2,627 matches
-
determină o percepție falsă asupra riscului statistic normal. Astfel ajungem să ne înșelăm complet asupra probabilității unei catastrofe, după cum arată următorul experiment: În 1991, trei psihologi de la Universitatea din Zürich, Carmen Keller, Michael Siegrist și Heinz Gutscher, au distribuit voluntarilor notițe informative despre inundațiile din regiune și au studiat modul în care aceștia percepeau riscul. O primă versiune a informațiilor cuprindea un istoric al riscurilor în ultimii treizeci de ani, cealaltă versiune concentrându-se doar pe ultimul an. Prima versiune propunea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să meargă. În tot acest răstimp, își pregătise de zeci de ori ce și cum să spună. Își imaginase cum o să fie primită, ce o să fie întrebată, își fixase zeci de răspunsuri pentru fiecare dintre aceste întrebări, își făcu și notițe să nu uite, vru chiar să ceară permisiunea să citească. (Însă nu era prea mulțumită de ceea ce a reușit să pună pe hârtie. Nu era obișnuită cu așa ceva.) Dacă ar fi avut cu cine se sfătui... Florin se pricepea să
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
merge în ziua aceea la tovarășul Lascu, ce îi va spune, dacă să-l privească în față când îi va vorbi sau dacă nu, dacă să-și citească micul ei discurs sau nu, dacă să țină - măcar pentru orice eventualitate - notițele la îndemână pentru a le putea consulta la nevoie, în urma întrebările ce-i vor fi puse. Pentru că ea era încredințată că este foarte important felul în care-ți expui păsul, să nu se creadă că vrei să convingi de un
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
celebră și era o aristocrată bogată. Așa-nu-mitul ,,tratament cosmetic" era de fapt o legendă, motivul crimelor ei fiind sadismul și, probabil, nebunia. Faptele lui Elizabeth Bathory l-au inspirat și pe Bram Stoker (care studise legendele cu vampiri și luase notițe din cartea lui Baring-Gould82), reamintindu-i acestuia și publicului european de îndepărtata și misterioasa Transilvanie, asociată mai târziu cu tărâmul vampirilor. Transilvania era, pentru călătorul englez din secolul al XIX-lea, un pământ primitiv, dominat de superstiții și necivilizat, fiind
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se termină pelicula. Până la urmă, pe a treia casetă, în sfârșit, a trecut la obiect. Pe video nu există pericolul ăsta, poate să vorbească cât vrea și până la urmă ajungi la subiectul tău. Este foarte bine să-ți faci o notiță cu ideile principale, de reținut și minutul. Cum vă apropiați de oamenii pe care îi filmați? Eu nu pot stabili legături cu oricine, cu unii merge, cu alții nu. Am avut și eșecuri. Am făcut un film despre Odesa, o
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
peliculă, la un proiecționist. Ăsta nu-i material montat. Da, și vreau să-l văd. Bun, du-te la montaj și vezi acolo. Apoi am procedat așa: copiam pe VHS cu time code. Acasă vedeam materialul brut și-mi făceam notițe. Așa că la montaj știu ce și unde să caut, ceea ce asigură o viteză foarte mare, mai ales la interviuri. Cum ați colaborat cu monteurii? Am avut relații diferite, de la caz la caz. La unii monteuri, mai ales din școala veche
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
-ți poți da seama bine de calitățile fiicei dacă nu cunoști de aproape pe părintele ei" iar pe Odobescu îl găsea "mai spălat decît toți cei din dzilili de aur a scripturilor române." Despre relațiile cu Alecsandri, Zarifopol mărturisește în notițele sale: "Caragiale povestește că Alecsandri nu-l putea mistui, nici pe el, nici pe Eminescu", fapt confirmat și de D. Suchianu: "Pe amîndoi i-a urît Alecsandri, pe Eminescu pe furiș, pe Caragiale pe față, prin acte și prin fapte
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
esențiale între problemele abordate. Apoi, cuprinsul trebuie să fie o înșiruire logică, pertinentă de idei și, în cele din urmă, încheierea trebuie să rezume punctele de vedere semnificative afirmate în cuprins. Să presupunem că am terminat documentarea de bază și notițele, înregistrările și alte texte colectate se găsesc într-un dosar electronic pe computer. Ce urmează să facem? Fixarea nivelului de abordare și listarea ideilor principale Nivelul la care plasăm redactarea mesajului pe care îl avem ca reper de la început până la
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cunoaștem aceste lucruri, putem realiza cu precizie nivelul la care concepem conținutul comunicării și informația pe care o includem. * Elaborăm un rezumat care ne ajută să realizăm structura textului. Un mod efectiv de a face acest lucru este să introducem notițele într-un document editat pe calculator și apoi "taie și lipește" (în engleză, "cut and paste") cuvinte, propoziții, fraze, paragrafe și secțiuni sau capitole întregi într-o formă coerentă. * Includerea unei introduceri și a unui sumar ajută cititorii să-și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
altă persoană. Alți factori care concură la o ascultare de slabă calitate sunt: * dezinteresul față de cele auzite; * criticarea excesivă a vorbitorului; * atitudine argumentativă în exces; * interesul numai pentru fapte (constatări empirice) care blochează explicațiile raționale și judecățile valorice; * luarea de notițe voluminoase care frânează pătrunderea sensurilor ideatice; * ascultarea parțială și lipsa de efort intelectual din partea ascultătorului. Ascultarea activă cere un nivel optim al acuității auditive, un ambient fizic adecvat, un cadru comun de referință al părților și, poate lucrul cel mai
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pot fi înlănțuite confuz. * Exprimăm propriile idei. Nu putem evalua ideile celeilalte persoane dacă ne reținem să le exprimăm pe ale noastre. Când este cazul, folosim tehnica parafrazării mesajului transmis. * Să fim organizați în procesul ascultării. Dacă este cazul, luăm notițe; se recomandă să ne rezumăm numai la punctele principale, de cele secundare ne vom aminti cu siguranță dacă am ascultat eficient. Folosim "timpul liber" ce îl produce în mentalul nostru procesul ascultării ca să organizăm propriile gânduri în legătură cu problemele principale ale
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ne rezumăm numai la punctele principale, de cele secundare ne vom aminti cu siguranță dacă am ascultat eficient. Folosim "timpul liber" ce îl produce în mentalul nostru procesul ascultării ca să organizăm propriile gânduri în legătură cu problemele principale ale comunicării. Luăm însă notițe cu grijă; acest lucru îl poate flata pe cel cu care vorbim. Însă dacă luăm notițe continuu, el va crede că a vorbit prea mult ori că notițele vor fi folosite ulterior ca o capcană. În ambele cazuri, interlocutorul își
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ascultat eficient. Folosim "timpul liber" ce îl produce în mentalul nostru procesul ascultării ca să organizăm propriile gânduri în legătură cu problemele principale ale comunicării. Luăm însă notițe cu grijă; acest lucru îl poate flata pe cel cu care vorbim. Însă dacă luăm notițe continuu, el va crede că a vorbit prea mult ori că notițele vor fi folosite ulterior ca o capcană. În ambele cazuri, interlocutorul își pierde echilibrul. * Să fim receptivi la ideile noi. Nimic nu este mai semnificativ pentru orizontul nostru
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ascultării ca să organizăm propriile gânduri în legătură cu problemele principale ale comunicării. Luăm însă notițe cu grijă; acest lucru îl poate flata pe cel cu care vorbim. Însă dacă luăm notițe continuu, el va crede că a vorbit prea mult ori că notițele vor fi folosite ulterior ca o capcană. În ambele cazuri, interlocutorul își pierde echilibrul. * Să fim receptivi la ideile noi. Nimic nu este mai semnificativ pentru orizontul nostru spiritual decât capacitatea de a recunoaște virtuțile unor idei noi și decât
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de argumentare, dezacord sau respingerea ideilor înainte de a le auzi complet de la vorbitor Nu judecă până nu înțelege complet 4 Ascultarea pentru idei Interesat numai de fapte chiar când problema nu cere acest lucru Ascultă problemele principale 5 Flexibilitatea Ia notițe intens și într-un singur fel. Încearcă să scrie fiecare cuvânt Ia notițe puține utilizând 3-4 sisteme diferite în raport de vorbitor 6 Străduința de a îmbunătăți ascultarea Nu manifestă nici o reacție de răspuns, se face că este atent, confundă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Nu judecă până nu înțelege complet 4 Ascultarea pentru idei Interesat numai de fapte chiar când problema nu cere acest lucru Ascultă problemele principale 5 Flexibilitatea Ia notițe intens și într-un singur fel. Încearcă să scrie fiecare cuvânt Ia notițe puține utilizând 3-4 sisteme diferite în raport de vorbitor 6 Străduința de a îmbunătăți ascultarea Nu manifestă nici o reacție de răspuns, se face că este atent, confundă "auzitul" cu "ascultatul" Lucrează din greu, manifestă o poziție a corpului activă; este
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în Istoria literaturii românești contemporane. Partea întîi. Crearea formei, Editura Adevărul, București, 1934. Ediție îngrijită, note și indici de Rodica Rotaru, prefață de Ion Rotaru, Editura Minerva, 1986. Manliu Ioan, Crestomația română. Modele din autorii secolului al XIX-lea, ( Cu notițe biografice și aprecieri literare). A) Proza, Litotipografia Carol Gobl., București, 1891, p. 286 Manolescu Nicolae, "Marii scriitori", în Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008 Nica Melentie, Viața și opera lui Ioan Slavici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tocmai această abordare din perspectiva fenomenologiei multiculturalității pe care Nicolae Manolescu o consideră absentă din critica slaviciană. 61 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 451. 62 Idem., p. 452. 63 Ioan Manliu, Crestomația română. Modele din autorii secolului al XIX-lea; cu notițe biografice și aprecieri literare. A) Proza, București, Litotipografia Carol Gobl., 1891, p. 286. 64 Lazăr Șăineanu, Autorii români moderni. Bucăți alese în versuri și proză din principalii scriitori ai secolului al XIX-lea precese de schițe biografico-critice și de note
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
3. Stilul kinestezic Elevii care adoptă acest stil de învățare: • au nevoie să atingă și să se implice fizic în activitatea de învățare; • învață din situațiile în care pot să experimenteze; • își manifestă entuziasmul sărind; • nu acordă mare importanță luării notițelor; a lua notițe înseamnă mai mult un act fizic și nu un suport vizual pentru învățare; de multe ori nu revizuiesc notițele. B. După gradul și modalitatea de implicare distingem următoarele stiluri de învățare: 1. Stilul divergent învățarea se bazează
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Elevii care adoptă acest stil de învățare: • au nevoie să atingă și să se implice fizic în activitatea de învățare; • învață din situațiile în care pot să experimenteze; • își manifestă entuziasmul sărind; • nu acordă mare importanță luării notițelor; a lua notițe înseamnă mai mult un act fizic și nu un suport vizual pentru învățare; de multe ori nu revizuiesc notițele. B. După gradul și modalitatea de implicare distingem următoarele stiluri de învățare: 1. Stilul divergent învățarea se bazează pe experiența concretă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
învățare; • învață din situațiile în care pot să experimenteze; • își manifestă entuziasmul sărind; • nu acordă mare importanță luării notițelor; a lua notițe înseamnă mai mult un act fizic și nu un suport vizual pentru învățare; de multe ori nu revizuiesc notițele. B. După gradul și modalitatea de implicare distingem următoarele stiluri de învățare: 1. Stilul divergent învățarea se bazează pe experiența concretă cu situația generatoare de cunoștințe și reflectarea ulterioară; 2. Stilul asimilator -valorifică reflecțiile personale asupra situațiilor, ajungând la concepte
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
a începe studiul aprofundat al acestuia, pentru identificarea subtitlurilor, cuvintelor cheie și a rezumatului care poate să ofere elevilor ce abordează acest stil, perspectiva de ansamblu de care au nevoie. 2. Stilul analitic Elevii care abordează acest stil își rescriu notițele în manieră logică și ordonată, utilizează sublinierile și fragmentarea materialului în manieră personală. D. Tipul de inteligență determină, de asemenea, modul de operare cu cunostințele, stilul de învățare În timpul anilor de școală ai fost testat numai pe baza inteligențelor tale
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
tip de memorare; • să învățaȚi ziua și nu pe timpul nopții; • să faceți o pauza de 10 minute după 50 de minute de studiu; • să vă acordați singuri note / calificative pentru calitatea celor învățate. III.1.2. Tehnica de luare a notițelor și de elaborare a fișelor Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să i-l explici bunicii. Albert Einstein 1.2.1. Notițele A lua notițe înseamnă a consemna pe scurt ceea ce este important dintr-o lecție, un
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
acordați singuri note / calificative pentru calitatea celor învățate. III.1.2. Tehnica de luare a notițelor și de elaborare a fișelor Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să i-l explici bunicii. Albert Einstein 1.2.1. Notițele A lua notițe înseamnă a consemna pe scurt ceea ce este important dintr-o lecție, un text, o lectură. Notițele te ajută să înțelegi mai bine ceea ce înveți. Notițele trebuie să exprime clar, simplu și pe scurt idei cu privire la o temă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
calificative pentru calitatea celor învățate. III.1.2. Tehnica de luare a notițelor și de elaborare a fișelor Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să i-l explici bunicii. Albert Einstein 1.2.1. Notițele A lua notițe înseamnă a consemna pe scurt ceea ce este important dintr-o lecție, un text, o lectură. Notițele te ajută să înțelegi mai bine ceea ce înveți. Notițele trebuie să exprime clar, simplu și pe scurt idei cu privire la o temă pe care o
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]