1,709 matches
-
mie suficientă, să nu mă mai războiesc cu toate prostiile din jur, să trăiesc normal și modest. Scrisul meu e un drum spre mine. Poate de aceea și am tot felul de reacții la Cărtărescu, de pildă, care au devenit notorii: pentru că îl simt pe el mult mai artist. El este artist desăvârșit și eu sunt opusul absolut al acestei sintagme. Eu fac SUBartă. Pentru că sunt mereu în SUBtext, SUBlume, SUBconștient. De fapt, cred că asta am și adus nou în
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
Liviu Dănceanu Umberto Eco definea grafismul ca fiind un caz notoriu de ambiguitate, dacă nu chiar o nebuloasă în ordinea conținutului. îmi amintesc de o partitură a lui Alexandru Hrisanide, intitulată Soliloquium, care nu era altceva decît reprezentarea la scară infinitezimală a hărții României. Firește că traducerea în sonor a unei
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
s-a lăsat cu o exclusivă concentrare a acestora asupra producției proprii, însoțită de-o apăsată neglijare a predecesorilor ca și a contextului ce depășea dispozitivul generaționist. Un product amuzant al acestui izolaționism l-a constituit aiuritoarea prețuire a unor notorii exponenți ai "realismului socialist", apreciați - semn de miopie culturală - doar pe segmentul cel mai apropiat al prestației lor oportuniste. Un exemplu frapant pe care l-am dat de mai multe ori: asemuirea lui Ov. S. Crohmălniceanu cu... Titu Maiorescu și
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
exemple din viața mai recentă a literelor noastre, extremele imaginii de sine a românilor sunt întruchipate de Sentimentul românesc al ființei de Constantin Noica și de Sentimentul românesc al urii de sine de Luca Pițu. Între celebrarea cultică și deriziunea notorie, imaginea românismului pare a nu-și afla un echilibru și o stabilitate. Toate aceste observații indică o îngrijorătoare criză identitară în care se zbate (se pare că în mod tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
celes puse de AMP, a fost interzis la publicare. Din citatul de mai sus și din această împrejurare reies câteva lucruri interesante, care merită scoase în evidență: În primul rînd, AMP, o voce din interior, un membru vechi, activ și notoriu al structurii PDL-Băsescu, recunoaște explicit că ”Evenimentul zilei” este ziarul Puterii. În al doilea rînd, AMP, vajnică apărătoare a dreptului la opinie, își permite să se manifeste public, cine are și cine nu are dreptul la liberă exprimare în presă
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]
-
dictatul, teroarea, subordonarea, în numele "naționalului în formă și socialismului în conținut". Însă mulți uită că și-au făcut ucenicia aici și, când au putut inspira suficientă încredere în regim, au exploatat prilejul producând surpriza. Cazul lui Petru Dumitriu e deja notoriu, ca să nu amintesc de imberbul (la vremea aceea) Petru Popescu. Dar șirul exemplelor poate fi ușor completat de cei informați. Diaspora, cu câteva excepții notabile (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Aron Cotruș, Virgil Nemoianu, Vintilă Horia și poate alți doi-trei), s-
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
transnistrene, care le-ar fi transmis militarilor că războiul va fi declanșat pe 26 august. Sursa citată spune că data de 26 august este vehiculată de mai mult timp pe diverse portaluri de știri din regiune. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, notoriu pentru declarațiile sale belicoase, va efectua o vizită la Tiraspol la data de 24 august.
Presa din Transnistria pregătește populația de război pe 26 august by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22205_a_23530]
-
ei!) O altă dezvăluire șocantă este că în Rezistență s-au aflat numeroși adepți ai mareșalului Pétain, vichy-ști convinși de aura eroului de la Verdun și de nobila lui intenție de a limita răul produs de hitleriști, ba chiar antisemiț i notorii, în condițiile în care soarta evreilor era tratată de numeroș i francezi cu indiferență. Ca să nu mai spunem că unii dintre membrii Rezistenței ofereau informaț ii englezilor și, în același timp, nemților.
Adio miturilor! () [Corola-journal/Journalistic/3935_a_5260]
-
s-a decis în cele din urmă să-i păstreze ea pe cei doi bărbați, cu asentimentul plin de dragoste al lui Eluard". Gala îl desparte pe Max Ernst de soția lui și împreună cu soțul ei Paul Eluard întreține un notoriu ménage ŕ trois în cercurile deja imune la scandal, ale suprarealiștilor. În august 1929, însoțită de Paul Eluard, de René și Georgette Magritte, de Luis Buńuel și de alți cîțiva amici, Gala sosește în satul de pescari Cadaques. Cît timp
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
petrecute în compania Georgetei Horodincă și a poetului André du Bouchet, Celan l-a întrebat, din senin, dacă știe ceva despre soarta unui oarecare "tovarăș Buican". Spun "oarecare", deși e limpede că la vremea lui acest Buican fusese un personaj notoriu, comunist entuziast, redactor la Scînteia și apoi la Contemporanul, de altminteri om muncitor și cu principii morale, nu clasica jigodie stalinist-leninistă. Buican, însă, îl detestase pe Celan, fiind unul dintre cei mai aprigi persecutori ai săi în perioada românească a
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet. Avem de aceea o cultură de brutalități și tranzacții". Urmează fermecătoarea, bineștiuta relatare a uimirii criticului francez, pe care "l-am auzit cerîndu-i explicații unui gardist de fier notoriu, pe care îl găsise într-o tandrețe intelectuală cu un marxist, și el notoriu." Face cumva excepție Mihail Sebastian de la regula incompatibilității, cum sugerează frazele de mai sus? Nici pomeneală. Întregul Jurnal, nu doar anumite episoade, ilustrează deplina integrare a
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
aceea o cultură de brutalități și tranzacții". Urmează fermecătoarea, bineștiuta relatare a uimirii criticului francez, pe care "l-am auzit cerîndu-i explicații unui gardist de fier notoriu, pe care îl găsise într-o tandrețe intelectuală cu un marxist, și el notoriu." Face cumva excepție Mihail Sebastian de la regula incompatibilității, cum sugerează frazele de mai sus? Nici pomeneală. Întregul Jurnal, nu doar anumite episoade, ilustrează deplina integrare a scriitorului nostru în lumea care îl îngrozește. De altfel, altă constatare de bun simț
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
obsesia dicționarelor. Mi-am amintit că Teodor Mazilu, autorul Proștilor sub clar de lună, spunea prietenilor la Mogoșoaia că lucrează la un Dicționar al nopților de insomnie, pe care, vai, n-a mai apucat să-l scrie, iar un poet notoriu i s-a interesat cu seriozitatea și candoarea omului dornic să se liniștească: Va fi un fals dicționar, nu-i așa, Tudore?!" Cred că un asemenea dicționar ne-ar putea ajuta să ne orientăm în haosul acelor ani despre care
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
nu era cunoscută numai în lumea literaților de frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai toate secretele politice ale zeilor, de la prim-miniștri la diplomați. S-a spus despre ea că a fost și spioană, ipoteză în care cred. Dar, sînt sigur, o
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Musca de bună seamă că a fost obligat și domnia-sa să semneze acel angajament de colaborare cu Securitatea. Pe deasupra este evidentă dacă vreți atitudinea lui apropo de cei care erau deja deconspirați ca ofițeri de Securitate sau de securiști notorii și atitudinea lui tolerantă cu care i-a primit În partidul pe care l-a condus, PAC [Partidul Alianței Civice - n.n.], este celebru domnul ăsta care apare mereu pe televizoare, Ioan Ghișe, dar nu numai. De asemenea, există un celebru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
deci cu Întârziere, cum veți primi, sper, și cele două cărți... Apoi a venit Revoluția și, În mod firesc, m-aș fi adăugat alături de Domnia Voastră pe „lista rămasă deschisă” a C.F.S.N. dacă prezența tot pe acea listă a unor oportuniști notorii (Dan Deșliu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana) lipsiți de valoare literară nu m-ar fi obstaculat... Nu mi-am câștigat pâinea În țara mea ca agent dublu (Dan Deșliu, Mircea Dinescu) și dacă nu m-am dezonorat sub regimul comunist, atacat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
UDMR) este o formațiune de extremiști, care trebuie scoasă în afara legii pentru că încearcă să "desființeze" statul unitar printr-un proiect de lege depus în Parlament. "UDMR a jucat mereu cartea unui partid moderat, deși urmărea aceleași obiective ca și extremiștii notorii de la Jobbik: autonomia teritorială și închinarea unei zone din Transilvania Ungariei. Acum, cu promisiunea unui proiect de lege al autonomiei care va fi depus în Parlamentul României, UDMR și-a dat arama pe față și nu se mai străduiește nici măcar
Din PSD se cere scoaterea UDMR în afara legii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31216_a_32541]
-
Prezumția de vinovăție caracteristică proceselor comuniste a determinat instanța să-i ceară acuzatului să-și dovedească nevinovăția. Ivașcu mi-a mărturisit odată că pseudonimul incriminant era al lui Alexandru Gregorian, poet și publicist, apropiat cercurilor de extremă dreaptă și antisemit notoriu, director al revistei „Sfarmă- Piatră”, fondată în 1935 împreună cu Nichifor Crainic, consilier al Legației României de la Roma în tot timpul războiului, rămas în Italia în 1944, director al „Europei Libere” și mort în Spania în 1986. Firește că Ivașcu nu
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]
-
a încheiat cu un acord de înțelegere între părți și relațiile bune dintre acestea subzista. Sunt situații când părțile se străduiesc să mențină bune relații chiar după un eșec în mediere, deoarece scandalul ce s-ar putea menține ar deveni notoriu și le-ar știrbi imaginea în afacerile pe care le derulează. Aliniatul 3 - Mediatorul trebuie să își îndrepte atenția spre pătrunderea să cât mai adânc în spatele pozițiilor rigide ale părților, pentru a putea descoperi nevoile reale ascunse și pentru a
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
sau Mațe-Fripte. Simpla rostire definește persoana și ceilalți înțeleg la cine se referă. Rică își numește iubita necunoscută Angel Radios, iar Zița îl cheamă pleonastic: Monșerul meu. Dar, chiar dacă își cunosc numele, personajele preferă poreclele: Spiridon adoptă pentru Dumitrache porecla notorie de Titircă Inimă-rea, Chiriac și Ipingescu i se adresează cu Jupîne. Zița nu discută despre fostul soț decît în termeni drastici: mitocanul, pastramagiul. Rică însuși recurge la un pseudonim cînd scrie la gazetă: R.Vent, deși chapeaul articolului îi dezvăluie
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
abații de călugărițe. Nu a mai rămas mai nimic din ea, din femeia pragmatică, din omul de afaceri care, cu doar câteva câteva zile în urmă încheiase încă o afacere profitabilă, un bonus, pentru aptitudinile sale de anticar veros și notoriu. Cât ai pocni din degete l-a prins pe turistul japonez, i-a vândut măsuța cam șchioapă, dar... sculptată fin în lemn de trandafir levantin. O piesă de care, ea se cam săturase s-o vadă și dimineața și seara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
politruci ai partidului. Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei își exercită imediat influența asupra confraților, Nestor Ignat, un alt "îndrumător", aplică și el calificativul de putrefacție poeziei lui Ion Barbu. Redactorul-șef al Scânteii primește aplauze din partea lui Ion Vitner, dogmatic notoriu, care inaugurase cu un an în urmă în Contemporanul critica sociologizantă (deformantă), cu un articol despre Eminescu, intitulat Poetul culorilor sumbre și, surpriză, din partea prozatorului Petru Dumitriu, care considera studiul un model de critică marxistă prin obiectivitate și documentare (s.m.
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
citise, și Ov. S. Crohmălniceanu. O cronică veninoasă a publicat J. Popper, de mult uitatul critic circumstanțial. De admirat la Marin Preda, să spicuiesc iarăși din acest mic epistolar, este dezarmarea într-o confruntare directă, aproape polemică, a unor politruci notorii ai epocii, ca Nicolae Moraru, care țineau morțiș să ,ideologizeze" literatura, atitudinea lui deocamdată nereceptivă față de orientarea dogmatică. Se conturează acum și rivalitatea cu Petru Dumitriu, căruia ,îi plăcuse grozav Moromeții. Atât." Cei doi critici, Paul Georgescu și Crohmălniceanu, surprinzător
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
ai comunismului pe care l-au servit cu credința până în ultima clipă, desi cunoșteau crimele petrecute în gulagul sovietic și al țărilor satelit. Să-i redeșteptam memoria amintind doar câțiva dintre cei cu nume mai „sonore”: Jean-Paul Sartre un marxist notoriu, Albert Camus, Romain Rolland, Andre Malraux, sau savantul Frederic Joliot-Curie, căruia Stalin i-a decernat premiul Lenin. În timp ce în Europa de Răsărit comunismul a fost adus pe tancurile sovietice, în Franța „comunismul a fost o profesiune de credință” . (prof. Marc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Barbu Cioculescu Este un fapt notoriu că noi românii, mereu încălcați, cutropiți și năpăstuiți, am replicat cu moderație când ne-a venit bine, opresorilor noștri. În trei secole, trei mai focoși voievozi au dat iama printre vrăjmași, ceilalți, pașnici "hospodari", au dat urmare bătrâneștii vorbe că
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]