2,130 matches
-
pe cele ale Ebrulu și care înglobează, așadar, cea mai mare parte a Occidentului. Centrul de gravitație al puterii france, fixat altădată de Clovis în Ile-de-France, se află la acea vreme între Meuse și Rin, în regimea de unde își trage obîrșiile familia carolingiană. Tot acob se va instala și Carol cel Mare, mai întîi temporar, apoi definitiv, începînd cu 806, făcînd din Aix-la-Chapelle capitala politică și culturală a regatului. Stăpîn în egală măsură și al Romei, capitala sa religioasă, al cărei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nimic nu poate fi la o nație mai scump decât începutul său, numele ce-l poartă, pământul pe care lăcuiește" (Aaron, 1835, p. v). În privința începutului, care la Aaron este învăluit într-o aureolă de sacralitate, poporul român își are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
daco-romanismului. Odată cu această revizuire, elementul autohtonist, încă minimalizat, va dobândi proporții tot mai considerabile. Deocamdată însă, predominantă în economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii "înainte de era noastră" (î.d.e.n.) și după "era noastră" (e.n.). In
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
socialismului postbelic se hibridează în marea epopee social-națională a poporului român. Iată tabloul impresionist, zugrăvit printr-un minim de tușe, care redă panorama istorică a românilor. În chestiunea originii, Programul... statuează doctrina tracismului. Civilizația traco-dacă, în fondul căreia își are obârșia spiritualitatea poporului român, este elevată la rangul celor mai avansate civilizații ale antichității (greacă, romană, persană etc.), cu care a intrat într-un proces de "înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în acest raport, în plenară, în bilanțul bogat vede ca neajunsuri excluderea din concurs a ansamblurilor folclorice. D.T.: Da, dar ansamblurile folclorice acreditate erau doar câteva, iar amatorii nu puteau să vină cu improvizații, vizavi de port național, istorii vechi, obârșie, satul ancestral. Nu aveau drept de inițiativă minoritățile. Deci, trebuia un embargo, un filtru ideologic: "Stai, cu ce vin aceia, că sunt mulți, vin 100, vin 70, vin ungurii... nu se poate!". S.B.: La fel grupurile vocale. Eu am participat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
reprezintă un fenomen minor, de obicei nesocotit în spațiul public; totuși, este vorba despre un fenomen, adică despre un fapt intrat, din când în când, în sens. Dar care este sursa sa? De unde își trage el rostul, care îi este obârșia? Doar din spontaneitatea logos-ului, am putea răspunde acum, care, din partea sa non-formală cea care a generat toată ordinea judicativ-constitutivă -, trece în unele evenimente de gândire, rostire, făptuire. Implicațiile publice ale autorizării vor fi cercetate odată cu cele aparținând părtinirii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conștiința substituirii lucrului public cu "semnul" său; de aceea simbolul este nereflexiv; c) termenul prin care este pus în circulație simbolul nereflexiv este luat, de ideologie, din filosofie, mai cu seamă, sau din logică sau știință, din locul său de obârșie, altfel spus; aici, în locul de obârșie, el funcționează firesc, în condiție de ființare, fiind îndeplinite ambele condiții judicativ-constitutive pentru a avea de-a face cu "ceva" (cu o ființare): a suportat ambele timporizări. Desigur, semnul nu este tot una cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
său; de aceea simbolul este nereflexiv; c) termenul prin care este pus în circulație simbolul nereflexiv este luat, de ideologie, din filosofie, mai cu seamă, sau din logică sau știință, din locul său de obârșie, altfel spus; aici, în locul de obârșie, el funcționează firesc, în condiție de ființare, fiind îndeplinite ambele condiții judicativ-constitutive pentru a avea de-a face cu "ceva" (cu o ființare): a suportat ambele timporizări. Desigur, semnul nu este tot una cu simbolul; dar tocmai ideologia are scopul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi murit, aș fi murit ca să-i apăr. Și de cînd ai devenit un regalist așa de înfocat? De atunci. Mi-am dat seama că un Rege este un altfel de om. Anume, fii mai precis. Măreția lor, educația lor, obîrșia lor. Cînd spui Rege și adaugi Patrie, merg împreună uns. Cînd spui Patrie și adaugi un politician merge ca dracu. Ba merge. Uită-te: Iliescu și Patria, Roman și Patria, Tăriceanu și Patria, Brucan și Patria. Vezi? Ce să văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
altera pars » (să fie ascultată și cealaltă parte) . Pentru a cunoaște mai multe amănunte, vă rugăm să citiți și « Cartea întâi a Racovei », de prof. Dan Ravaru pg. 290-296. * timați cititori, iubitori de cunoaștere mai detaliată a unor personalități cu obârșia pe meleagurile Văii Racovei, iată în continuare, cu ajutorul domnului profesor Cațâchi Ștefan, mare iubitor a locurilor natale, câteva biografii: Victor Tăbăcaru S-a născut la 4 iunie 1898 în satul Toporăști, actualmente comuna Pungești, județul Vaslui, în familia preotului Constantin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
subsecventă unei reușite materiale sau spirituale) și mândria (trufia, orgoliul), adică sentimentul unei infinite îndreptățiri de sine, iubirea de sine nerușinată, disprețul față de tot ce nu e „eu“. Orgoliul ca treaptă supremă a răului individual poate fi, la rândul lui, obârșie a unei noi circularități. Te simți îndreptățit, prin auto-fascinație, să-ți oferi chiolhanuri fabuloase, femei, bani și victime. Iarăși și iarăși, vârtejul absorbant al viciilor se reconstituie viguros, pornind de pe oricare din trep tele lor. Dinaintea acestei epidemii, o singură
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ofensivă, egalitarismul plebeu. Bărbații trebuie să vorbească birjărește, femeile, băiețește, copiii, golănește. Îmbrăcămintea trebuie să fie vag deșelată, limbajul - deocheat, coafura - rebelă. În plus, orașul s-a umplut de mahalagii bogați, care își savurează, perplecși, avutul. Jeep-ul, care, la obârșie, era o mașină de teren, a ajuns să domine orașul ca un simbol al luxului. Au apărut și niște vehicule insectiforme - nu știu cum le spune -, amestec de motocicletă și tractor, care n au nici un sens pe marile bulevarde, decât să facă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
exercită la rândul său anumite jurisdicții asupra mănăstirilor din Bucovina; domnia acestuia durează de obicei trei ani și se dobândește cu bani. Urmează apoi boierii, care se împart în general în trei ranguri, primul constând numai în persoane de veche obârșie, care se bucură, pe lângă alte avantaje, de dreptul de a ocupa primele funcții ale țării. A doua clasă de boieri se încheie cu un anumit grad, iar a treia este determinată numai de favoarea principelui sau prin protecție ilicită, mituire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
avut un „drob de sare“; acum aproape două secole, medicii criticau abia născutul tren, prevăzând cele mai cumplite boli În consecința „fantasticei“ viteze de 25 km/oră... O nouă problemă ni se pune acum În față, dar ea Își are obârșia În perceperea diferită - de către omul de știință, respectiv ziarist - a unui termen: clonarea. Care este acțiunea de a crea o clonă, un grup de indivizi care descind dintr’un unic strămoș, excluzând sexualitatea, deci prin partenogeneză. Ca Athena-Parthenos, apărută din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ca de exemplu, de ce să bea vinul zonei, puțin dar după ce e Îndoit cu apă ca’n Mediterana, sau mult dar slab ca’n nord la noi? Mai mult, de ce să nu fie sigur de conservare când, scos din beciul obârșiei lui, e hurducat pe drumuri pentru a fi vândut? Să-l tehnologizăm, altfel spus, să-l Întărim. Iar aici putem fi de acord cu Natura sau nu, după cum e Însăși societatea. Dacii - lăudați de gotul Jordanes pentru viața lor În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o altă problemă și mărturisesc că m’am Înșelat amarnic comentând - pe becul roșu stins - niște acorduri În care vedeam favoritul meu Aranjuez, favorit tocmai pentru că l’am ascultat prima dată tot pe Radio Iași dar din Îndepărtatul sat de obârșie a neamului meu... Dar, la treabă. Ne tentează străinătatea. Dar trebuie să știm și la ce să ne așteptăm, adică la ce ne expunem rupându-ne de locul nostru, precum Anteu de Geea. Pământul e un mozaic de condiții diferite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la munte, unde orice pârâu ori izvor Își are originea În omătul care se topește câțiva pași mai Încolo. Și-mi aduc aminte de Creangă, un mare iubitor de pisici, și de jalea lui când a trebuit să-și părăsească obârșia din Munții Neamțului pentru a se pripăși În entropia șesului Bahluiului. Noroc de noi, turma lui de pisici... „Meridian“, 5 ianuarie 2001, ora 10,53 14. Lacul codrilor... Ce-ai cu mine, Moti, de-mi tragi gheruța pe spinare? Păi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Da, am plecat din muntele sfânt spre a ajunge În marea sfântă. Am văzut multe, chiar și rele, adică entropice, și vi le relatez Înainte de a vă uita, topindu mă În zbuciumul negentropic al Mării. 2. Bicaz Încă păstrez amintirea obârșiei, chiar dacă nu mai sar zglobiu din piatră În piatră: În apa lacului În care am ajuns se oglindește, maiestuos, tata Ceahlău. De nevoie, exilată aici, la Bicaz, m’am lenevit și mă Îndrept agale spre... deversor. Nici gând să iau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întreg râul a devenit iaz. Doar că, chiar și peștele căruia Îi place apa leneșă din aval ori din iaz, un morun de pildă vrea, pentru Începutul vieții lui, când e un biet alevin, nu entropia apei leneșe ci negentropia obârșiei râului. Și se izbește, zadarnic, de baraj, În căutarea locului unde Natura Îi cere să-și depună icrele. Barajul e un fel de diodă, care ar permite trecerea vreunui alevin la vale, Întru devenirea lui matură, dar nu lasă adultul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unui extraterestru care se apropie de Planeta Albastră? Unde m’ar atrage un loc unic, ceva rotund ca și farfuria zburătoare În care m’aș afla. Văd câteva râuri, Someșul, Crișul, Mureșul, Oltul, Dâmbovița, Ialomița, Siretul, Prutul, care-și au obârșia dintr’un fel de butuc, care sunt Carpații. Văd și un fel de obadă, care adună aceste „spițe“, adică Tisa și Nistrul care, pe o bună parte, sunt chiar „spițe“, căci tot din Carpați izvorăsc, și Dunărea, dreptu-i venită de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unul cu sau fără ghilimele. Rapid, chiar dacă și efemer. În fond, aici sunt acasă. Neliniștea copilăriei nu m’a părăsit. Și astăzi, cu părul bine albit, caut domenii În care să mă Împrăștii, căci ador zonele de frontieră - chiar și obârșia mea, de undeva pe malul Prutului, a devenit așa ceva -, dar cu toatele circumscrise ecologiei, științei supreme a lumii, bineînțeles o ecologie privită cu ochii mei sau, dacă vreți, cu „ochelari de cal“: medierea mea redox. Cade, ca o ghilotină, o Întrebare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
când, bătrân și bolnav, își dă demisia. Această guvernare s-a remarcat prin interzicerea introducerii iobăgiei în rândul țărănimii și scutirea acesteia de serviciul militar. În locul lui Sturdza, țarul l-a numit guvernator pe Jean Festus (Ivan Markovici) Harting, de obârșie olandeză, căsătorit cu Elena, fiica marelui logofăt Grigorie Sturdza din Moldova, preluând și cârmuirea civilă a provinciei. Harting a contribuit din plin la rusificarea Basarabiei, a redus simțitor numărul autohtonilor în administrația publică și a înlăturat vechile legi și obiceiuri
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]