1,419 matches
-
XVII-lea, elitele urbane judecau "oamenii de rând" prin referire la un model organic al orașului, care presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model formau o populație nesănătoasă, firesc să fie exclusă. Urmând o schimbare observabilă încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea1, secolul al XVII-lea a accentuat reprimarea vagabondajului. Nevoiașii, relativ protejați în Evul Mediu de funcția lor de "Portari ai Cerului", devin dușmanii unei societăți urbane în care nu mai exista
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile elective" dintre etica urbanistică și un stat cu spirit intervenționist -fapt de altminteri observabil în diferite țări, indiferent de regimul politic. Idealul de urbanism al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recunoscute (vin, aeronautică), dispun de o notorietate care le poate face atractive dincolo de zona normală de influență, dar ele nu-și asumă "funcții de antrenare și conducere la nivel mondial"304. Pe măsura tipurilor de specializare economică a ariilor urbane observabile în 1999, Fabien Paulus recenzează, în Franța, 114 orașe din clasa "metropolelor", sau "orașelor diversificate"305. Ele se caracterizează prin supra-reprezentarea activităților privind administrația publică, activitatea financiară, a poștei și telecomunicațiilor, a asociațiilor, consilierii și asistenței. Nici o activitate nu este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de bază ale culturii care determină comportamentele (acceptabile sau nu), distribuția puterii, modul de comunicare și influențează activitatea zilnică. Componentele culturii organizaționale cu implicații majore asupra performanțelor resurselor umane sunt considerate în literatura de specialitate de două feluri: ascunse și observabile. În categoria componentelor ascunse regăsim: 1. valorile, care reprezintă tendințe cuprinzătoare, sentimente, standarde personale adânc fixate în gândirea indivizilor organizaționali și care influențează aspectele vieții acestora, inclusiv judecățile morale, reacțiile față de alții, angajamentul asumat față de scopurile organizației și cele personale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
față de scopurile organizației și cele personale. Valorile organizaționale sunt cele mai importante elemente ale organizației. 2. presupunerile implicite, cu referire la credințe, percepții de care membrii organizației nu sunt conștienți și care sunt considerate ca fiind de la sine înțelese. Componentele observabile ale culturii organizaționale se referă la: 1. normele comportamentale, formale și informale. Primele sunt determinate în cadrul organizării manageriale și sunt predominante în cadrul organizației. Cele informale sunt reprezentate de așa-zisele reguli nescrise ale organizației; 2. statutul, adică poziția și prestigiul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
electromagnetice radiații de frecvență mult mai joasă decât ale luminii dar cu proprietăți identice acesteia. În 1900, Max Planck va introduce o concepție revoluționară în raport cu cele ale fizicii clasice, ce se dovedise incapabilă să explice fenomenele de emisie și absorbție observabile. El consideră, că emisia și absorbția energiei de către atomii, ce alcătuiesc corpurile nu se poate realiza, decât prin multipli întregi ai unei cantități de energie elementară și a cărei valoare E este proporțională cu frecvența ν, conform relației: unde coeficientul
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
mâna stângă pedepsește, iar secretul ermetismului este o mână strânsă/pumn, secretul pentru orientali apare în poziția mâinilor. - în mână se ascund mesaje ale puterii: Pornind de la limbajul religios trebuie amintit și gestul politic. Limbajul gestual depinde de câteva repere, observabile la conducători/călăuze, în amplasarea conștient/inconștientă a mișcărilor mâinilor în mediul politic. Mâna dreaptă este simbol al fidelității; în francmasonerie, mâna dreaptă dusă în dreptul inimii este forma de salut între membrii Ordinului. Degetul arătător al mâinii stângi este o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
olandez Barend Conrad. în 1931 Williams și Windaus îi stabilesc formula chimică, iar sinteza sa e realizată în 1936 de Hans Andersag (1902 - 1955), biochimist german. Urmează seria B-eurilor: B2 (Kuhn, 1933) numită și lactoflavină sau riboflavină. Carența ei este observabilă în tulburări cutanate și oculare; B3 denumită și nicotinamidă, carența duce la pelagră și tulburări nervoase. O importanță deosebită o are vitamina B6 — piridoxina — cunoscută din 1938 (Kuhn) și 1939 (Harris), coenzimă și cu rol în metabolismul aminoacizilor. Se află
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în care este prezentă forța gravitației, dar nu a stabilit cauza acestei forțe, întrucât eu nu inventez ipoteze. În secolul al XVII-lea astronomia planetară și mecanica terestră erau considerate macro științe, întrucât acestea se ocupau de proprietăți și procese observabile și măsurabile. În schimb, optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice postulau existența unor entități declarate inobservabile. În cercetarea acestor procese, metaforele și analogiile sunt frecvente, întrucât, așa cum evidenția Robert Hooke, unul dintre oamenii de știință ai secolului al XVII
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: * Factori structurali țin de structura organizației
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
particularități. Profesorul Înzestrat cu aceste calități, la care s-ar adăuga spiritul de observație, tactul pedagogic, este unul de tip democratic, care Își construiește toate acțiunile pornind de la nevoile elevului, are drept calități blândețea, Înțelegerea, și pentru că rezultatele nu sunt observabile imediat, multă răbdare. Copiii nu sunt niște produse de consum, care, cum ies din procesul de producție, intră pe piață. Școala are drept produs personalitatea armonios dezvoltată, omul. Acțiunile negative ori inoportune pot lăsa urme adânci În personalitatea elevului. Important
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
cunoască complexitatea cronologică și culturală a evoluției hominide, În interiorul căreia tehnicile arheologice - ca un telescop cu o mai mare putere de rezoluție - permit distingerea originilor distanțate și succesive ale multor creații umane. Prezentul sau trecutul târziu de la care se pornește, observabil și explicit, este reprezentat de religiile popoarelor care Încă nu au scriere, de religiile cunoscute arheologic În zorii istoriei scrise sau de o combinare oportună a celor două tipuri de realitate documentară. De mai bine de un secol, cercetători de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să fie preocupată și înjosită”<footnote Aristotel, op. cit., p. 147. footnote>. Conceptul de muncă era elaborat în contextul unor subînțelesuri care se refereau doar la o anumită societate. Conceptul de muncă nu se referă direct la o serie de activități observabile și empiric descrise. El este un mod de evaluare a acestor activități pe baza unor criterii socioculturale diferite, care exprimă, pe de o parte, atitudinea unor grupuri sociale față de anumite activități și, pe de altă parte, consecințele sociale majore ale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe baza analizei (de tip diagnoză) și a unei evaluări care scoate în evidență o insatisfacție, o nouă exigență, necesitatea unei noi abordări a problemelor, sau cerința unor noi mijloace de acțiune. Problemele nu există ca atare, nu sunt empiric observabile, ci se creează prin procese de analiză strategică. O problemă a politicii managementului resurselor umane este cea referitoare la egalitatea de șanse<footnote Bender, Anne Françoise, „Les politiques de gestion de la diversité”, La gestion des ressources humaines, La documentation française
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
au devenit automat baza unor probleme. Problemele au apărut ca urmare a unor elaborări teoretice (uneori nesistematizate) care au vizat o cerință de evaluare și de formulare a unei direcții de interes practic. Modul de a problematiza aceste situații empiric observabile a fost diferit. Primele problematizări s-au datorat sindicatelor americane care, în anii 1960, au formulat problema discriminării, cerând ca în managementul resurselor umane să se introducă teste care să dezvăluie competențele reale necesare recrutării și selectării salariaților. Curând, s-
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Incidentul critic nu are semnificația de conflict, ci aceea de aspect particular neobișnuit, pozitiv sau negativ, al comportamentului deținătorului postului sau al performanțelor acestuia. Pentru a descrie corect cerințele unui post, incidentele critice trebuie să corespundă următoarelor criterii: sunt aspecte observabile și măsurabile ale comportamentului efectiv; sunt cazuri extreme de comportament, speciale, eficiente, ce au consecințe vizibile; exprimă scopuri sau intenții clare; li se pot studia cauzele sau circumstanțele care le-au determinat, precum și efectele sau consecințele pozitive, sau negative. 3
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Atitudinea este Învățată, nu instinctivă. Atitudinea implică existența unei relații Între persoană și obiect. Obiectul atitudinii poate fi o altă persoană, o instituție sau un obiect fizic; noțiunea de „obiect” are aici o semnificație de „obiectiv". Atitudinea nu este direct observabilă. Ea este un concept, o noțiune. Despre conținutul, direcția și intensitatea ei ne dăm seama fie din convingerile, sentimentele și intențiile declarate verbal sau scris, fie din observarea directă a comportamentului. Comportamentul este așadar - trebuie subliniat acest lucru - altceva decât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Între ele, precum și folosirea acestor informații pentru ghidarea propriului mod de gândire și a propriilor acțiuni. Apoi revin asupra acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă tocmai factorul sociabilitate. Analiza factorială permite tocmai descoperirea unui număr
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și prin SPSS). Ca atare, demersul pe care-l propun în continuare vizează analiza factorială exploratorie. Scopul general al analizei factoriale este descoperirea unui număr redus de factori latenți care să reprezinte cît mai bine un număr mare de variabile observabile ce corelează între ele. Direcțiile de aplicare ale analizei factoriale sînt multiple: 1. construirea unor teorii pe baza descoperirii unor variabile latente (factori) care stau în spatele unor variabile manifeste; 2. verificarea validității de construct (conver gente) și discriminative a unor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
contrar, există multicoliniaritate sau singularitate și trebuie ca în matricea de corelații să identificăm variabilele între care există corelații peste .80 pentru a proceda la eliminarea uneia (sau mai multora) dintre aceste variabile. 4.Existența unor relații liniare între variabilele observabile. 5.Variabilele sînt măsurate prin scale Likert, scale de intervale sau proporții. În cazul scalelor Likert, acestea trebuie să aibă același număr de trepte (de exemplu, nu putem folosi în aceeași analiză factorială variabile măsurate prin scale Likert în patru
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
încercând să îi convingă de "misiunea apostolică" pe care o au de îndeplinit în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu, 1937, p. 97, cf. Drace-Drancis, 2006, p. 156). Mișcarea secularizantă ale cărei efecte perforează inclusiv în materia informațională a literaturii didactice este observabilă mai întâi afirmându-se plenar în câmpul producției literare al culturii românești, relevându-se cu limpezime în tipărirea de cărți. În secolul al XVIII-lea spațiul de manifestare pe plan pedagogic al bucoavnei producția de carte a răspuns aproape în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2 SUA 72,0 80,0 97,0 95,0 97,0 92,0 93,0 91,1 Sursa: A. Banavot și P. Riddle (1988, pp. 205-206) Ritmul recuperării de către statul român a ecartului față de celelalte state europene este clar observabil pe termen lung, decalajul fiind aproape eliminat în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt devine și mai transparent dacă privim performanța statului român în domeniul instituționalizării sistemului educațional și al creșterii ratei de înregimentare a populației școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reformei învățământului din 1864, se produce o tranziție de la un patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce am numit etno- naționalism herderian se impune ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]