1,972 matches
-
fizică a individului a fost depășită, însă au apărut amenințări difuze colective (catastrofe nucleare, terorismul) sau disconfortul psihic determinat de permanenta mobilizare în vederea eficienței sau a reîntemeierii acțiunilor și chiar a identității individuale. Lumea securizată a modernității i-a permis occidentalului să ignore teroarea istoriei, însă aceasta se manifestă acum fie prin incertitudini insidioase, fie prin contactul cu civilizații care nu au depășit etapa violenței metafizice. În fața acestor situații, ironistul liberal nu are răspuns. Dacă nimic nu are altă consistență decât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în care fericirea se dă mereu ca o promisiune, atinsă și pierdută în același moment. Numai comportamentul de consumator poate oferi acest tip de fericire 19. Acesta este cel de-al cincilea răspuns la întrebarea cu care am pornit. Definirea occidentalului drept consumator este o consecință, nu o cauză a incapacității individului de a-și asuma valorile spirituale sau rațiunea, după destructurarea identităților colective. Consumul nu mai urmărește doar satisfacerea nevoilor și afirmarea statutului social, ci ține de logica individualizării. Pasiunea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
consideră că aceste consecințe negative nu sunt determinate de nevoia/dorința individului de autodesăvârșire, ci de desprinderea împlinirii acestei nevoi/ dorințe de idealul moral care a generat-o (idealul autenticității), iar depășirea consecințelor se poate face prin reasumarea lui. Angoasele occidentalului sunt rezultatul înstrăinării de Natură și al însingurării față de Celălalt, iar acestea sunt consecințele adoptării de către individ a desăvârșirii prin sine însuși, ignorând sau negând valorile care-l transcend. Taylor consideră că, la origine, autodesăvârșirea nu implica nici înstrăinarea, nici
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
suivi leurs études dans leș universités de Bruxelles, Gând, Liège ou Louvain et qui obtenaient un diplôme scientifique qui ne donnait pas, en Belgique, le droit à l'exercice de la profession, étaient perçus, en Roumanie, comme titulaires d'un diplôme occidental de second rang. Néanmoins, comme le montre cette recherche, beaucoup de ceux qui ont obtenu un diplôme (scientifique) ont eu dans leur pays d'origine des carrières de succès dans leur domaine de spécialisation. Quatre grands questionnements structurent cette recherche
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și luminate, bulevardele largi, clădirile impozante, cafenelele boeme sau magazinele cu fațade occidentale contrastau puternic cu periferiile cu străzi desfundate și case ponosite. Sugestiv în acest sens este tabloul descris de un fotoreporter berlinez în 1939 ce surprinde melanjul de occidental și oriental în traversarea Bulevardului Brătianu din București. Astfel, dacă până la Piața Brătianu imaginea pare a fi "importată din America. Nu numai sgârie-norii, ci și magazinele de automobile, elegantele stații de benzină, hotelurile, cinematografele și lărgimea străzii trezesc această impresie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trebuie să ridicăm vălul întunericului și minciunii așezat cu mare grijă de plăsmuitorii ivriți prin acțiunea de ,,iudaizare”, adică falsificare a culturilor din imperiul roman astfel ca numai ei să fie cei mai cei, dar și de culturnicii iudeo-creștini și occidentali care au tras la greu pentru ,,îmblînzirea și martirizarea” istoriei cultului satanist ieșit din mozaism și scoaterea culturii geților în afara timpului. Să fac o scurtă descriere a celor două frății existente în acele timpuri în Iudeea - cea a geților sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul divin. Sigur că o asemenea distribuție între Orientul și Occidentul creștin nu trebuie exagerată ; sigur că există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ar fi produsul lui întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în propria cercetare. Modernitatea a făcut din individ o ființă mîndră de autonomia ei, așezîndu-l implicit într-un raport mai fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski a putut reuni un foarte masiv volum privitor la creștini fără Biserică, dovadă că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
învins timpul și spațiul, că ele au devenit bunurile simbolice ale unei lumi și, mai mult decât atât, au devenit mărcile prin care această lume este recunoscută. Prin ce se prezintă astăzi omul occidental? Prin conceptele și valorile democrației liberale. Occidentalul știe că nu datorează puterii suverane viața, libertatea și posesiunile, pentru că acestea îi sunt date de la natură. De când și de unde știe occidentalul acest lucru? De la gânditorii moderni și mai ales de la John Locke. Prin judicioasa exploatare teroretică a ideii de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
care această lume este recunoscută. Prin ce se prezintă astăzi omul occidental? Prin conceptele și valorile democrației liberale. Occidentalul știe că nu datorează puterii suverane viața, libertatea și posesiunile, pentru că acestea îi sunt date de la natură. De când și de unde știe occidentalul acest lucru? De la gânditorii moderni și mai ales de la John Locke. Prin judicioasa exploatare teroretică a ideii de "stare naturală", filosoful l-a scos pe individ de sub tirania puterii suverane. Mai întâi, la nivel teoretic. Cu timpul, succesul politic al
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
că aceste valori nu ar avea nevoie de susținere și de reafirmare, fapt ce face posibilă apariția mesajelor și a mișcărilor antidemocratice chiar în sânul lumii occidentale. Doar anumite evenimente șocante, precum atacurile teroriste, par să-i mai trezească pe occidentali din toropeala traiului dus la adăpostul garantării vieții, libertății și proprietății. De aceea, demersuri precum cel al Gabriele Rățulea au meritul de a ne reaminti faptul că libertatea nu a crescut în Europa în mod natural, ci a fost instituită
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
un păcat sau "un moft", ci o extensie a ființei umane, că puterea suverană nu dă nici viață, nici libertate, nici proprietate, ci este obligată să garanteze toate acestea. Aceste valori ce legitimează politicile publice conturează normalitatea vieții, în care occidentalii au sentimentul că toate sunt la locul lor. Însă această normalitate are nevoie mereu de susținere și de periodice relegitimări. Parafrazându-i pe conservatorii britanici, care spuneau că mereu este nevoie să schimbăm ceva pentru ca totul să rămână așa cum a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
democrației în Germania reunificată. Dacă mulți dintre cetățenii altor țări foste comuniste judecă performanța regimului actual din perspectiva dificultăților economice și a performanței politice limitate, est-germanii sunt singurii care au beneficiat de o integrare masivă în sistemul economic și politic occidental, datorită unificării Germaniei federale. Mulți dintre observatori au afirmat, totuși, că diferențele culturale nu vor dispărea atât de repede pe cât a dispărut Zidul Berlinului. Pentru a testa aceste diferențe, Hofferbert și Klingemann (2001) au realizat sondaje de opinie reprezentative la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
factorială (Principal Component Analysis). Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării este identică cu cea occidentală, nivelul participării este însă diferit. Dacă în privința prezenței la vot, România se plasează la un nivel apropiat celui occidental, participarea neconvențională și activismul civic sunt mult mai reduse. Slaba implicare civică este o constatare constantă în ceea ce privește România. Oamenii participă în asociații voluntare din trei motive, subliniază Bădescu, Sum și Uslaner (2004), pentru că pot, pentru că vor sau pentru că li s-
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
pozitivă. Asta înseamnă că mecanismul social de legătură scos în evidență în societățile occidentale operează în mod similar și în societăți cu totul diferite precum cele est-europene. Cu toate aceste, corelațiile în sub-eșantionul est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în încredere în străini, care este o operaționalizare mai bună, dovedește că relația dintre încredere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de procese dar și unor continue amenințări de a suporta pierderi. Conștiința lui șlefuită în vremurile înghețate ale comunismului nu poate accepta compromisul nici în Occident. Nu poate îngădui atitudinea somnolentă a Occidentului față de sovietici, îl scoate din minți curtoazia occidentalilor față de reprezentanții comuniști. Literatura lui continuă să strige în auzul tuturor adevăruri care aduc disconfort și iritare. Dar scriitorul își asumă antipatia odată cu rolul său. - Lectura previne. Oamenii nu pot trăi fără întrebări filosofice. Filosofia este catalogată de cei mai mulți ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
al literaturii. Literatura lui e una a salvării. Monstrul sovietic amenință să sfărâme oameni și vieți iar el, intelectualul, se simte responsabil să denunțe ceea ce se petrece în tăcerea de dincolo de ziduri... Crede că stă în putința fratelui liber, a occidentalului să acorde oprimaților o mână de ajutor iar literatura lui imploră acest ajutor! Scrie infamante scrisori către conducători, intrând în malaxorul sovieticilor. Nici în grația occidentalilor nu se află. Pregătește discursuri pe care le ține furtunos, împotriva comunismului. Atitudinea lui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
petrece în tăcerea de dincolo de ziduri... Crede că stă în putința fratelui liber, a occidentalului să acorde oprimaților o mână de ajutor iar literatura lui imploră acest ajutor! Scrie infamante scrisori către conducători, intrând în malaxorul sovieticilor. Nici în grația occidentalilor nu se află. Pregătește discursuri pe care le ține furtunos, împotriva comunismului. Atitudinea lui deranjează, incomodează, antrenează noi reacții la care trebuie să răspundă. „În politică e suficient să deschizi gura!” Dorința lui de a trăi o viață simplă este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
corect, cum am spune noi astăzi. O firmă de comerț elvețiană își concediază o funcționară care găsește să întrebe un client sovietic ce profera vorbe injurioase la adresa lui Soljenițîn dacă l-a citit. Aproape nu înțelege amabilitatea pe care o arată occidentalii sovieticilor. Deși țările nordice îl fascinează, și își dorește să trăiască în Norvegia, pe un fiord, simte cum Occidentul decade tocmai prin marea sa indiferență care e și rodul opulenței sale, și își dorește să salveze Occidentul. Primește cetățenia de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
global de plăcere obținut și ar avea nevoie de etici utilitariste. Titlul se legitimează însă așa cum e și de la patosul cu care media aduce în spațiul public vrăjitoria, ca și cum ar catapulta țara înapoi cu 1000 de ani. Pentru ei, pentru occidentali, suntem înapoiați și exotici. Nu suntem moderni și competitivi pentru că mentalitățile noastre nu sunt ale unor moderni, și nici prioritățile noastre publice nu sunt astfel. Școala noastră nu are legătură cu realitatea, nu pentru că școala ar fi proastă, ci pentru că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
un ajutor, o soluție, o idee, din afară, adesea în spirit mesianic. Horia, când a plecat la Viena, la împărat, era de perfectă bună credință. Generalul Rădescu, refugiat la Ambasada engleză, în 1945, la fel. Cum am fost tratați de occidentali se știe. Unii spun cu cinism, alții spun doar între onformism și libertate cu realism (o explicație nu exclude pe alta). Dar rezultatul și într-un caz și-n altul a fost, din punctul nostru de vedere, catastrofal. Grupurile de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să aducem unei celebrități critice franceze și unele obiecții, am produs un dezgust sincer și chiar oroare. Căci cultura română este, nu poate fi altfel, decât o eternă colonie. Un critic român măcar egal și nu mai mult cu unul occidental? Dar este o aberație totală ! A te compara cu o celebritate de la Seuil, o megalomanie nepermisă, insuportabilă ! O infatuare egolatră, demnă de dispreț și caricatură ! O enormitate ! Și cu câtă suficiență jalnică privesc anumiți compilatori qui puent la mădiocrită unele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mortificările ascetului, contemplările și transele yoghinului, biografia lui fabuloasă de la ascetul itinerant Gautama la viitorul Buddha, Bodhisattva (" Ființa menită Trezirii"), cel care se proclamă "Trezitul" (buddha)657 le ilustrează unul dintre personajele nuvelei, Elefterescu (gr. eleútheros "liber"658): "Eu rămân occidental, spunea, eu am mitologia care mi-a fost ursită, dar știu ce înseamnă să ți se reveleze mesajul unui mit. Dacă Elefterescu și-a relevat secretul mitului care-l obsedează, nu mai scapă. Ori își urmează modelul, cu riscurile pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]