1,680 matches
-
perfecționării pregătirii operative și de luptă, organizării cooperării dintre forțele și trupele existente. În vederea asigurării stabilității strategice și colaborării multilaterale bazate pe drepturi egale în arena internațională se va urmări menținerea parității cu Statele Unite ale Americii în domeniul armamentului strategic ofensiv, în contextul implementării de către SUA a sistemului global anti-rachetă și a conceptului de lovituri rapide, prin utilizarea platformelor strategice dotate cu focoase nucleare și non-nucleare. La o zi după ce Bucureștiul și-a dat acordul în privința planului american pentru desfășurarea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cinci ani și să nu mai construiască rampe de lansare terestre. În SALT I, părțile au pornit de la premiza că măsurile eficiente pentru limitarea sistemelor apărării antirachetă ar constitui un factor fundamental în activitatea de stăvilire a cursei înarmărilor strategice ofensive și ar duce la scăderea primejdiei izbucnirii războiului cu întrebuințarea armei nucleare considerat principiu unghiular referitor la interdependența între armele strategice ofensive și de apărare, care în opinia URSS a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord bilateral, Tratatul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
pentru limitarea sistemelor apărării antirachetă ar constitui un factor fundamental în activitatea de stăvilire a cursei înarmărilor strategice ofensive și ar duce la scăderea primejdiei izbucnirii războiului cu întrebuințarea armei nucleare considerat principiu unghiular referitor la interdependența între armele strategice ofensive și de apărare, care în opinia URSS a fost subminat, ulterior, de războiul stelelor. Celălalt acord bilateral, Tratatul ABM (Antiballistic Missile Treaty), intrat în vigoare pe 3 octombrie 1972, a reprezentat o formă de echilibru, care descuraja executarea primei lovituri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Clinton și Boris Eltin au fost de acord cu începerea negocierilor pentru START 3, după intrarea în vigoare a START 2, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Rusia s-a retras din START 2 în 2002. Tratatul privind reducerea armamentului ofensiv strategic (Treaty on Strategic Offensive Reductions SORT sau Tratatul de la Moscova), încheiat în luna mai 2002, ratificat în 2003, prevede obligația reducerii numărului focoaselor nucleare operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
a unei apărări naționale antirachetă 191. La 1 aprilie 2009, președinții B. Obama și D. Medvedev au convenit la Londra ca negociatorii SUA și Rusiei să înceapă să lucreze la un nou acord mai cuprinzător privind reducerea și limitarea armelor ofensive strategice, pentru a înlocui Tratatul de Reducere a Armelor Strategice, iar, în iulie 2009 au semnat o Înțelegere Comună prin care au stabilit liniile directoare ale perioadei de negociere. După expirarea START 1, în decembrie 2009, cei doi șefi de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
74% mai puțin în raport cu limitele impuse de START 1, acordul semnat în 1991, expirat în decembrie 2009, și cu 30% mai puțin decât limita maximă prevăzută în Tratatul din 2002 de la Moscova. Documentul prevede, totodată, o legătură între armele strategice ofensive și cele defensive, interzice instalarea de armament strategic ofensiv pe teritoriul unor terțe țări, iar preambulul textului stipulează o interdependență între scutul antirachetă american și START 2, asupra căreia au insistat negociatorii ruși. În opinia președintelui rus, Dmitri Medvedev, relația
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
acordul semnat în 1991, expirat în decembrie 2009, și cu 30% mai puțin decât limita maximă prevăzută în Tratatul din 2002 de la Moscova. Documentul prevede, totodată, o legătură între armele strategice ofensive și cele defensive, interzice instalarea de armament strategic ofensiv pe teritoriul unor terțe țări, iar preambulul textului stipulează o interdependență între scutul antirachetă american și START 2, asupra căreia au insistat negociatorii ruși. În opinia președintelui rus, Dmitri Medvedev, relația între armamentul strategic ofensiv și armamentul defensiv a fost
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
interzice instalarea de armament strategic ofensiv pe teritoriul unor terțe țări, iar preambulul textului stipulează o interdependență între scutul antirachetă american și START 2, asupra căreia au insistat negociatorii ruși. În opinia președintelui rus, Dmitri Medvedev, relația între armamentul strategic ofensiv și armamentul defensiv a fost cel mai dificil aspect al negocierilor privind noul tratat START, dar formularea aleasă este satisfăcătoare pentru ambele părți 192. În plus, s-a convenit extinderea discuțiilor asupra sistemului defensiv antirachetă, schimburi regulate de informații și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ar trebui să intre în vigoare, dar asupra căruia încă se discută, și cu un START care încă ridică probleme, pe fondul concepțiilor din doctrinele nucleare americană și rusă și al controverselor dintre Moscova și Washington referitoare la sistemele strategice ofensive și defensive, oportunitatea apărării antirachetă în Europa, se poate spune că urmează o perioadă esențială pentru luarea unor decizii referitoare la dacă și cum se va contura viziunea americană a lumii lipsite de arme nucleare. Politica nucleară, preocupare a comunității
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
dintre cerințe a fost aceea ca noua versiune a START să furnizeze o siguranță egală pentru ambele părți și să păstreze paritatea în sfera stabilității strategice. Pentru a se realiza acest deziderat s-a considerat necesar ca reducerea armelor strategice ofensive să se efectueze prin soluționarea în pachet cu problema amplasării scutului american antirachetă în Europa (Serghei Lavrov), dat fiind că era pentru prima dată când se elabora un nou Tratat START, în absența Tratatului privind sistemul de apărare antirachetă, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
absența Tratatului privind sistemul de apărare antirachetă, în contextul în care partea americană și-a anunțat intenția de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în Europa. În opinia oficialităților de la Moscova, legătura dintre sistemul de apărare antirachetă și armele strategice ofensive a fost, deja, stabilită prin Declarația de la Londra, semnată de președinții Federației Ruse și Statelor Unite 296. Ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, aducea în discuție condițiile necesare ale unei astfel de cooperări: o relație de la egal la egal care
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de deplasare ridicată și plafonul la care se deplasau făceau practic imposibilă combaterea lor cu armamentul disponibil la acea dată. După finalul confruntării, Forțele Terestre, Forțele Navale, Forțele Aeriene americane au derulat, în paralel, programe redundante de dezvoltare de rachete ofensive, ceea ce a diminuat semnificativ distincțiile dintre rolul și misiunile diferitele categorii de forțe armate 307. Astfel, în martie 1946, USAAF (United States Army Air Forces), transformată un an mai târziu în USAF (United States Air Force), a inițiat două programe de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
american dovedește iresponsabilitate și chiar nebunie. Cu toate acestea, sovieticii s-au întors la convorbirile privind controlul armamentelor, întrerupte din cauza deciziei de amplasare a rachetelor cu rază medie de acțiune 318. Inițiativa de apărare strategică făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive și consta în propuneri vizând apărarea împotriva unui atac nuclear prin care, pe cât posibil, să fie distruse rachetele nucleare după ce au fost lansate spre obiectiv, oferindu-se, astfel, invulnerabilitatea în fața unui prim atac al adversarului, urmând să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
laserilor, sistemelor de cercetare satelitare, radarelor de înaltă rezoluție, sistemelor ultrasofisticate de comandă și control și interceptorilor cinetici de mare viteză. Problemele tehnice majore care au rămas nerezolvate printre care capacitatea inamicului de a copleși sistemul de apărare cu rachete ofensive, supraviețuirea discutabilă a armelor spațiale, incapacitatea de a diferenția între focoasele reale și cele false etc. au determinat anularea, în cele din urmă, a planurilor SDI și au făcut ca, timp de patruzeci de ani, o apărare eficientă împotriva rachetelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cu amenințările crescute determinate de rachetele de teatru cu rază scurtă de acțiune, în condițiile proliferării tehnologiei rachetelor balistice și armelor de distrugere în masă322. Se producea o schimbare de paradigmă strategică, o schimbare de accent de la dezvoltarea de capacități ofensive la dezvoltarea unor capacități defensive. În august 1990, Saddam Hussein invada Kuwaitul, iar în ianuarie 1991, SUA și aliații săi au inițiat operațiunea Furtună în Deșert, Irakul răspunzând cu atacuri de rachete SCUD împotriva unor ținte din Israel și Arabia Saudită
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
numărul interceptorilor ajungând la aproximativ 200; concepția de dezvoltare a sistemului de apărare permite evoluția acestuia dincolo de nivelul C3332. În 2002, s-a luat decizia restructurării dispozitivului nuclear american, noua strategie vizând deplasarea accentului de la descurajarea nucleară, de la capacitățile nucleare ofensive la capacitățile defensive, cu prioritate convenționale, în acest context înscriindu-se și inițiativa de realizare a apărării americane antirachetă în Europa. După retragerea din Tratatul ABM, administrația Bush a continuat testele destinate dezvoltării unui sistem de apărare împotriva rachetelor cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
conturează încă din 1963-1964, perioadă în care apar articole cu argumente potrivit cărora un sistem de apărare antirachetă ar duce la escaladarea cursei înarmării, este costisitor, prezența sa nu ar asigura o mai mare securitate decât cea oferită de armele ofensive, ar mări tensiunea internațională, ar conduce la accelerarea perfecționării tehnologiei armelor, ar afecta un tratat de neproliferare, un tratat de interzicere a experimentelor nucleare, precum și procesele de înghețare a armelor strategice, de stabilire de zone denuclearizate, precum și demersurile de sistare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
masă și a sistemelor purtătoare, raționamentul fiind următorul: Când una din părți începe să-și creeze un sistem propriu antirachetă atunci și cealaltă parte va fi obligată să-și modernizeze armamentul. Iar acest lucru nu se referă doar la armamentul ofensiv strategic, ci și la celelalte arme care contribuie la folosirea cu succes a acestora. Prin urmare devine necesară aducerea la un nivel calitativ nou a mijloacelor de apărare. Această reacție reciprocă este intens exploatată și ea stimulează cursa înarmării. Dacă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
interceptat va determina consecințe dezastruoase. De asemenea, un astfel de sistem, cu atât mai mult dacă este dezvoltat pentru a răspunde unui atac nuclear presupune resurse financiare substanțiale, mai mari decât cele necesare părții adverse pentru a-și spori baza ofensivă. Eficacitatea unui scut antirachetă este de obicei văzută în termeni de raport de costuri între ofensivă și apărare în calculele nucleare sau de numărul de obiective pe care un sistem îl poate proteja pentru un anumit cost. Un scut de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
fiind teama de consecințe. Potrivit liberalismului, o dată cu sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să asistăm la diminuarea arsenalelor nucleare, dar evoluția în acest sens a fost oprită de retragerea unilaterală a SUA din Tratatul ABM, demers privit drept un act ofensiv de cealaltă parte, fapt ce a afectat dialogul bilateral și, în general, procesul de dezarmare. În plus, între timp, atât SUA, cât și Federația Rusă au pierdut monopolul nuclear, fiind necesar să se ia în considerare posibilele acțiuni ale puterilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
entități nonstatale. Este posibil ca operaționalizarea unui scut antirachetă de nivel strategic să genereze contramăsuri, de la conservarea arsenalului nuclear, la opțiuni pentru dezvoltarea unui sistem defensiv similar, ceea ce poate genera noi curse ale înarmării, de tip defensiv contra defensiv sau ofensiv contra defensiv. Cooperarea SUA cu alte state și în cadrul NATO Pentru realizarea unui sistem de apărare antirachetă de nivel strategic SUA preconizează să dezvolte pachete de soluții care implică participarea la program a unor state aliate. Această nouă modalitate de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
prevederile Tratatului START 2 să intre în vigoare cât mai curând și ca Tratatul START 3 să poată fi semnat, păstrându-se și consolidându-se astfel Acordul de apărare antirachetă în calitate de fundament al stabilității strategice și al reducerii (...) armamentului strategic ofensiv, conform prevederilor acestuia.) În textul comunicatului a fost menționată și inițiativa părții ruse referitoare la sistemul global de supraveghere a difuzării armamentului nuclear și a tehnologiilor de rachete, sistem ce reprezenta o parte a alternativei la sistemul american de apărare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
integrat tehnic -, în plus existând diferențe de abordare și în ceea ce privește conexiunile dintre sistemul de apărare antirachetă și Tratatul START. Mai mult, la finalul anului 2010, președintele Rusiei a atenționat NATO că Federația Rusă va amplasa o grupare de rachete nucleare ofensive la granița cu Occidentul, în cazul în care Alianța va renunța la ideea creării unui sistem antirachetă comun, după ce, anterior, în discursul adresat națiunii, avertizase că dacă discuțiile legate de scutul antirachetă vor eșua în decurs de un deceniu, va
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
să îl fabrice. În același registru, greu cuantificabil, dificil de analizat, se situează nu numai binomul civil/militar, ci și problema atitudinii raționale. Se consideră că, în condițiile confruntării între actori raționali, armele nucleare nu pot fi folosite, capacitatea militară ofensivă este redusă, ele având doar rol de intimidare (deterrence). Descurajarea nucleară, moștenire a perioadei de confruntare dintre Statele Unite și URSS, se bazează pe echilibrul terorii, pe prezumția că nimeni nu va îndrăzni să dea prima lovitură întrucât răspunsul echivalează cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ideea de primă lovitură și cea de război preventiv, așa cum sunt prezente, încă, și gesturile de etalare a capacităților nucleare de la teste la desfășurări de rachete. Este posibil, astfel, ca ecuației Războiului Rece actor rațional strategie de intimidare (deterrence) sisteme ofensive (rachete balistice) să i se adauge o alta, aceea de actor irațional strategie de apărare (defence) sisteme defensive (apărare împotriva rachetelor balistice), fără ca, în fapt, modul de gândire asupra pericolului fundamental generat de armele nucleare să înregistreze progrese semnificative. Încă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]