16,318 matches
-
În seara asta Împreună ceaiul de tei,,. Nici un răspuns. Draga mea, ,,Tare aș vrea să-mi prepari un ceai. Lătratul câinelui mă Înebunește. I-aș vârî un căluș În gură. Mă apasă căldura verii, Îmi dă o neliniște cumplită. Am omorât câteva muște pe geamul de la fereastră și trupul lor strivit mi-a făcut greață. Îmi pun mari speranțe În bătrânețe. O consider o stare de grație, de liniște, de calm. Am obosit așteptând ceaiul și este abia luni,,. ,, Nuuuuuuuuuuuu-mi maaaaaai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
câteva haine primite de pomană, nu pot Înlocui frumusețea și intimitatea misterioasă a unui cămin. Dar eu am renunțat de bună-voie și acum, la aproape 55 de ani m-am trezit că plâng după un golan bătrân, unul care a omorât cândva, ba am chiar amintiri plăcute cu el. Antoniu Își dă seama că a vorbit prea mult și că Plăcințica nu-l mai ascultă. Își usucă părul și hainele la soare și pare nerăbdătoare să o pornească la drum cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prin toate experiențele posibile: am vâslit, am mângâiat, am scris, am mâncat, m-am spălat, m-am apărat, am apăsat pe trăgaciul armei, am băut, am spart vitrine, am reparat bideuri, biciclete, motociclete, am pus răsaduri, am strivit gândaci... Am omorât-o de cel puțin o sută de ori de disperare, după ce-i Întindeam un buchet de trandafiri sălbatici și o invitam la o cină romantică, trupul ei era găsit fără viață În zori, de măturătorii din zonă. O mică gaură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu un cuțit, o gropiță În care l-am vârât, acoperind-o apoi la loc. L-am visat În aceeași noapte, cum se rotește deasupra capului meu cu aripile larg desfăcute, până când se face un punct alb. Dacă l-a omorât ea și mi l-a adus la ușă? I-a pus pe gardul de piatră de vizavi mălai cu otravă, În zori, când eu dorm. Străzile miros a gunoi ars acum, la Început de octombrie. Prin fața bisericii Anglicane faci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de eventuale articole În presă, referiri televizate, dată fiind probabil celebritate pictorului. Ar fi fost de-a dreptul suspect să fi mărturisit că are o capodoperă Ă deși el , personal nu descifrase numele artistuluiă, de la o femeie care a fost omorâtă. Iubitorii de artă, imediat ce-ar fi fost expusă pictura, s-ar fi Îmbulzit probabil să-i admire frumusețea . Privise Întotdeauna pictura În chip neprofesionist, fără pretenții de cunoscător, și fără să tresară la subtilitățile și măiestria ei. A privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-Știi pentru ce am fost la mititica? Pentru crimă bătrâne. Mi-au dat drumul alaltăieri, după cincisprezece ani, cu o lună Înainte de termen. Știi ce am făcut eu la mititica? Am Învățat să supraviețuiesc, să mă apăr, să nu fiu omorât de alții, și să-mi potolesc nevoia turbată de sex. Eram tânăr când am intrat acolo și onania nu mă satisfăcea. I-am călărit cincisprezece ani, pe toți nenorociții ăia, pe rând. Dacă femei nu existau, m-am mulțumit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care-mi pare rău, e mama sărăcuța, care a Închis ochii și n-a mai apucat să mă vadă ieșit din pârnaie. Dar gata cu sentimentalismele! tună bruta, lovind cu pumnul În peretele șubred al magherniței. Îmi plac ghetourile. Mă omor după ele și... simt că am să mă integrez aici, dacă-mi dă pace mâncărimea de palme...,. După ce bruta a adormit și sforăitul lui zguduie pereții șubrezi ai Încăperii, Antoniu Își așterne câteva cârpe pe jos, lângă peretele opus patului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
rezista frigului.. Octombrie e o lună capricioasă, iarna se apropie pe nesimțite și cavourile au pereții reci, ca și morții care le populează. A trebuit să fugă pentru totdeauna din ghetou, fiindcă bruta, odată revenit la viață, l-ar fi omorât , cu siguranță, răzbunându-se. A părăsit și intrarea metroului, de care criminalul știa. Aici, măcar poate să scrie În liniște. Își va Încheia În curând cartea și va căuta o editură care să i-o publice. I-a promis ferm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și nu se supără niciodată. -Cam asta faci și tu, Kawabata. -Da, dar eu mai fac ceva: te mân la scris, așa cum e mânat măgărușul să urce o pantă. -O să vedem, sunt aproape de final. Știi că era să fiu omorât? -Mare scofală! Doar duci o viață de vagabond. Vrei să fii premiat? E normal să se joace alții cu viața ta. Nu te mai plânge, te-ai descurcat de minune. Dar Îmi pare rău că nu mai locuiești În ghetou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mi-a venit să cred, am spus și eu că totul este doar în imaginația mea, zise Antonia și lacrimi mari îi curgeau pe obraji. Dar el era atât de rece și nu mă slăbea din ochi. De parcă aș fi omorât pe cineva. Să-i fi spus cineva ceva despre mine? — Ce-ar fi putut să-i spună cineva despre tine? — Nu știu, răspunse Antonia. Poate în legătură cu mine și cu Alexander, de exemplu. Știi și tu cum născocesc oamenii tot felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Totuși, cineva trebuia să plătească. Privindu-i trupul zvelt inert mi-am amintit de coșmarul sarcinii ei și de felul cum se terminase în îmbrățișări, șampanie și un sentiment de ușurare. Dacă avea să moară, va însemna că eu am omorât-o. Mi-a trecut prin cap acest lucru dar prostește, fără pic de sentiment. Trupul lui Georgie nu se compunea ca un întreg și nu-l puteam atinge. Mi se părea că aș fi pus mâna pe un cadavru. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
prietenul său Gyges să o vadă goală. L-a ascuns pe Gyges în dormitor, dar soția lui Candaules și-a dat seama că Gyges este acolo. Mai târziu, tocmai pentru că el o văzuse astfel, ea l-a obligat să-l omoare pe Candaules și să devină rege. — Așadar? întrebă Honor, privindu-mă cu mare atenție. După câteva clipe am spus: — Am înțeles, și am adăugat: M-ai acuzat odată că spun prostii. Dacă mă bucur de acest privilegiu numai pentru că v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ceva ce autoritățile locale nu erau dispuse să accepte: și anume, că faimosul vârcolac din Hanovra era chiar unul dintre informatorii poliției, alienatul mental care făcea turul azilurilor de nebuni de douăzeci de ani. Mânat de-o sete perversă, Haarman omora băieți pe care Îi agăța pe străzile din jurul gării. După ce Îi mușca de artera carotidă, Îi tranșa. Organele genitale erau conservate deoarece individul le atribuia puteri magice. Când se simțea slăbit, Haarmann deschidea pur și simplu un borcan și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
prea scandalos ca să-l poată accepta. Probabil că a necăjit-o și a provocat-o pe maică-sa care, aflată oricum sub presiune, suferea și de anevrism. Imposibil de zis. Dar dacă lucrurile se Întâmplaseră așa, era ca și când ar fi omorât-o. Dezlegând firele Întâmplării, mi-am dat seama că existau două, dacă nu chiar trei, intrigi. Prima avea de-a face cu Dora și fiul ei. A doua Îl privea pe Hauptstein și tentativele sale de a organiza bandele orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
filmul, au Încercat să scoată ceva din prietenul meu. Dar acesta nu le dăduse răspunsul la care se așteptau. Și cum ar fi putut? Temându-se că Anton i-ar putea incrimina, Frăția n-avea altă soluție, decât să-l omoare. Ceea ce Însemna că... Însemna că, de fapt, Dora nu ascunsese filmul În camera de la Hotelul Kreuzer. Atunci unde? Unde se aflase tot timpul. Chiar la ea acasă. În seara aceea când a pătruns În apartamentul de pe Otto-Ludwig-Straße, Anton nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a reușit să pună judecata lui Manetti sub semnul Întrebării, astfel Încât să poată prelua cazul - ceea ce Frăției Îi convine de minunăție. Singura chestie nerezolvată era problema cu filmul. Anton n-a putut să spună unde era, așa că Hauptstein l-a omorât. Apoi am apărut eu, al șaselea simț, dar raționalitate, zero, și, dintr-o dată, i se oferise o soluție mai bună. Din păcate fusesem drogat atât de tare că am luat-o razna de tot. Mai târziu, după ce Hauptstein și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e? Un cer cu-adevărat tomnatic“. Primul vers pe care-l aud la viața mea! Și mi-l amintesc! Un cer cu-adevărat tomnatic... E o zi de ianuarie geroasă de crapă pietrele, în amurg - ah, amintirea acestor amurguri mă omoară, ce mai, cu pâinea de secară cu untură de găină cu care sunt ademenit la cină, cu luna care deja se vede pe fereastra de la bucătărie - tocmai am intrat în casă cu obrajii îmbujorați, dogoritori, și cu un dolar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
luat un evreu și l-au transformat într-un fel de Dumnezeu abia după moartea lui, și-apoi - apoi ticăloșii ăștia, nenorociții ăștia vin după aia și cine-s primii persecutați pe lista lor? Pe cine n-au încetat să omoare și să urască de două milenii încoace? Pe evrei! Pe cei care le-au dat pe scumpul lor Iisus, de la care se trag toate! Te asigur, Alex, că n-ai să auzi așa o mișegos 1 de rahat amestecat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spunem asta și în gura mare! Eram evrei - și nu ne era rușine s-o spunem în gura mare! Eram evrei - și nu numai că nu le eram inferiori goimilor care ne băteau la fotbal, dar întâmplarea făcea ca noi, neomorându-ne din fire să obținem victoria într-un sport atât de brutal, să fim superiori! Eram evrei - și eram superiori! Franzelă, pâine de secară, Pască, pâine intermediară, Pentru Weequahic sunt, Hai să strigăm „ura“ cu-avânt! Acesta-i un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bâh!)... Dar de ce nu putem mânca, atunci, și un homar deghizat în altceva? Hai să auzim explicația oferită de maică-mea. Silogismul, doctore, așa cum apare la Sophie Portnoy. Ești gata? De ce n-avem voie să mâncăm homar: — Fiindcă vă poate omorî! Fiindcă am mâncat și eu o dată și era să mor! Da, a avut și ea abateri la viața ei, abateri pentru care a fost pedepsită pe drept. În tinerețea ei destrăbălată (care s-a consumat integral înainte de-a apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cea mai vagă idee despre ce simte și dorește oricine altcineva în afară de propria lor persoană? Madam Nimkin, muiere ticăloasă, îmi amintesc de tine, aveam doar șase ani, dar îmi aduc aminte de tine și mi-e clar ce l-a omorât pe Ronald, pe viitorul pianist: EGOISMUL ȘI PROSTIA TA DE TOT RAHATUL! — Și cât ne-au costat lecțiile lui, se smiorcăie doamna Nimkin... Ah, nu știu, zău, ce mi-o fi venit s-o țin pe-a mea una și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bine știe s-o sugă! Ce meseriașă într-ale pulii! Iar dincoace e o bomboană de fetișcană, cu cele mai moi, cele mai roz, cele mai impresionante sfârcuri pe care le-am ținut vreodată în gură, numai că nu se omoară deloc de dragul meu. Nu ți se pare ciudat? Și totuși - încearcă să-nțelegi lumea dacă poți - îi place ca în timp ce-o înșurubez să-mi vâr degetul arătător, să mi-l cuibăresc în anusul ei! E o chestie atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care-i vina mea cea mai mare, Rose? Nu-mi face deloc plăcere să spun așa ceva despre mine, dar sunt prea bună. Exact astea-s cuvintele ei, doctore, înregistrate de ani de zile în creierul meu. Și continuă să mă omoare până azi! Astea-s adevăratele mesajele pe care aceste Rose și Sophii și Goldie și Pearle și le transmit zilnic una alteia! Le dăruiesc altora tot ce am, recunoaște ea cu un oftat, și, drept răsplată, încasez palme peste față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sare o doagă unui tembel și mă-njunghie ca să-mi ia portofelul. Ce mă fac dacă dau buzna gaborii? Dacă-și scot pistoalele - careva o ia la fugă - și, din greșeală, mă împușcă pe mine! Fiindcă-s minor. Dacă mă omoară sau, și mai nasol, mă arestează? Ce mă fac cu-ai mei? Uite ce-i, vrei sau nu vrei să vezi o pizdă? — Vreau! Vreau! — E acolo o coardă, băi, piciule, care fute cortina cu păsărica goală. — Bine, fie - o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sugea la toți? — Ce-i cu ea? Mai încet, Ba-ba-lu, mai încet! Ce-i cu ea? — N-ai citit în News? — ...în care News? — În Newark News. — Nu mai am treabă cu ziarele din Newark. Ce-a pățit? — A fost omorâtă. Într-un bar de pe Hawthorne Avenue, imediat în prelungirea Anexei. Era cu un smardoi și a intrat peste ei un altul și i-a împușcat pe amândoi în cap. Ce zici de asta? Se futea cu smardoi. — Mamă, am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]