3,276 matches
-
a bancherilor și investitorilor hispanofoni de la Miami, în Statele Unite, la 21 aprilie 1992. Trupul său a fost dus în Rusia și îngropat cu pompă la fortăreața Petru și Pavel din Sankt Petersburg. A fost primul Romanov care a primit asemenea onoruri după Revoluția Rusă. Cu toate acestea, autoritățile au insistat că acest lucru nu a fost un pas către restaurarea monarhiei, ci doar către ispășirea vinei istorice față de familia Romanov. După decesul lui Vladimir, fiica sa, Maria Vladimirovna, și-a asumat
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
Regelui Carol al II-lea, a numeroși membri din conducerea statului, miniștrii și reprezentați ai autorității aeronautice, atașați militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au participat gărzi de onoare și aviatori și au fost prezentate onoruri militare zburătorilor menționați în listele de pe monument. Ulterior, Ion Jalea a afirmat că drepturile moralale asupra lucrării îi revin sculptorului Iosif Fekete iar critici de artă, precum Mircea Țoca, au considerat că realizarea monumentului trebuie să-i fie atribuită integral
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
reprezintă pe Milunka Savić. Rămășițele ei au fost exhumate și mutate la cimitirul principal din Belgrad pe Aleea celor Mari la 40 de ani de la moartea sa, la 10 noiembrie 2013. Conform unor relatări, reînhumarea s-a făcut cu toate onorurile militare, pe melodia , dar altele sugerează că onorurile nu au fost cele standard, desi s-au ținut cuvântări de către foști ofițeri ai Armatei Populare Iugoslave și veterani de război. Asociațiile soldaților voluntari care au luptat în războaiele din anii 1912-1918
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
exhumate și mutate la cimitirul principal din Belgrad pe Aleea celor Mari la 40 de ani de la moartea sa, la 10 noiembrie 2013. Conform unor relatări, reînhumarea s-a făcut cu toate onorurile militare, pe melodia , dar altele sugerează că onorurile nu au fost cele standard, desi s-au ținut cuvântări de către foști ofițeri ai Armatei Populare Iugoslave și veterani de război. Asociațiile soldaților voluntari care au luptat în războaiele din anii 1912-1918 i-au acordat Milunkăi Savić, în prezența copiilor
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
-i refuză nimic. Ea fu autorizată să îmbrace insignele imperiale, să poarte pantofi de purpură; când ieșea călare, îmbrăcămintea calului și frâul erau de purpură, ca pentru o basilissa; o suită strălucitoare o escorta; în cale, i se aduceau aceleași onoruri ca unei împărătese; și supușii, în oraș ca și în palat, îi arătau același respect ca suveranei legitime și chiar mai mult. Basileul, îndrăgostit, ceda la toate capriciile amantei sale: Ana era pusă pe față în al doilea rând. Aventura
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
dușman. Numele generalului, însă, era legat de această revoluție cu reputația unui urmăritor nemilos împotriva ei, fiind astfel, în mod indirect, și al ungurilor. De aceea, a fost eliberat din funcția să și pensionat pe 6 iulie 1850 cu mari onoruri. De la Graz, unde s-a retras, Haynau a mai întreprins numeroase călătorii prin Europa. A fost agresat la Londra (de doi căruțași) în septembrie 1850 și Bruxelles în septembrie 1852, ceea ce a condus la mari afecțiuni diplomatice. Generalul, care a
Julius Jacob von Haynau () [Corola-website/Science/302803_a_304132]
-
redenumit a opta luna în august, după unul dintre titlurile sale) și Papă Grigore în 1582. Schimbările și implicit, calendarul au rezistat până în zilele noastre. A reformat, de asemenea, și problema datoriilor. În același timp, a continuat să accepte imense onoruri din partea Senatului. A fost numit "Pater Patriae" (Părintele țării), incepand purtarea îmbrăcăminții vechilor împărați români. Această a adâncit ruptura dintre Cezar și senatorii republicani aristocratici, multi dintre cei pe care ii grațiase în timpul războiului civil. În 45 î.Hr. a fost
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
confirmarea succesiunii. Cu toate acestea, Eckard a primit suficient sprijin, el fiind cel care a organizat adunarea de la Werla, luând masa cu ducele Bernard I de Saxonia și cu episcopul Arnulf de Halberstadt. El a fost de asemenea salutat cu onoruri regale de către episcopul Bernward atunci când acesta a preluat episcopatul de Hildesheim. În aceleași zile însă Eckard a fost asasinat de către agenți ai oponenților săi saxoni în Pöhlde. Printre acești rivali se numărau contele Henric al III-lea de Stade, fratele
Eckard I de Meissen () [Corola-website/Science/325465_a_326794]
-
sud, care staționa în Ungaria. Partidul Socialist al Muncii din Ungaria, la 11 februarie 1989, aprobă trecerea treptată la sistemul multipartid. La 16 iunie, Imre Nagy, victimă a represaliilor sovietice în Revoluția ungară din 1956, este înmormântat din nou, cu onoruri. La această înmormântare, Viktor Orbán cere retragerea imediată a tuturor trupelor sovietice care staționau în Ungaria. La 26 iunie, ministrul de externe ungar, Gyula Horn, și omologul său austriac, Alois Mock, taie, simbolic, "cortina de fier"(sârma ghimpată) de pe granița
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
mareșalul este considerat astăzi de mulți istorici ca fiind una dintre cele mai strălucite minți ale epocii în domeniul militar, fiind deseori comparat cu Davout, Suvorov, Wellington sau chiar cu Napoleon. Rezervat, calm în situații de criză, puțin preocupat de onorurile militare sau de soarta oamenilor pe care îi comandă, lipsit de orice scrupule, mareșalul avea un singur obiectiv, acela de a se îmbogăți. Numeroaselor „dotations” cu care împăratul l-a recompensat, Masséna le-a adaugat opere de artă și sume
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]
-
luptă; pierderile de partea lui Cezar au fost mult mai mici, doar aproximativ 1.000. Toate cele treisprezece stindarde ale legiunilor pompeiene au fost capturate, semn al victoriei totale. Titus Labienus a murit în luptă și a fost înmormântat cu onoruri de Caesar, în timp ce Gnaeus și Sextus Pompeius au reușit să fugă de pe câmpul de luptă. Cert este că lupta de la Munda nu a fost una secundară. Zeci de mii de romani au murit acolo, iar Cezar a luptat în rândurile
Bătălia de la Munda () [Corola-website/Science/320961_a_322290]
-
Grivița, situația tragică din Valea Plângerii și din spitalele de campanie, în care regele și regina împart medalii muribunzilor, căderea Plevnei și predarea lui Osman. Înspre final, Peneș se întoarce acasă decorat, o companie rusească întâlnită pe drum dându-i onorul. Filmul se termină cu prezentarea unor secvențe reale, filmate la parada militară din 10 mai 1912, ca o punte peste ani. În lumina cercetărilor de la sfârșitul anilor '80, s-a constatat că din filmul păstrat la A.N.F. lipsesc cca.
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
polonez de jazz. El este, de asemenea, un producător de muzică și un compozitor de muzică video. a început să cânte la pian la vârsta de cinci ani, după ce a fost încurajat de părinții săi. În 1996 a absolvit cu onoruri Facultatea Instrumentala a Academiei de Muzică din Gdansk. El a câștigat numeroase premii în muzică și cultură, inclusiv Ad Astra, Oscaruri de Jazz , Jazz Forum Award și Jazz Melomani Awards. A început în trupa clarinetistului Emil Kowalski, apoi a cântat
Leszek Możdżer () [Corola-website/Science/330717_a_332046]
-
vacă infectat cu câțiva ani în urmă. Acest eveniment a distrus credința religioasă a lui Turing. A devenit ateu, considerând că toate fenomenele, inclusiv funcționarea creierului uman, sunt de natură . După Sherborne, Turing a studiat la , de unde a dobândit mari onoruri în matematică. În 1935, la frageda vârstă de 22 de ani, a fost ales la King's în urma unei disertații în care a demonstrat , deși nu știa că ea fusese demonstrată deja în 1922 de . În 1928, matematicianul german David
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
afle în centrul batalionului al doilea dacă regimentul era compus din trei batalioane sau în centrul primului batalion dacă regimentul avea numai două. Portdrapelul, ales de către colonel, nu era integrat nici unei subdivizi a batalionului. Același regulament prevedea în cuprinsul său onorurile cuvenite drapelului, precum și modalitatea de salut cu drapelul, cu precizarea că era destinat doar familiei domnitoare. În 1918, în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia s-a creat împrejurări favorabile manifestării deschise a năzuinței românilor către unirea cu „Patria Mamă”. În
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. Drapelul de luptă este scos din vitrină la solemnitatea prezentării sale, la festivitatea depunerii jurământului militar, la paradele trupelor și revistele de front, la predarea sau luarea comenzii unității respective, la darea onorurilor militare în cadrul funeraliilor militare, sau în alte ocazii dacă se ordonă acest lucru. Pavilionul navei trebuie ridicat zilnic la bastonul de la pupa la ora 08:00, iar în zilele de sărbătoare la ora 09:00. În cazul în care nava
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și a fiul ei, George, succesiunea Romanovilor este păstrată — nu numai tronul imperial rus, dar și istoria însăși". În decembrie 2013 Marea Ducesă Maria Vladimirovna a vizitat Statele Unite, la cererea Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor, care a primit-o cu onoruri depline și recunoașterea ca șef al Casei Imperiale Ruse.
Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/335217_a_336546]
-
cardiac; starea lui a fost inițial stabilizată, dar pe parcursul primelor zile din octombrie ea s-a înrăutățit, iar Diaconescu a murit în ziua de 11 octombrie 2011, la 94 de ani. A fost înmormântat la cimitirul Bellu din București, cu onoruri militare, după ce a fost decorat post mortem cu Ordinul Național «Steaua României» în grad de Ofițer. Personalitatea lui Ion Diaconescu a fost evocată într-o ședință specială a Camerei Deputaților ținută în ziua de 17 octombrie 2011, la care au
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
loialitatea față de "El Libertador" (Eliberatorul): viitorul împărat al Mexicului, Agustín de Iturbide. El s-a remarcat rapid, îndepărtând forțele spaniole din importantul port Veracruz în același an. Iturbide l-a răsplătit cu rangul de general. Santa Anna a exploatat aceste onoruri în folos personal. A achiziționat o mare "hacienda" și a continuat jocurile de noroc. Santa Anna nu era ferm de partea lui Iturbide, care nu fusese niciodată popular și avea nevoie de armată ca să-și păstreze puterea. Dorința lui Santa
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
i-a atacat pe francezi la Veracruz. În timpul retragerii mexicane după eșecul atacului, Santa Anna a fost rănit la picior și mână de tunuri. Glezna sa distrusă a dus la amputarea piciorului, pe care a ordonat să fie îngropat cu onoruri militare. În ciuda faptului că în final Mexicul a cedat și a satisfăcut cererile francezilor, Santa Anna s-a folosit de participarea la război pentru a reveni în politica mexicană ca erou. Santa Anna a utilizat o proteză pentru piciorul pierdut
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
prima oară în arta Italiei de Nord tema "Sacrei Conversații". În 1459 Mantegna se mută la Mantova, unde este numit pictor al curții de Gonzaga. Timp de cinci decenii el este cel mai important artist mantovan și este copleșit de onoruri și comenzi de lucru. O deosebită prețuire pentru opera sa o dovedește ducele de Gonzaga atunci când îi acordă lui Mantegna titlul de conte. Printre operele sale principale de la Mantova se numără frescele din Camera degli Sposi în Palatul Ducal, finisate
Andrea Mantegna () [Corola-website/Science/317681_a_319010]
-
instincte criminale. Evident scriitorul cunoștea romanele naturaliste. Liviu Rebreanu, a fost unul dintre puțini autori români care s-a bucurat de succes de librărie și a avut o situație stabilă din punctul de vedere financiar, s-a bucurat și de onoruri publice și de recunoașterea valorii sale, atât din partea publicului cititor, cât și a criticii literare, încă din timpul vieții. Postum, această recunoaștere avea să se transforme într-un veritabil cult, lui Liviu Rebreanu, recunoscut drept un clasic al literaturii române
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
peste această, beneficiind și de educație alături de copiii familiilor princiare, de talentul literar și inteligența politică pe care și le dovedise, putea să-i fie de mare folos. Că o bonapartista de cel puțin două generații, ne fiindu-i indiferente onorurile de curte, ea acceptase să-l ajute pe Napoleon să scrie cartea, dar, atât moral cât și material, calculase un și mai mare câștig față de suma oferită : O autoritate politică a ideilor ei. Așa că o refuză, răspunzându-i Împăratului cu
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
curând s-a încoronat ca autocrator al romeilor în catedrala Sfânta Sofia. Restaurarea Imperiului Bizantin, indisolubil legat de Constantinopol, pentru toți grecii, s-a înfăptuit. Senatul i-a conferit lui Alexios Strategopulos, pentru un an întreg, dreptul de a cere onorurile care se acordau împăratului. În țară domnea exaltarea. Însă cei mai perspicace erau dezolați, zicând că, tocmai acum, totul este pierdut. Și, oricât ar părea de straniu, aceștia din urmă au avut dreptate. Paleologii au scos din nou la lumina
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
fortificațiilor redutei, dar francezii au continuat să controleze cu foc până la semnarea armistițiului pasul Petit-Saint-Bernard. Corpul Alpin nu a reușit să își îndeplinească obiectivul final, cucerirea localității Bourg-Saint-Maurice. După semnarea armistițiului, garnizoana franceză a Redutei Ruinate a părăsit fortificația primind onoruri militare. La sud de Corpul Alpin, Corpul I de armată a înaintat pe un front de 40 km, de la Mont Cenis la Col d'Étache. Obiectivul lor sprijinirea efortului principal al armatelor italiene prin cucerirea forturilor Bessans, Lanslebourg și Bramans
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]