117,390 matches
-
și soră, - Osiris și Isis, singura mitologie bazată pe un incest. Horus reprezintă principiul activ al vieții, soarele. Mitologie care a dăinuit peste patru milenii, mai mult decît religiile monoteiste, - iudaismul, creștinismul, mahomedanismul, - cu excepția iudaismului, a cărei vechime egalează, ca origine, cele patru milenii, - alții spun zece - egiptene. O excepție face religia chinezilor, a cărei caracteristică nu este metafizică, ci practic-morală. Monoteismul, ebraic, creștin, mahomedan a fost totdeauna, în istorie, o sursă de agresiune, directă sau mascată. Ideologiile totalitariste ale secolului
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
ar fi fost posibile fără fanatismele abstracte ale acestor religii duse la extrem. Un rest, viu, astăzi, al acestei poziții în lume îl mai deține cu atîtea consecințe extremiste moderne, islamismul. Concretețea mitologiei egiptene pare a unei lumi situată dincolo de originile civilizațiilor terestre, cunoscute. Sau a celor patru milenii, întrerupte. Curios, ideea aceasta nu poate să-ți vină decît la Paris, și trăind, un timp, în lumea pariziană de astăzi. 2000 de ani de creștinism?... Parcă a fost ieri...
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
1872 iar Carol I se afla la noi, ca domnitor, din 1866. Dar locul ocupat de viitorul profesor de istoria artei la Palatul Regal, ca om de încredere al suveranului și secretar particular al reginei spune, poate, multe despre adevărata origine paternă a profesorului. În sprijin ar veni și înalta protecție de care s-a bucurat Tzigara din partea regelui, chiar de la începutul carierei, netezită ori de cîte ori se împotmolea. Evident, Tzigara afirma că introducerea sa în cercurile palatine o datora
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
o sete acută de evidențe și se refugiază în lege și ordine cu conștiința clară că "dormim cu toții plini de gravitate", dar că e "cel mai greu să păstrezi rânduiala". Pe lângă toate aceste date, personajul biblic, misterios de schematic la originile sale, se colorează acum cu nuanțe noi. Percepția realității înconjurătoare, în anumite momente de grație, dezvăluie simțuri de poet: "Melopeea lor ajungea la mine pieziș. Am simțit cu tot trupul cum cântarea lor s-a întărit, apoi s-a întrerupt
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
Buni cunoscători ai instrumentelor pentru care au scris, ei și-au pus în act imaginația coloristica, inventivitatea. Fantezia și muzicalitatea interpreților au pus în valoare estetică definită de Debussy prin formula "faire plaisir". Format în școala pianistica franceză, pianistul de origine algeriana Désiré N^Kaoua a parcurs pînă azi o carieră internațională demnă. Un recital întreg Chopin este un pariu, căci în pofida abordării foarte tehnice la modă astăzi spiritul acestor pagini nu se dezvăluie decît unei reflecții îndelungi. N^Kaoua are
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
Fabiei, enigmatica lui iubita de altădată. De altfel, multe realități sunt suprapuse, pe baza unor simetrii și corespondențe, construite cu arta, între diferite planuri epice. În cele din urmă, protagonistul românului trebuie să îndeplinească o misiune în țara lui de origine. Îndreptându-se spre patrie, el înțelege că, printr-un diabolic joc al logicii istoriei, urmează să întreprindă ceva împotriva propriei sale patrii. Deși este educat să accepte orice dificultate cu o răbdare de călugăr, Alexandru Bota nu poate suporta această
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
e normală ezitarea (reflectată în oscilațiile grafice, în scrierea cu sau fără majuscula) între considerarea unor cuvinte de acest tip că nume proprii, de neinclus în dicționare, si adevărate nume comune. În cazul lui drujba, nu am datele tehnice exacte; originea cuvîntului mă face să presupun intrarea produsului pe piață în anii de dupa al doilea război mondial, în perioada economiei "lagărului" estic și a denumirilor propagandiste de tipul "Înfrățirea între popoare". Transformarea în nume comun e semnalată, cum se știe, de
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
străin. Dar sînt indicii, mai ales spre sfîrșitul acesta de secol, că jocul cu pricina redevine actual. În cîteva teze de doctorat (nepublicate deocamdată) sau în cartea abia tipărită a lui Mircea Cărtărescu despre postmodernism (și ea o teza la origine), eseiști, critici și scriitori par să fi regăsit gustul jocului de-a periodizarea. Nu în sine: dar în măsura în care fenomene precum curentele literare pretind o altă abordare, din care ies parțial ori radical schimbate. O schimbare lesne observabila este aceea pe
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
etc.). Selecția subiectului nu e făcută à batons rompus, cititorule, privirea este dirijata în așa fel încît să prindă (și să prinzi) un fir invizibil și inextricabil". Ne amintim de observațiile similare ale lui Ion Vianu, care decela în oniric originile metaforei, altfel zicînd sorgintea operei de artă. Dar - fapt remarcabil - Simona Popescu înțelege a-și traduce teoria în producție poetica, nu subordonînd-o, nici supraordonînd-o acesteia, ci aliniindu-le într-o coerentă intelectuală și sensibilă în aceeași măsură. În așa fel
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
mîndri, miniștri, ciocli, simpli, noștri" (unde, pentru a recunoaște eroarea, efortul de imaginație al cititorului e considerabil mai mare). O impietate impardonabila stă în a face ca unui text de Stalin să-i urmeze articolul cu titlul "Obraznic" "(chipurile despre originea acestui cuvînt)". În fine, în revistă Studii și cercetări lingvistice, "găsim unul după altul (despărțite doar de un articol) trei articole: unul despre noțiunea ăcopil nelegitima, altul despre cuvîntul latinesc ăvenalisă (corupt), al treilea despre termenul slugărnicie". Concluzia e inechivocă
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
facă seducător pentru cititori. Un mujic rus aproape analfabet, temperamental și isteț, cu un bun-simț care a însemnat enorm într-o lume a aristocraților pentru care poporul rus e adeseori de neînțeles, Rasputin are toate datele eroului clasic. Interesantă este originea numelui său, în legătură cu care Troiat speculează că ar putea proveni fie de la cuvîntul rasputstvo, care înseamnă în rusă "dezmăț", sau de la rasputati, a dezlegă noduri încurcate sau a găsi soluții unor situații complicate. După ce citești însă monografia lui Troyat, ambele
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
și al reluării, un complex mecanism de recreare a identității. Acesta dezvolta noi tensiuni ce pot fi relaționate succint pe baza a doua dihotomii, una temporală și o alta spațială: prezent/ trecut și aici (țară de adopție)/ acolo (țară de origine). Nostalgia va constitui în acest cadru cea mai importantă piedică în constituirea noii identități, în anularea alterității, condiție a reușitei integrării psihice. Același sentiment va ornamenta rapid locul natal cu varii mitologii și simboluri sacre. Pentru Dan Damiano nu mai
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
în anularea alterității, condiție a reușitei integrării psihice. Același sentiment va ornamenta rapid locul natal cu varii mitologii și simboluri sacre. Pentru Dan Damiano nu mai există România, ci Dacia Felix, sub puterea lui Zamolxis. Situarea retractila a țării de origine într-o vîrstă precreștina, cu o soliditate simbolică greu de zdruncinat, oferă totodată fundament pentru refuzul noii paradigme existențiale. Inadaptarea se constituie treptat în teza, deseori e cultivata, si un oarecare eroism pare să marcheze rezistență. Deși, din punct de
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
gîndirii în spațiu și ale înțelegerii corporalității. Dar pentru a determina mai exact natură artei lui Yengibarian și spiritul pe care formele sale se sprijină direct, trebuie amintit un fapt de o importanță extremă. Deși artist maghiar, sculptorul este de origine armeana, fiind născut chiar în capitala Armeniei, la Erevan, în 1963. Așadar, civilizația în care el s-a format este, din punct de vedere teologic, una monofizita, iar din punct de vedere artistic, al expresiei plastice, una austera, codificata, schematica
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
conduită. Nu conștientizam vocația noastră de a încălca regulă. În secolul acesta am respectat-o o singură dată. În primul război mondial. Ne-am aliat cu cine trebuia, am respectat înțelegerea până la capăt, în ciuda faptului că familia regală era de origine germană. Ce exemplu extraordinar de judecată dreapta și folositoare României! Cu ce ne-am ales? Cu reîntregirea țării, cu respectul comunității internaționale și, nu în ultimul rând, cu o viață mai bună. După aia? Un șir neîntrerupt de încălcare a
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
fapt, filosofi. Filosoful de catedră e asimilat cu situația unui ghid de muzeu. De aici primejdia cameleonismului filosofic, profesorul expunînd detașat toate operele filosofilor. Ba chiar P.P.Negulescu, unul dintre descendenții lui Maiorescu, socotea, într-o carte a sa (la origine un curs universitar) că istoricul obiectiv al ideilor trebuie să renunțe deliberat la evaluare critică atunci cînd înfățișează marile construcții filosofice. Critică e admisă, din această perspectivă, numai atunci cînd se constată inconsecvente la un gînditor de primă mărime. De
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă poeții, în formula cvasigenerală, își caută originile propriei ființe, incipitul individual, Mariana Filimon merge mai departe, dibuindu-si sursele originare în natură. Timiditate sau orgoliu? Probabil și una și alta. Timorare, întrucît demersurile ei sînt line, vegetative, daca nu de-a dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
joc de calusări cu miză ostentativ abisala. Și totuși e prezent aici și orgoliul subtil al contactului cu un cosmos "materializat în eteruri", cum ar spune I. Negoitescu, nu spastic, nu convulsiv-proclamativ, ci de-o liniște hieratica. Orgoliul pur al originilor supraindividuale, filtrate prin înseși candorile firii. Un orgoliu umil al asumării impreciziilor, al contrariilor abia născînde, al necunoscutului încă, așa cum se cuvine, copleșitor: "Frunze abastracte/ schițate pe crengi/ nenăscute încă din beznă/ lumină// care-i steaua/ care e soarele// tăcerea
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
utilizînd un nepotrivit limbaj heideggerian (Constantin Barbu, Paleologu-Mata, Marin Tarangul), regretatul Petru Creția le respinge hotărît că inutilizabile și dăunătoare. Să rețin opinia despre cartea lui Const. Barbu: "un tînăr exaltat în al carui creier fatală ăgîndire despre cuvinteă de origine heideggeriană, sanscrita învățată cu metode ezoterice, etimologiile onirice și purul și simplul delir hermeneutic se întrunesc într-o sinteză exemplara", adăugînd că opiniile sale sînt "o paradigmă negativă de care puține culturi au noroc". Asta pentru că Petru Creția pledează nu
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Cine a știut? N-am știut nici de Gh. Cardaș, a cărui Bibliografie românească veche (în colaborare cu I. Bianu) o parcurgeam la Astra din Sibiu prin '57-'58, a murit în 1984. Ce să mai vorbesc de poetul de origine basarabeana Vladimir Cavarnali sau de Virgil Caraivan, poet sămănătorist, morți, ambii, în 1966. N-aș fi știut că trăiește nici poetul G. Buznea, daca întîmplarea nu mi-l scotea în cale, prin 1969 sau 1970, cu cea mai bună traducere
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
cînd lucra în anii tinereții sale ca secretar de redacție la "Journal de Psychologie" aplică fără șovăiala o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
mai bine de jumătate de secol în urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionanta după părerea mea, se străduiește să atingă două scopuri: unul "eretic", ar spune savanții de demult de la "Journal de psychologie", adică de a sonda chestiunea originii limbajului, dar și acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureala. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, catre rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
noastre: cu o Eva sedusa de șarpele care îi șoptește vorbe dulci și fatale în franceză, un Adam danez și un Dumnezeu vorbitor de suedeză. Lui Leibniz îi datorăm, se pare, ipoteza inițială a indo-europenei, pentru că el vorbește despre o origine comună, plasabilă într-un spațiu scitic, a tuturor limbilor europene. Leibniz era influențat de un anume Jans Van Gorp, medic din Anvers, dar și mare amator de comparatisme lingivistice, prin care se înțelege la momentul respectiv jocuri cu cuvintele și
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
parte, după modă vremii. Deși a împlinit de curînd patruzeci și trei de ani, pare mai degrabă un adolescent viril, prea degrabă crescut mare. Frunte vastă, bărbie preominentă, sprincene puternice, nas român desenat cu riglă. După tata este german de origine: Karl Erik Suckert. Drept pseudonim și-a ales numele de Malaparte, explicînd în glumă: "Napoleon se numea Bonaparte și a sfîrsit-o rău; eu sînt Malaparte și-o voi sfîrși bine." Deocamdată, pentru el, existentă nu fusese deloc lesnicioasa, căci, direct
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
importantă, de altfel, poate mai ales pentru un cititor român pentru care e posibil ca acest cuvînt să aibă conotații negative, legate mai curînd de o demagogie comunistă așa-zis pusă în slujba protejării valorilor naționale. Choay constată că la origine cuvîntul patrimoniu era legat de structurile familiale, economice și juridice ale unei socitati stabile, bine plasate în timp și în spațiu. Bizareria vine din faptul că termenul a evoluat către un înțeles aproape opus, crede autoarea, ajungînd să fie un
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]