2,340 matches
-
de deplasare, de energia (forța) impulsiei. Astfel, la valori ridicate ale impulsiei (alergări de viteză) crește durata zborului, raportată la cea a sprijinului. Amplitudinea oscilațiilor este determinată de viteza alergării; oscilațiile verticale și laterale scad în amplitudine odată cu creșterea vitezei; oscilațiile transversale (inclusiv cele compensatorii) cresc în amplitudine până la o limită favorabilă alergării, fără a antrena trunchiul în mișcări de răsucire ample. Ca urmare a mecanismelor dinamice în tehnica de alergare contactul cu solul prezintă următoarele tendințe generale (fig. 18): * la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția labei piciorului este determinată și de oscilațiile verticale ale C.G.G. Trecerea mai bună a gardului presupune o pierdere cât mai mică de viteză, o ridicare minimă a C.G.G al corpului, centrele de greutate ale principalelor segmente ale corpului trebuie să aibă de asemenea o curbă lină
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
menține relativ la aceeași înălțime; * pe pasul al II lea, cel mai lung, C.G G. al corpului coboară; * pe pasul al III-lea , un pas scurt, C.G.G. urcă din nou. Traiectoria C.G.G. al corpului pe parcursul celor trei pași determină o oscilație pe verticală a acestuia impusă de înălțimea gardului iar efectul negativ generat de această traiectorie este compensat cu obținerea acelei poziții favorabile pentru începerea unui nou pas peste gard. Abaterile de la standardul de tehnică descris sunt mai reduse în cazul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași decât obișnuit. Scopul acestor exerciții este găsirea unui raport optim între lungimea și frecvența pasului alergător în tempo moderat. Ritmul respirator fiind individual, se va explica importanța alergare cu fixarea unei linii orizontale pe axa deplas ii și eliminării oscilațiilor verticale. Paralel cu activitatea de inițiere în tehnica pasului alergător lansat în tempo ciții de tactică elementară, cu scopul de a se dobândi iei, a rolului activ, voit, al expirației, faptul că inspirația și expirația se vor efectua atât pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elan se face dintr-un anumit loc, stabilit și marcat pe pistă, de către atlet. Primul pas se execută cu piciorul drept (descrierea este pentru aruncătorii dreptaci). În timpul alergării, sulița este purtată deasupra um mișcări reduse ca amplitudine, înainte / înapoi, fără oscilații verticale, în ritmul alergării. Celălalt braț semiîntins, liber, execută mișcări coordonate specifice alergării obișnuite. Trunchiul este la început u v, se redresează la verticală. Pașii de aruncare, ultima parte a elanului, este mult mai complicată decât prima. În această fază
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
c 2 energia cinetică Wc = W - W0 Relația ΔW = c2 Δm constituie expresia generalizată a energiei și este valabilă pentru orice formă de energie. Variației masei Δm, întotdeauna îi corespunde o variație de energie ΔW. I.7. Mișcarea oscilatorie. Compunerea oscilațiilor. Unde elastice. I.7.1. Mărimi fizice: perioada, frecvența, faza, elongația, amplitudine, viteză, accelerație, energie. Mișcarea oscilatorie - deplasarea unui corp (punct material) în mod repetat și succesiv, de o parte și de alta față de poziția sa de echilibru Oscilator liniar
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
energia cineticăși energia totală. I.7.2. Aplicații ale mișcării oscilatorii: pendulul elastic și pendulul gravitațional. a) Pendulul elastic (1) K = mω2, unde K - constanta elastică, m - masa atârnată și ? - pulsația. Relația (1) devine: ? =unde T → perioada de oscilație a pendulului elastic, m → masa corpului atârnat și care oscilează în jurul poziției inițiale de echilibru. energia totală: unde energia potențială elastică este și energia cinetică este. graficul de parabolă a energiei potențiale: legarea resorturilor (pendulelor elastice): 1) în serie: Perioada
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pendulului elastic, m → masa corpului atârnat și care oscilează în jurul poziției inițiale de echilibru. energia totală: unde energia potențială elastică este și energia cinetică este. graficul de parabolă a energiei potențiale: legarea resorturilor (pendulelor elastice): 1) în serie: Perioada de oscilație, unde m este masa corpului atârnat și ?? este constanta elastică a sistemului ce se determină din relația: 2) în paralel: Perioada de oscilație:, unde m este masa corpului atârnat, iar Kp este constanta elastică a sistemului ce se calculează
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este. graficul de parabolă a energiei potențiale: legarea resorturilor (pendulelor elastice): 1) în serie: Perioada de oscilație, unde m este masa corpului atârnat și ?? este constanta elastică a sistemului ce se determină din relația: 2) în paralel: Perioada de oscilație:, unde m este masa corpului atârnat, iar Kp este constanta elastică a sistemului ce se calculează din relația Kp = K1 + K2 + ... + Kn b) Pendulul gravitațional un corp idealizat redus la un punct material de masă m, suspendat de un fir
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și de masă neglijabilă. Forța care produce mișcarea oscilatorie este componenta tangențială a greutății: Gt = G ( a 26 sin α, unde α este elonganța unghiulară a pendulului. Forța sub care are loc mișcarea oscilatorie nu este de tip elastic, iar oscilația pendulului matematic nu este de tip armonic. Din acest motiv, nu mai putem vorbi despre o perioadă proprie a pendulului gravitațional, totuși îi putem determina perioada în anumite condiții. Pentru unghiuri α < 5°, sin α ≈ α. În această situație, forța
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
forță de tip elastic, pentru unghiuri ? mici, iar mișcarea pendulului gravitațional o putem considera oscilatorie armonică, încât: . Deoarece, accelerația se obține . Cum , atunci putem scrie:, unde l reprezintă lungimea firului inextensibil, iar g accelerația gravitațională. I.7.3. Compunerea oscilațiilor Datorită unei forțe F = -Kx sau F = -Ky, punctul material va căpăta o mișcare oscilatorie armonică de elongație:după axa OX sau după axa OY. Presupunem că un punct material este supus la două oscilații caracterizate prin aceiași direcție, aceiași
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
gravitațională. I.7.3. Compunerea oscilațiilor Datorită unei forțe F = -Kx sau F = -Ky, punctul material va căpăta o mișcare oscilatorie armonică de elongație:după axa OX sau după axa OY. Presupunem că un punct material este supus la două oscilații caracterizate prin aceiași direcție, aceiași pulsație, însă având amplitudinile și fazele inițiale diferite. Cele două oscilații sunt de forma:, iar oscilația rezultantă va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
va căpăta o mișcare oscilatorie armonică de elongație:după axa OX sau după axa OY. Presupunem că un punct material este supus la două oscilații caracterizate prin aceiași direcție, aceiași pulsație, însă având amplitudinile și fazele inițiale diferite. Cele două oscilații sunt de forma:, iar oscilația rezultantă va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
armonică de elongație:după axa OX sau după axa OY. Presupunem că un punct material este supus la două oscilații caracterizate prin aceiași direcție, aceiași pulsație, însă având amplitudinile și fazele inițiale diferite. Cele două oscilații sunt de forma:, iar oscilația rezultantă va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
OX sau după axa OY. Presupunem că un punct material este supus la două oscilații caracterizate prin aceiași direcție, aceiași pulsație, însă având amplitudinile și fazele inițiale diferite. Cele două oscilații sunt de forma:, iar oscilația rezultantă va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori. amplitudinea oscilației rezultantei a: Aplicăm
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
amplitudinile și fazele inițiale diferite. Cele două oscilații sunt de forma:, iar oscilația rezultantă va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori. amplitudinea oscilației rezultantei a: Aplicăm regula paralelogramului ?, încât: ? = , unde faza inițială φ a oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
va fi . Deci oscilația rezultantă va fi y = a sin (ωt + φ) ce va acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori. amplitudinea oscilației rezultantei a: Aplicăm regula paralelogramului ?, încât: ? = , unde faza inițială φ a oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
acționa punctul material efectuând o mișcare oscilatorie. Pentru aceasta trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori. amplitudinea oscilației rezultantei a: Aplicăm regula paralelogramului ?, încât: ? = , unde faza inițială φ a oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
trebuie aflate amplitudinea oscilației rezultante a și faza φ, folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori. amplitudinea oscilației rezultantei a: Aplicăm regula paralelogramului ?, încât: ? = , unde faza inițială φ a oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
folosind metoda fazorilor sau a vectorilor rotitori. amplitudinea oscilației rezultantei a: Aplicăm regula paralelogramului ?, încât: ? = , unde faza inițială φ a oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
încât: ? = , unde faza inițială φ a oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
oscilației rezultante se află cu formula: ??? = ?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
?? ∙ Amplitudinea oscilației rezultante a depinde de diferența de fază a oscilațiilor inițiale și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în opozițiede fază. c) Dacă , atunci . În acest
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și de amplitudinile acestora a1 și a2. Cazuri particulare: a) Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în opozițiede fază. c) Dacă , atunci . În acest caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Dacă , atunci . Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu suma amplitudinilor oscilațiilor a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în faza. b) Dacă , atunci și avem , iar amplitudinea este. Amplitudinea oscilației rezultante este egală cu valoarea absolută a diferenței amplitudinilor oscilațiilor componente, a1 și a2, fapt pentru care oscilațiile sunt în opozițiede fază. c) Dacă , atunci . În acest caz oscilațiile sunt în cvadratură de fază. I.7.4. Unde elastice unda: fenomen de transmitere a unei perturbații într-un mediu material
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]