1,525 matches
-
pătimașe. Nu știi de ce ți se refuză aplauzele. Ai prins în menghină stilul de prezentare cu toane, fără nici un fel de substanță. Mania persecuției e infiltrată necugetat printre rânduri. Favoritismul are portret hippie și blazare fără noimă. Maculare egal bucurie. Ospăț cu traume adânci ascunse într-un surogat de familie. Nu te poți opri din a-ți distruge cărțile, în sosul de firavă autonomie al libertății. Orice fantasmă devine posibilă. În curând o să ai nevoie de un strigăt adevărat pentru vindecare
Masă de disecție by Viorel Lică () [Corola-website/Imaginative/5596_a_6921]
-
stabilit deopotrivă italieni, unguri, cehi, evrei, greci, sârbi și armeni. Odată cu spiritul nemțesc, de ordine și curățenie, germanii au adus și obiceiuri ce i-au influențat pe severineni autohtoni: ideile socialiste și petrecerile câmpenești de 1 Mai, cu fanfară și ospețe în pădurea Crihalei (continuate până azi cu numele "Zilele Severinului"). Austriecii, germanii, italienii, evreii, ungurii, grecii, sârbii, armenii și românii vor participa împreună la construirea și dezvoltarea primului "oraș apusan, din România modernă,cu clădiri frumoase, cu școli mărețe, cu
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
și citește!”). Nu-și amintea însă nici un cântec de copii care să conțină aceste vorbe și, imediat, și-a dat seama că îi vorbise o voce divină. Luând „Cartea apostolului”, citi primele cuvinte care îi căzură sub ochi: „"Nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă; ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija față de trup să nu o faceți spre pofte"”. Acesta este momentul convertirii sale, hotărâtoare
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
împreună cu o mie de soldați munteni. Cei câțiva turci care au reușit să fugă s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de populația locală. O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel a jucat bătuta, ținând la fiecare subțioară câte un turc, iar pe al treilea în dinți. În amintirea victoriei împotriva turcilor, Ștefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu. În 1482 papa Sixt al
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
mai bine să-l lase în viață, pentru că astfel își vor primi cetățile înapoi. Pe de altă parte, le spune că dacă Lisimah va muri, se va ridica alt rege care va veni împotriva lor. Dromihete organizează apoi un mare ospăț în cinstea regelui macedonian. Lisimah a făgăduit că va fi prietenul și aliatul geților. Lisimah, eliberat, le-a redat geților cetățile de pe malul drept al Dunării. Se pare chiar că Dromihete a luat de soție pe una din fiicele regelul
Lysimachos () [Corola-website/Science/301556_a_302885]
-
lui”", comunitatea rurală trăind și prin folclorul, obiceiurile și tradițiile sale. Momentele din care pornesc aceste obiceiuri sunt legate de evenimentele majore ale existenței omului: nașterea, căsătoria și moartea, de sărbătorile religioase, de ocupațiile practicate, în cazul nostru, „măsura oilor”, „ospățul oilor”. Sărbătorile de iarnă, care încep de la sfârșitul lunii decembrie și se termină la începutul lunii ianuarie, Nașterea Mântuitorului, Soborul Maicii Domnului, Sfântul Ștefan, Sfântul Vasile, Botezul Domnului și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, sunt grupate pe o perioadă scurtă de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau pe lângă cei ai casei, rudele și vecinii, fiind o atmosferă de întrajutorare reciprocă, iar la sfârșit urma o masă îmbelșugată (mâncăruri de „soi", prăjituri, plăcinte și țuică) - ospățul recoltei. În lunile iulie-august se lucra mult la culesul fânului, nutrețul pentru vite în timpul iernii. Satul Livadia în trecut avea caracter predominant de creștere a vitelor, ocupație care a dispărut complet după colectivizarea forțată, din anii comunismului și urcatul vitelor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
hora, bătuta, învârtita, etc. În timp, în special în perioada comunistă aceste nedei frumoase s-au schimbat, renunțându-se la ieșirea la câmp, reducându-se la mese familiare, unde oaspeții obișnuiți și preferați erau colegii de serviciu. La mesele respective, ospețe, se consumau bucate alese,prăjituri, plăcinte, băutiri alcoolice, etc. Cântecele de petrecere erau foarte multe specifice satului Livadia, multe cu caracter de doine, duioase și unele vesele, ne existând înregistrări au dispărut toate pentru totdeauna. Locuitorii vârstnici între 60-80 de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
doi tineri pun la cale în taină „fuga” de la părinți. In această situație ei sunt ajutați, de obicei de rude sau de prieteni, care îi adăpostesc până când părinților le trece supărarea și îi cheamă acasă. Cu această ocazie fac un ospăț cu rudele și nașii, iar unii fac chiar nuntă care se reduce însă la o petrecere cu masă și muzică, iar tânăra mireasă nu se va mai îmbrăca mireasă. Rolul „grăitorului” la o asemenea petrecere este doar de a strânge
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
chiar la despărțirea celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții băiatului cheamă fata cu părinții „pă videre” în duminica următoare. Se zice că fata merge cu acest prilej să-și „coate locul”. Va avea loc un alt ospăț cu rudele apropiate ale celor doi tineri, se stabilește data nunții, precum și unele detalii necesare desfășurării acesteia. Nunta se fixează la un interval nu prea mare de timp, de o lună-două, ținându-se cont să nu se potrivească în post
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu "cuchia"(grâu fiert într-un amestec lichid din miere, biscuiți, pesmet, coji de portocală și lămâi, nuci, esențe etc.) și "ozvar" (compot din fructe autohtone uscate la soare în timpul verii, uneori se adaugă și câteva boabe de orez). După ospăț la plecare ei primesc de asemenea un colac sau pâine, un prosop și câte ceva pentru fiecare membru din familie (ciorapi, batiste, săpunuri, etc). De regulă parinții duc vecera la nașii de cununie, iar copii la bunici și la nașii de
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
un scenariu aproape tipizat. Cum ceremonialul a beneficiat de numeroase și ample descrieri, ne limităm la prezentarea momentelor mai importante așa cum le-a consacrat tradiția la Huța. Sâmbătă seara, zi premergătoare nunții, tinerii satului - feciori și fete - adunau la casa ospățului, nu întotdeauna aceeași cu casa mirelui, unde, în timp ce unii jucau și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
fie cuprinse în volumele sale de versuri, unde au fost incluse postum și independent de voința autorului. Voluntar sau nu, ele au contribuit la crearea mitului și aureolei de derbedeu-vagabond-romantic. Publicația care a inițiat această legendă a fost „Colecție de ospățuri pe gratis ale maestrului François Villon și gașca sa” (în ) apărută - probabil - postum, în 1480 sau, conform cercetărilor publicate de Pierre Champion în 1913, prima ediție ar fi apărut în 1495 și care-l prezintă pe Villon ca pe un
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
lui Villon, plină de revoltă, umor suculent, satiric, caustic, milă, ironie, căință, se află într-un permanent dialog cu moartea și este axată pe concepția filosofică sintetizată în sintagmele „carpe diem”, „ubi sunt”, „memento mori” și "danse macabre". Colecția de ospățuri pe gratis ale maestrului François Villon și gașca sa (XXIV - "Le Recueil des Repues franches de maistre François Villon et de ses compagnons") - apărută - probabil - postum, în 1480, sau în 1495 se încheie cu „Al șaptelea ciolhan, după Montfaulcon” ("La
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Ajoie, din cantonul Jura (a se consulta articolul wikipedia: St. Martin - fête suisse). Întrucât data sărbătorii Sf. Martin cade spre sfârșitul anului agricol, al perioadei recoltelor, odinioară locuitorii înarmați cu torțe se adunau într-o piață, unde organizau un mare ospăț, la lumina unui foc de tabără. În Germania și Austria, sărbătoarea Sf. Martin, simbol al milosteniei, este mereu celebrată prin retrageri cu torțe pe străzi, felinarele fiind în general purtate sau chiar confecționate de copii. Se organizează de asemenea, focuri
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
în 15 cărți, în care critica într-o formă zdrobitoare decadenta moravurilor societății române. În secolul I p. Chr. apar povestirile lui Petronius Arbiter, grupate sub titlul ""Satyricon"", relatând aventurile a doi reprezentanți ai societății contemporane. Celebru este fragmentul intitulat "Ospăț la Trimalchio", în care gazdă se străduiește în zadar să abată discuțiile de la teme obscene, propunând convorbiri cu subiecte literare sau filosofice. Multe din producțiile literare medievale au conținut satiric: "Leș Fabliaus", fabulele din lumea animalelor și povestirile alegorice de
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
doua expediție. Armata lui era însă înfometata și fiind înfrânta, Lisimah a fost luat prizonier împreună cu fii săi și dus la cetatea Helis. Deși tracii doreau execuția acestuia, Dromichaites l-a tratat că pe un prieten și a organizat un ospăț cu caracter moralizator, oferindu-le macedonenilor o masă bogată și luxoasa în timp ce tracii se ospătau umili. Potrivit lui Pausanias în Descrierea Greciei, pacea dintre cei doi a fost întărită și de o alianță matrimoniala, Lisimah oferindu-și fiica de soție lui
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
drept și sfânt, relatează Marcu. Același evanghelist arată ca uneori Irod îl ocrotea și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă; și îl asculta cu plăcere. Totuși, când Irod își prăznuia ziua dând un ospăț boierilor săi, mai-marilor oștii și fruntașilor Galileii, fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da.” Apoi a adăugat cu jurământ
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă; și îl asculta cu plăcere. Totuși, când Irod își prăznuia ziua dând un ospăț boierilor săi, mai-marilor oștii și fruntașilor Galileii, fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat, și a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da.” Apoi a adăugat cu jurământ: „Ori ce-mi vei cere, îți voi da, fie și jumătate din împărăția
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
-o în adevăratul sens al cuvântului a fost domnul Moldovei. În vara lui 1613 boierii filopoloni se răscoală din nou împotriva lui Tomșa, dar urzelile au ajuns la urechea domnitorului ce ia măsuri și decapitează 75 de dregători la un ospăț. Boierimea nu se lasă descurajata și se răzvrătesc din nou având capi pe vel-logofătul Nechifor Beldiman, vel-vornicul Baldovin, vel-hatmanul Sturza, bi-vel-vistiernicul Boul și pe vel-vornicul Mirza cu mercenarii săi. În septembrie 1615 răzvrătiții înconjoară Iașiul cerându-i domnitorului să părăsească
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
Se spune că a murit la puțin timp de la pierderea prietenului său drag din copilarie, Hefaiston (care a murit de febră tifoidă, ce a contactat-o în campania din India). La sfârșitul lunii mai, Alexandru cel Mare ținea un mare ospăț și orgie la Medius, unul dintre efebiții săi favoriți, pe 3 iunie. După ce băuse vin din cupa de 12 litri a lui Hercule, a strigat de durere și s-a prăbușit și a fost curpins de febră. Cu câteva zile
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
Alege o construcție tip piramidă, care înviorează scena prezentată, dându-i o tentă teatrală. După mai bine de două decenii, artistul înregistrează un nou succes, de data aceasta cu tabloul intitulat " Lecția de anatomie a lui Johan Deyman". În tabloul "Ospățul lui Baltazar" (ca.1635), Rembrandt înfățișează spaima lui Nabucodonosor în clipa în care mâna lui Dumnezeu lasă următorul mesaj în ebraică: "mane, tekel, fares" ("numărat, cântărit, împărțit"), ceea ce el nu înțelege, simțindu-i însă sensul tragic (regatul său va fi
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
următorul mesaj în ebraică: "mane, tekel, fares" ("numărat, cântărit, împărțit"), ceea ce el nu înțelege, simțindu-i însă sensul tragic (regatul său va fi divizat mai târziu între mezi și perși). Acest episod din cartea Profetul Daniel se desfășoară în timpul unui ospăț al lui Baltazar. Oaspeții beau din cupele de aur jefuite din templul de la Ierusalim. Spaima de pe chipul comesenilor este evidentă la femeia și la bărbatul din partea stângă a tabloului. Tabloul "Rondul de noapte" 1642, considerat astăzi o capodoperă, a constituit
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
rangul de maestru al vasului "Marigold". La sfârșitul procesului, Doughty a fost condamnat la moarte și Drake i-a acceptat dorința de a se împărtăși. Apoi au cinat împreună și preotul Francis Fletcher povestește acest fapt ciudat: "Și, după acest ospăț sfânt, au cinat împreună la aceeași masă, veseli, dar sobri cum nu au mai făcut-o până atunci în viața lor, fiecare felicitându-l pe celălalt și band în sănătatea celuilalt, ca și cum nimic n-ar fi fost." Doughty a fost
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
pentru a mări viteza și a reduce întreținerea nu a fost un film mare dar a fost unul bun cu timpul luptele de frontieră au implicat soldați britanici și mai târziu unități ale poliției călare dromihete organizează apoi un mare ospăț în cinstea regelui macedonian pentru precizarea bolii un indiciu important este stabilirea prezenței anticorpilor specifici în sânge greieri au cerci foarte lungi iar alte insecte au cerci foarte mici pentru a fi usor observabili în urma acestei lupte pentru existență ajung
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]