2,829 matches
-
a biomasei moarte, folosind deci, Întotdeauna, o sursă de energie chimică. Această energie chimică e și ea foarte diversă În ceea ce privește purtătorul ei material; ciupercile folosesc substraturi aflate În cele mai diverse stadii de degradare, adică mineralizare sau, dacă vreți, de oxidare, Începând cu substanța organică primară, biomasa, și sfârșind cu pământul. Apelând În hrană la ciuperci, omul și nu numai el, se cuplează, pe lângă ramura ascendentă a circuitului energetic, acțiune curentă și predominantă, și la ramura descendentă, adică valorifică mai bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
O biocenoză bazată trofic pe bacteriile sulfooxidante, capabile a ovida, pentru a obține energie, hidrogenul sulfurat până la sulf care, solid fiind, era separat de atmosferă și depozitat În chiar celula bacteriei sau În imediata sa apropiere. Mai târziu, pe măsura oxidării mediului, au putut apare bacterii care oxidau, fie hidrogenul sulfurat, fie sulful abia amintit, până la sulfați. Dar sulfații sunt deja compatibili cu plantele, fie ele alge, care-i folosesc pentru a sintetiza aminoacizi cu sulf, precum cisteina și metionina. Animalele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
analizez cum se Închide acest circuit al substanței. Pentru că, dacă ar fi să dăm deoparte viețuitoarele mai mici ori mai mari ce-l locuiesc, pământul nu-i decât un material mineral, Întoarcerea omului În țărână Înseamnă de fapt mineralizarea, adică oxidarea. Iar asta se poate face pe două căi: prin incinerare ori abandonând pământului cadavrul, caz În care natura Îl va trata ca pe orice deșeu organic, adică el va sluji drept hrană descompunătorilor biocenozei. Proces de oxidare fiind, mineralizarea treptată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fapt mineralizarea, adică oxidarea. Iar asta se poate face pe două căi: prin incinerare ori abandonând pământului cadavrul, caz În care natura Îl va trata ca pe orice deșeu organic, adică el va sluji drept hrană descompunătorilor biocenozei. Proces de oxidare fiind, mineralizarea treptată le eliberează acestor organisme energia necesară vieții. La scurt timp rămân doar oasele; dar și ele se vor dezagrega, aici fiind vorba de entropizare, mai precis de un proces prin care forma bine definită, deci entropia scăzută
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de eliberarea de energie. Nu vă mirați: combustibilul este necesar nu atât arderii cât obținerii temperaturii ridicate și deci asigurării vitezei procesului. Nu este vorba nici de poluare: bioxidul de carbon și apa se eliberează În egală măsură și prin oxidarea rapidă, chimică, din timpul incinerării și prin oxidarea lentă, biologică, urmare a activității vitale a organismelor descompunătoare din pământ. Totul e să se folosească un combustibil curat, cum ar fi biomasa. Deci, prin nici una dintre metodele de distrugere a cadavrului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este necesar nu atât arderii cât obținerii temperaturii ridicate și deci asigurării vitezei procesului. Nu este vorba nici de poluare: bioxidul de carbon și apa se eliberează În egală măsură și prin oxidarea rapidă, chimică, din timpul incinerării și prin oxidarea lentă, biologică, urmare a activității vitale a organismelor descompunătoare din pământ. Totul e să se folosească un combustibil curat, cum ar fi biomasa. Deci, prin nici una dintre metodele de distrugere a cadavrului, natura nu este agresată În nici un fel. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rezervei e dublu: pe lângă energie, ea e un depozit de material de construcție, pentru reparații ori dezvoltare. Iar aceste substanțe sunt aminoacizii, acizii grași și zaharurile. Toate sunt substanțe reducătoare, iar după cum am arătat altă dată, ele eliberează energia prin oxidare. Evident, ele sunt reformate, prin reducere, În cursul fotosintezei. Dacă caracterul lor reducător le conferă acestor substanțe calitatea de suport al energiei, rezultă logic că pentru a le scoate din circuit, deci a le putea constitui În rezerve, este necesar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că mai sunt Încă două tipuri de substanță de rezervă: aminoacizii și acizii grași care, fenomenologic, pot fi discutați cam tot așa, adică drept substanțe reducătoare, ulterior neutralizate redox, produse de plantă și preluate, furate chiar, de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cantitativ se pune problema și În cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât a ei, a plantei, care oricum are acces la energia Soarelui, cât a biocenozei solului aferentă celor două cazuri. Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu se poate dezvolta o biocenoză heterotrofă suficient de bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am ajuns la scopul nemărturisit al capitolului. Complexitatea relațiilor dintre heterotrofele solului, mai mare decât ale plantelor, deschide și mai larg ușa pentru mesaje false. Care sunt acestea? Din nou poluanții, În majoritatea lor substanțe care, oxidante fiind, inhibă heterotrofele; oxidarea solului ar putea fi considerată “decontaminare”, fiind În fond ceea ce fac și heterotrofele, dacă n’ar fi un proces cu caracter global, substanțele suport al mesajului chimic rămânând intacte. Mai mult, heterotrofele solului produc În condiții normale factori de creștere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bacteriile intestinale vitamine. Substanțele alelopatice ale heterotrofelor sunt În general relativ oxidante. Asta demonstrează prevalența mecanismului redox față de cele alternative, chiar și din punct de vedere istoric: În mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea armei chiar În condițiile oxidării ulterioare a mediului: a fabrica ceva oxidant Înseamnă pentru fabricant a căpăta energie. Și astfel, din necesitate, heterotrofele devin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și din punct de vedere istoric: În mediul arhaic, reducător, a crea condiții improprii Vieții, evident a altora, Însemna oxidarea, după cum În mediul oxidant actual, plantele produc substanțe alelopatice reducătoare. Și, Încă ceva a asigurat supraviețuirea armei chiar În condițiile oxidării ulterioare a mediului: a fabrica ceva oxidant Înseamnă pentru fabricant a căpăta energie. Și astfel, din necesitate, heterotrofele devin și unelte pentru “decontaminare”. Ele consumă exact substanțele alelopatice produse de către plante, e drept Împotriva altor plante, substanțe după cum am arătat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un miliard și jumătate de ani, Terra, proaspăt ieșită din geneza geologică, a constituit feuda heterotrofelor primitive. Ca oriunde nu există și opoziție, adică Într’un regim dictatorial, au apărut premisele răsturnării regimului. Atunci, acestea s’au chemat degradarea, prin oxidare, a mediului, efectul firesc al viețuirii exclusive a heterotrofelor. Regimul a Încercat atunci un amendament, adică apariția eucariotelor, adică a organismelor − tot unicelulare − dar cu nucleu, adică cu o dublă protecție, membrana celulară și cea nucleară, a informației genetice. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și despre “schimbările de guvern” am mai vorbit, dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la discreție, din afară, deci de posibilitatea de a contracara oxidarea mediului, a preferat poziția minimă, cel al heterotrofelor, dependente energetic de autotrofe, a devenit mai activ, diversificânduse, astfel Încât să poată exploata orice formă În care energia scapă printre degetele autotrofelor. Rezultatul actual e aproape 300 de mii de specii de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu efect potențial mortal. Și, mai mult, heterotrofele s’au organizat În teritoriu, adică s’au adunat În organisme pluricelulare, cu mult Înaintea autotrofelor, cam cu o jumătate de miliard de ani. În spatele celei de-a treia bariere lăsate În fața oxidării mediului, adică În spatele tegumentului, mai mult sau mai puțin impermeabil, aceste organisme pluricelulare pe care le-am putea deja pomeni cu numele curent de animal, au răsuflat oarecum ușurate. Ca urmare, au redus importanța armelor chimice. Pentru exterior, căci În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o fâșie de piatră și oțel, calea ferată. Asta ca poluare mecanică, căci din punct de vedere chimic apărea un salt calitativ, o nouă poluare necunoscută până atunci, În transporturi cel puțin. Anume, dacă animalele de povară obțineau energia prin oxidarea biologică a unei biomase, eliberând exact bioxidul de carbon fixat nu cu mult timp În urmă prin fotosinteză, motoarele locomotivelor obțin energia prin oxidarea combustibililor fosili, eliberând un bioxid de carbon de prisos, din alte vremuri; efectul pe termen lung
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poluare necunoscută până atunci, În transporturi cel puțin. Anume, dacă animalele de povară obțineau energia prin oxidarea biologică a unei biomase, eliberând exact bioxidul de carbon fixat nu cu mult timp În urmă prin fotosinteză, motoarele locomotivelor obțin energia prin oxidarea combustibililor fosili, eliberând un bioxid de carbon de prisos, din alte vremuri; efectul pe termen lung e efectul de seră, creșterea temperaturii pe Terra; despre efectele biologice ale poluării termice am mai vorbit și o voi mai face. Dar aceste
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e Încă reducătoare. Nu trebuie Însă să ne facem griji: În lanțul trofic, chiar dacă producătorul, planta, e inferior, heterotrofele sunt foarte diversificate, inclusiv animale superioare, adică vertebrate. Și astfel, acestea din urmă dețin hegemonia În ceea ce privește modificarea mediului, fapt ce generează oxidarea apei lacului; În alți termeni, finalul acestei prime etape poate fi caracterizat prin creșterea entropiei, lucru firesc Vieții În condițiile unui aport energetic limitat. Și astfel urmează a doua etapă: lacul e invadat, dinspre țărm, de stuf, papură, rogoz, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
galbeni Îl Încarcă”; Viața dă și frumusețe, dar și efemeritate. În ansamblu, procesul are ca efect nivelarea, deci entropizarea mediului, lucru În care Viața excelează În raport cu abioticul. Acest proces ilustrează cel mai bine cum trebuie asigurată epurarea apelor uzate urbane: oxidarea biologică, ca ’n faza inițială a unui lac, urmată de reducerea, de asemenea biologică, ca ’n a doua fază a vieții lacului. În urmă, va rămâne teren agricol. Dar, tot acest proces ilustrează și ceea ce poate sau mai bine zis
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încerca acum să lămuresc. Plantele care, spuneam mai demult, au ațipit mai mult din cauza acțiunii excesive induse de viețuirea lor În sol, deci unei inhibiții, decât scăderii temperaturii din toamnă, au nevoie pentru trezire de un sol oxidant. Treaba asta, oxidarea, o fac heterotrofele, majoritatea microscopice, din sol, În timpul iernii, când plantele, dormind, nici nu simt aceasta. Doar că heterotrofele nu sunt la fel de abundente În adâncimea solului, fie și numai pentru că au nevoie de oxigen, iar acesta ajunge cu greu În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În timpul iernii, când plantele, dormind, nici nu simt aceasta. Doar că heterotrofele nu sunt la fel de abundente În adâncimea solului, fie și numai pentru că au nevoie de oxigen, iar acesta ajunge cu greu În adâncime. Așa că, rezultatul trudei lor e o oxidare puternică la suprafață și din ce În ce mai slabă spre adâncime. Cu alte cuvinte, cum dispare zăpada, deci se deschide drumul spre lumina Soarelui, pornesc la viață doar micile plante ierboase, cu rădăcini puțin profunde. Iar Între ele, primele sunt monocotiledonatele, adică cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar micile plante ierboase, cu rădăcini puțin profunde. Iar Între ele, primele sunt monocotiledonatele, adică cele mai iubitoare de medii oxidante, precum ghiocelul și vioreaua. Preferințele plantelor nu sunt aceleași tot anul, mai precis, odată cu creșterea temperaturii ele preferă o oxidare mai mică. Și astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar dicotiledonate, deci iubitoare de medii mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel, după ghiocei și viorele, apar brebeneii și piciorul cocoșului, plante tot ierboase dar dicotiledonate, deci iubitoare de medii mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În același stadiu de oxidare de după iarnă, și doar creșterea temperaturii face să apară compatibilitatea plantelor lemnoase, cu rădăcini adânci. Evident, primii sunt arbuștii, cu rădăcini nu prea adânci totuși; arborii, cu rădăcini mai adânci, au acces la un sol, cum arătam mai Înainte, Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din rău În mai rău. Cui se datorează atâtea lucruri bune, pentru natură și om, pe care le realizează aceste plante? Evoluția mediului a pus plantelor În genere o multitudine de probleme de adaptare, dar toate generate de continua sa oxidare sau, dacă vreți, entropizare. Condiții, deci, din ce În ce mai grele. Asta le-a cerut noilor specii, de voie-de nevoie, chiar preferința pentru medii tot mai oxidante, dar și o putere de reducere a mediului din ce În ce mai mare. Iar acest din urmă aspect explică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tendințe a biocenozei de a colmata, nivela formele negative de relief chiar dacă apa, În curgerea sa, reface mereu, prin eroziune, valea. Adică, mineralizarea reziduurilor poluante organice, realizată de descompunătorii din biocenoză, În majoritate bacterii, și care e un proces de oxidare, rezultând alte substanțe dar tot poluante; mineralizarea e urmată, dar În același loc, de un proces de reducere, realizat de producătorii primari ai biocenozei, adică de plante, care proces compatibilizează cu mediul acea Încărcătură chimică. Paranteză: traversând Dunărea cu bacul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]