19,586 matches
-
în ceața timpului hulpav: „... dacă-ți mai amintești/ cum împodobeam împreună bradul.../ cu steluțe decupate din bucurii/ și îmbrăcate în cioburile anilor trecuți,/ cu biscuiți rotunzi, copți de bunica/ la focul dragostei ei.../ dacă-ți mai amintești.../ de mirosul de pâine coaptă ce ne inunda/ seara,/ de cozonacii aburinzi acoperiți c-un ștergar/ cusut de mama din sufletul ei blând și iubitor/ și de colindele cântate de bunic la gura sobei” (Un decembrie al amintirii). În tensiunea amintirilor și regretelor, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
ce arde/ Într-un neam, ce fără veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastră-i numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i graiul pâinii,/ Când de vânt se mișcă vara;/ În rostirea ei, bătrânii/ Cu sudori sfințit-au țara.//...// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii.// Dorul păcii și-al luminii/ Știe
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
rămâneți credincioși neamului și limbii noastre!”. Sub veghea sfântă a Domnului Luminii și al Îndurărilor, să-i spunem Limbii noastre Românești: „Bună dimineața, veșnicie!”. E limba noastră! S-o prețuim ca pe „o comoară în adâncuri înfundată”! Ea e „graiul pâinii”, „un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată”. LAZĂR LĂDARIU
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Bratu Iulian Bulă se întoarce de la cumpărături, lasă sacoșele jos, iar soția sa începe să se uite în ele: - Măi Bulă, ești nebun?! Două sticle de vodcă, cinci litri de vin, doișpe beri și ... două pâini?! Bulă se uită lung la sacoșe și îi răspunde: - Ai dreptate, cam multă pâine ...
BANCUL ZILEI: Bulă vine de la cumpărături și își supără soția by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82208_a_83533]
-
jos, iar soția sa începe să se uite în ele: - Măi Bulă, ești nebun?! Două sticle de vodcă, cinci litri de vin, doișpe beri și ... două pâini?! Bulă se uită lung la sacoșe și îi răspunde: - Ai dreptate, cam multă pâine ...
BANCUL ZILEI: Bulă vine de la cumpărături și își supără soția by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82208_a_83533]
-
fost mereu lipsită de un program autentic de scoatere a României din înapoiere, avînd de apărat/promovat numai interese de microgrupuri, izolate cumva amniotic - dacă mi se permite metaforă - de restul populației), ne-a oferit și ne ofera, din abundență, pîine și circ, potrivit preceptului formulat de Iuvenal în Satirae 10, 80 sq.: șPopulusț duas tantum res anxius optat, panem et circenses. Prin rîndurile următoare îmi propun să demonstrez, din perspectiva "pactului cu educația" (sic) - pentru a nu știu cîta oară
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
în plină caniculă, pe căciulile mai tuturora se află cel putin cîte-o... gîza!... Dacă aș putea să mă gîndesc detașat, aș concede: pe cîți ar putea să-i mai scandalizeze, în România de astăzi, fraudarea unor amărîte de examene în timp ce, pîinea că pîinea, dar circul abundă? într-adevăr, scandaluri precum cele privind obținerea prin mită a unor permise auto; amînarea nejustificată a cererii DNA de trimitere în judecată a unor demnitari; eliberarea din arest a unui personaj interlop, cu nenumărate acte
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
caniculă, pe căciulile mai tuturora se află cel putin cîte-o... gîza!... Dacă aș putea să mă gîndesc detașat, aș concede: pe cîți ar putea să-i mai scandalizeze, în România de astăzi, fraudarea unor amărîte de examene în timp ce, pîinea că pîinea, dar circul abundă? într-adevăr, scandaluri precum cele privind obținerea prin mită a unor permise auto; amînarea nejustificată a cererii DNA de trimitere în judecată a unor demnitari; eliberarea din arest a unui personaj interlop, cu nenumărate acte penale la
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
gr. de persoană" (...) "nu se găsește absolut nimic. Magazinele nu au fost niciodată mai goale..." (...) "...am spălat vasele, profitând că e apă: o țârâială anemică" (...) "Scularea la 5 pentru a aduce apă" (...) "de două ori la piață, coadă lapte, coadă pâine" (...) "...coadă imensă cartofi" (...) "A început din nou, de ieri, mizeria întreruperilor de curent" (...) "Orar meschin de încălzire și apă caldă". Să pui pe hârtie astfel de lucruri, în chiar timpul în care se petreceau, era o acțiune pândită de riscuri
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
închinare întru Jarry, cel care n-a mai apucat să asculte encomioane, ca sexagenar, deschide complotul. O sumă de generalități greu l-ar reface din cuvinte, însă gesturile lui, nobil-risipitoare, precum acela de-a rupe dintr-o moștenire nu pentru pîine, ci pentru o revistă, care piere "după ultimul pumn de monede dus tipografului", spun cine era, pentru ai lui, lucidul agonic. Roi Petaud al suprarealismului. O schiță a lui Man Ray arată masa de disecție, umbrela, mașina de cusut, întîlnirea
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
lumii, de indiscrețiile presei, stăpîn pe liniștea interioară din care își trage extraordinarele resurse spirituale", în stare "să-și pregătească agenda zilei ce urmează, convertibilă în milioane de euro". Răspunderile privilegiatului ipochimen sunt copleșitoare, întrucît "mii de salariați îi datorează pîinea zilnică, are soție, și ea capabil om de afaceri, fii și fiice, nepoți, veri, cumnați", care "cu toții de la el așteaptă - și primesc". Prosperele afaceri cu care se îndeletnicește îi produc și necazuri, nesuferita concurență și uneori chiar intervenția "impertinentă" a
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
în sfârșit, s-a întors în apartament cel-fără-gănduri. Omniabsent. Există o noapte Nu știu dacă o să mai încapă un an în trup cu toate că i-am deschis ușa ademenită de fostele mele chipuri rugătoare. Nu știu dacă cele trei sute șaizeci și cinci de pâini și câteva felii sunt, pentru mine, în chioșcul de grăsimea de pe șolduri, refuzate de bărbat, să hrănesc forța motrice cu pate de ficat? Iarna asta are nevoie de sânge, simt că se face primăvară ca o golire medulară și dezghețarea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
1949) de Mihail Sadoveanu, Temelia (I, 1951) de Eusebiu Camilar, Trandafir de la Moldova (1952) de Ion Istrati, Ogoare noi (1953) de Aurel Mihale, Bărăgan (I, 1954, II, 1959) - acestea pe tema colectivizării, iar despre edificarea socialismului în industrie: Oțel și pâine (1951) de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor (1952) de Nicolae Jianu, În orașul de pe Mureș (1954) de Francisc Munteanu. Petru Dumitriu, june prim al proletcultismului, amestecă temele și epocile într-o proză obiectivă, balzaciană pe alocuri, în care perspectiva ideologică a
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere cea de toate zilele și spre ființă. Un interes la fel de larg îl are prezentarea polemicii dintre Heliade și Andrei Șaguna, în privința modernizării sau a conservatorismului traducerii religioase. Lingviștii au la dispoziție în acest volum un
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
dovleac). Am început să beau cafea într-un moment în care mă cam moleșeam în ceasurile după-amiezii și trăgeam, îngreunat, spre somn. Nu beam, însă, "nechezol" (faimosul amestec de năut și ovăz prăjit - în componența căruia găseai uneori bucățele de pâine sau praf de cărămidă!) - ci un produs la fel de odios: așa-numitul "ness", o hidrocarbură cu gust mai degrabă acru, pe care-l înfrângeam punând câteva lingurițe pline de zahăr. De bine, de rău, "ness"-ul mă ținea în fotoliu și
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
târziu... - nu este de fapt decât o consacrare retorică a unei normalități ce se lasă așteptată. E ca și cum am convoca un impozant conclav pentru a decide că, oricine s-ar afla la guvernare, brutăriile trebuie să producă fără oprire o pâine care să nu dăuneze grav sănătății. Asta încă n-ar fi nimic dacă, mai departe, doar la o răpide ochire, n-ai constata că "documentul" e o aglomerare de enunțuri foarte principiale, într-o limbă de lemn aurit, fără alt
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
unor concursuri de profil. În anii '80, genialul bucătar ajuns la Athénée Palace va fi înfășurat și practic anihilat de penuria ceaușistă. Festinul, regalul gastronomic se transformă într-o biată masă, un chin al generațiilor reunite pentru o bucată de pâine. Marian Dei, zis Papagalul, fratele vitreg al lui Gelu și al Ninei, își poartă și el, într-o existență normată de munca la depou, visul strivit, lichidat în fașă, al fostului junior campion la ciclism. Cercurile făcute altădată pe velodrom
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
și trădări; numeroase furturi și un viol; iubiri violente, dar și luminoase, nunți de culoare locală și o înmormântare cu episoade grotești (aveam una și în Groapa); "colocvii" muncitorești și crailâcuri de instalator; prăjituri de să-ți lingi degetele și pâinea amară câștigată cu tot mai multă trudă; secvențe de un comic halucinant, la o mănăstire cu călugări pantagruelici, desfrânați, și rutina, cu toate acestea, nezdruncinată a existenței în socialismul cazanier... Romanul total, aglutinant și sintetizator, este formula de debut - în
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț. Nici dacă băbuța îmi mai punea un măr nu mi-aș fi rupt mâna. Dar ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
groasă, pestriță, de umblat prin clasă, chiloții negri și tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar 1 kg. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că îmi duceam mâncare ca un săpaș: șase felii mari de pâine, unse cu ce se nimerea, trei mere, trei gutui, șase nuci, trei eugenii, o pungă de bomboane acrișoare. La începutul școlii, prin septembrie, mai adăugam și trei pere sau struguri din grădină. Dimineața, când o verificam pe băbuța dacă nu
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
tronc. Căram ujinoiul zi de zi nu pentru că cei doi amorezi s-ar fi obișnuit să mănânce de la mine. Își duceau și ei gustări. Dar dacă s-ar fi întâmplat să întrebe într-o pauză cine-mi mai dă o pâine sau fetelor n-aveți ceva dulce sau cine-mi pasează un măr, eu voiam să fiu prima pe fază și să le sar în întâmpinare. Ceva-ceva tot am câștigat până-ntr-a patra: ori de câte ori aveau poftă să mai molfăie sau
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
Drăghici, începând dintr-a doua, copiii nu mă mai beșteleau Andibandicacarandi, Chiști sau Pișpi, ci mă strigau Penelopa lui Gigel, deși mi-ar fi plăcut mai mult să-mi spună Diana. Uneori însă mă întorceam acasă praf de deznădejde, cu pâinea nemâncată. Îngăimam în poiana verde veselie multă cu băieți și suferința parcă-mi era luată cu mâna. Ca să nu vadă bunica, dădeam ujina pe drum lui Ștruli, câinele lui Galamboș, sau celor șapte pisici care mă așteptau în curte. O
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
construcții, puteau să procure hrana de bază (foarte greu, în schimb, cafea, cacao, citrice), iar în familia soțului meu (orășeni de cîteva generații) exista un sistem de aprovizionare bine pus la punct. Socrul meu (pensionar) ieșea, pe la 5 dimineata, după pîine și lapte, și afla, printr-un lanț de prieteni, cozile importante de peste zi (unele se adevereau). Bunica bărbatului meu, posesoarea unui scaun pliant anume confecționat, se plasa de cu seară la cozile de carne din centru, în vreme ce soacra mea reușea
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
puternic în minte) mi s-a cerut concursul. Soacra mea m-a sunat pe la prînz de la slujbă să-mi spună că a aflat (mai totul era tainic, așa încît orice informație aflată era un mic privilegiu) că, pe cartela de pîine, s-ar putea să se dea fasole. Trebuia căutat și anunțat socrul și, cum era ultima zi a lunii, trebuie vegheat ca să nu fie aruncată, Doamne ferește, cartela, iar dacă nenorocirea aceasta s-a produs, să nu mă supăr și să
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
o credință abstractă, scolastică a ilustrat-o "părintele Nicolae", ci una a concretului existențial, la nivelul omenirii generice, umil și concomitent grandios prin potențialitatea sa simbolică. În Cartea împărtășirii ne întîmpină un Hristos axat pe "cele materiale", preocupat de înmulțirea pîinilor și a peștilor, de prefacerea apei în vin, atașat nevoilor celor mulți: Nu, Domnul, binecuvîntat să fie Numele Său, spune Steinhardt,nu a fost ceea ce în limbaj curent se cheamă Ťidealistť, ci a fost materialist, întrucît a luat fără greș
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]