1,745 matches
-
în preajma femeilor, încredințat că e irezistibil, ca și cum ar vrea să spună unor rivali prezumtivi: dați-vă la o parte singuri, nu așteptați să vă cer eu asta, sunt un macho, nu mă supărați, domnilor!... Exemplele care se dau de obicei păcătuiesc prin caracterul lor prea pitoresc. Unealta pe care am văzut-o mânuită împotriva junglei e o armă de temut la mânie. La ceremonii ea nu e de carton și, se zice, n-ar fi rare cazurile când duelurile ceremoniale se
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
își descarcă pistolul în creierul unui prieten bețiv pentru a-l scăpa de durerea de cap se referă, ni se spune, tot la un "macho". A dansa pe vulcani poate semăna a curată nebunie. Dar un "macho" e dispus să păcătuiască în toate felurile împotriva logicii, mai puțin unul: el e gata să facă o nebunie fără altă dobândă decât mândria că nu s-a temut. În situații fără ieșire, orgoliul îi cere să meargă înainte cu orice preț. Un "macho
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
brusc, neștiind ce să fac, El, continuă! înțelegând nehotărârea mea la auzul teribilelor cuvinte, în zi de sâmbătă. 1. Și trecând Iisus, a văzut un om orb din naștere. 2. Și ucenicii Lui L-au întrebat, zicând: Învățătorule, cine a păcătuit: acesta sau părinții lui, de s-a născut orb? Daniel citește din Evanghelia după Ioan parabola orbului, el mă ascultă mult dincolo de momentul acesta în care eu citesc cu glas frumos din Evanghelie, precum am învățat la Facultate, stă nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ar putea ca Radu să aibă dreptate, dar când toată lumea vorbește și nimeni nu ascultă, nu văd nici o comunicare, iar fără comunicare, cred că pictura e singura artă care ne învață să tăcem, în sensul real al cuvântului, pictura modernă păcătuiește prin acel metalimbaj pe care-l creează în jurul ei, punând cuvintele s-o explice, pictura n-are nevoie de cuvinte, și cred că adevărata tăcere mă poate învăța numai pictura religioasă, să pictezi o biserică! Atunci, iartă-mă că ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din Grecia, cum l-au debarcat marinarii acolo pe țărm, temându-se de polizia portuară, cum a salvat din mare o fată care voia să se sinucidă, cum au apărut frații ei, toată familia siciliană, s-a dovedit că fata păcătuise și de teama familiei voia să-și pună capăt zilelor, cum frații ei nu așteptau decât acest prilej s-o deposedeze pe fată de propria ei avere, și eu povestește plin de patos Boris, luat drept altcineva, acel marinar nenorocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
teama familiei voia să-și pună capăt zilelor, cum frații ei nu așteptau decât acest prilej s-o deposedeze pe fată de propria ei avere, și eu povestește plin de patos Boris, luat drept altcineva, acel marinar nenorocit cu care păcătuise fata, tatăl copilului, mă ofer s-o iau de soție, nici nu mi se uscaseră hainele de cum am sărit în apă la trei sute de metri de țărmul italian, fac târgul cu frații ei, îmi vor da o sumă oarecare, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
într-un fel se aseamănă cu darul sfințeniei, te afli permanent în lupta de abolire a eului creator, dar cu cât ești mai trufaș cu atât lupta va fi mai glorioasă, ca și în cazul sfinților care cu cât au păcătuit mai mult cu atât își impun penitențe mai aspre și amintirea lor rămâne mereu vie în imaginația oamenilor, Cu cât ești mai trufaș, îmi răsună în urechi cuvintele meșterului, Te ispitesc cu geniu! Te ispitesc cu sfințenie și umilință! Astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ajuns să-mi umble prin suflet cu atâta ușurință, mâinile mele încleștate pe stinghia de lemn a patului, ca și cum m-aș teme să nu alunec dacă le-aș desprinde, unde mă duc cuvintele lui? Părinte, e scâncetul meu dureros, Am păcătuit, era acolo în fân și mă aștepta, nu merit, Știu, Theo, mi-a spus chiar ea la spovedanie, nu te mai gândi la asta, ai făcut-o pentru o clipă fericită, nu te mai frământa degeaba! Mulțumesc! și nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Înghițind pe nerăsuflate acest foc care este aerul. Apa ți-e străină acum și În țipetele care sunt ale tale și ale casei tale vii pe această lume, la Început pur ca un Înger și prin urletul tău Începi să păcătuiești la 2 septembrie 1947. Incestuos vei suge prima lacrimă de lapte din sânul mamei, apă din apa casei tale părăsite. Și intri În cea de a doua veșnicie, cea de om, suflet bun la Dumnezeu. Într-o cetate veche din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nici colăcei. Se aprind stelele, aceleași semne ale unui cataclism revolut. Sunt toate. Nici una lipsă. Nimeni murind. Totul ca o constatare. Ca ceva de dincolo de ușă. Cheia la Îndemână. Camera interzisă. Tu, singur În fața ușii. Ai intrat hoțește. Călcând porunca, păcătuind. Doamne, suntem creștini. Plângi Înfundat și te gândești că dacă bunica ta a plecat de pe lume, a plecat și Dumnezeu. Stau acolo, Îngropată și Îngropat, pe dealul opus satului, privind cu tristețe la lumea transilvană, margine moartă de imperiu. Șarpele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Orfeule, când ai s-o cunoști!... Atunci ai să simți durerea de nu fi decât câine la fel cum eu o simt pe-aceea de-a nu fi decât om. Și spune-mi, Orfeule, cum ai putea cunoaște dacă nu păcătuiești, dacă cunoașterea ta nu e păcat? Cunoașterea care nu e păcat nu e cunoaștere ca atare, nu e rațională.“ Când îi servi masa, credincioasa lui Ludivina îl privi cu insistență. — La ce te uiți? - întrebă Augusto. — Mi se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să-i fie răsplătită: percepu un fel de undă de răspuns, o arcuire ușoară, un tremur, deși ea nu Înceta să vorbească, să se necăjească, să-și explice unde greșise, cum Îl făcuse pe Yeri să o deteste, cu ce păcătuise față de soțul și de copiii ei, mărturisind În Întuneric că În afară de idila de la Amsterdam mai avusese două aventuri, cu doi dintre prietenii lui, istorii stupide și neplăcute, dar care o făceau de fapt să merite din plin ceea ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
bage nasul În viața lui, agitându-se, zugrăvind, pețind. Poate că ai uitat, tată, dar din Întâmplare am cincizeci și patru de ani. Când termină, tatăl său Îi răspunse placid: —Bine, dragul meu. Foarte bine. Probabil că am greșit. Am păcătuit, am depășit măsura. În cazul ăsta voi continua să caut pentru tine un alt zugrav, unul evreu, cușer. Fără nici o urmă de exploatare colonialistă. Dacă a mai rămas cumva În țara nostră măcar un singur asemenea model de perfecțiune! —Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
datoria mea deci să-i scriu lui Rabin câteva rânduri. Să-mi cer scuze. Să Încerc să-i explic că la urma urmei suntem amândoi În aceeași barcă. Sau poate să-i cer o Întrevedere? Ajunge, zâmbi acru Fima. Am păcătuit. Am trădat. Ajunge. Coborând din autobuz, mormăi ca un bătrân furios: —Calambur. Calambur de proastă calitate. Căci dintr-odată jocul de cuvinte dintre „a uita“ și „a pierde“1 i se păru atât de ieftin, Încât coborî pe ușa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lucru bine-cunoscut, domnule. Verificat și experimentat: filacterele pe mâini curăță impuritățile trupului, iar cele de pe cap spală toată murdăria din suflet. Și de unde știi că trupul meu e impur și sufletul meu e murdar? — Doamne ferește să fi spus așa ceva. Aș păcătui cu buzele. Orice evreu, chiar și unul păcătos, a fost prezent cu sufletul pe Muntele Sinai. E un lucru știut. De aceea sufletul fiecărui evreu strălucește precum lumina cerească. Dar uneori, spre regretul nostru, se Întâmplă ca din pricina necazurilor, din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pentru murdăria din suflet. Obligația de a-ți pune filactere curăță murdăria asta Într-o clipă. Și Într-o clipă te simți ca nou. Și la ce vă ajută dacă un ateu Își pune filactere și după aceea continuă să păcătuiască? — Ei bine, domnule, lucrurile stau În felul următor: În primul rând, chiar și o singură dată ajută. Îmbunătățește Întreținerea. Căci o faptă bună atrage după sine alta. E ca și când ai duce o mașină, după mulți kilometri, să i se facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
niciodată pe lume un astfel de evreu, care nu respectă poruncile divine. Unul le respectă mai mult, altul mai puțin. După cum spune rabinul, diferența e numai cantitativă. Nu există diferență calitativă. După cum nu există nici un om drept care să nu fi păcătuit, tot așa nu există nici un păcătos care să nu fi făcut și el câteva fapte bune. Doar câteva. Până și dumneata, domnule, cu toată considerația, respecți zilnic cel puțin câteva porunci. Chiar dacă omul se consideră necredincios, tot respectă câteva precepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
zorilor... LINIȘTEA SPRIJINITĂ DE TIMP Am locuit într-o cetate de vis, în care trupul tău odihnindu-se se prelungea peste întunericul apăsător al dorului. Căutam o lumină firavă să pot să sfarm plictiseala ce ar fi încercat să-mi păcătuiască. Spre jocul pierdut transversarea gândului ascundea divinitatea. În zgomotul policandrelor mi se spărgea teama de a nu mă simți cum mă dizolv în noapte, în paradisul așteptărilor. Prin imense păcate am ascuns patima anonimă dintre oameni. Pădurea îmi ascundea ruinele
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de rușine. Celei combinată cu un plenipotent Nu văd nimic înjositor În faptul că sărmana fată Se duce la un „dregător”: O fi...stricată! Rugă de tânără inocentă O, Maică Sfântă, Tu, care-ntr-o zi, Rămasa-i grea, făr-a păcătui, Călăuzește-mă, cum aș putea Păcătui, făr-a rămâne grea! Prea curtatei cântărețe de la Operă Acceptă aventura Cu dulcele-i impact, Știind că uvertura Precede...primul act! „Impozitarea prostituției va aduce sume importante în Bugetul țării” Guvernanții nu prea știu Cum
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
plenipotent Nu văd nimic înjositor În faptul că sărmana fată Se duce la un „dregător”: O fi...stricată! Rugă de tânără inocentă O, Maică Sfântă, Tu, care-ntr-o zi, Rămasa-i grea, făr-a păcătui, Călăuzește-mă, cum aș putea Păcătui, făr-a rămâne grea! Prea curtatei cântărețe de la Operă Acceptă aventura Cu dulcele-i impact, Știind că uvertura Precede...primul act! „Impozitarea prostituției va aduce sume importante în Bugetul țării” Guvernanții nu prea știu Cum s-o pună-n aplicare; Ori
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
coastă-o soață, Și carne mai aveam pe oase, Dar Eva-mi face-așa o viață, Că-mi numeri coastele rămase. Păcatul lui Adam Iar când efortu-ndelungat Vigoarea i-o secătui, Îi spuse Eva: Ce păcat Că nu mai poți păcătui! Revolta lui Adam De când a fost lipsit de-o coastă, Spre Ceruri strigă cu tupeu: Mi-ai dat, Părinte, o nevastă... Să te ferească Dumnezeu!
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
spun din acest trup bătrîn și bolnav, ca să mă cheme la El, pe care doresc să îl văd din toată inima mea, nu că aș merita, căci nu merit altceva decît răul, ci pentru că El dăruiește harul său. Dacă am păcătuit, fiind de acord cu alegerea Voastră, împotriva voinței și amenințărilor multora, îl rog de Domnul ca Domnia Voastră să mă pedepsească în această viață, pentru ca să mi-o salvez pe cealaltă. Și pentru că vă pasă atît de mult de alegerea lui Odoacru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să se întrețină din averea Bisericii și nici să ia de la nevoiași ce era al lor. Acest lucru era drept și întărit de Iulian: "Acei care au propriii lor bani și care doresc să se înfrupte din ce se împărțește, păcătuiesc grav atunci cînd acceptă să primească ce le aparține săracilor. Sfîntul Spirit, cu siguranță, vorbește despre clerici atunci cînd spune: "Mănîncă păcatele poporului meu". Or, cum sînt oameni care nu au nimic, ei nu primesc păcate, ci hrana de care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și exemplele vor fi la dispoziția tuturor; și numai atunci, în lumina opiniei publice, slăbiciunea omenească din rîndul slujitorilor Bisericii va fi capabilă să reziste inevitabilei ispite. Atunci cînd oamenii nu-și pot ascunde păcatele măcar nu mai continuă să păcătuiască. Obligația de a prezenta înaintea credincioșilor și a tuturor o dare de seamă asupra modului de administrare ar da impulsul necesar trezirii multor conștiințe adormite și ar plasa serviciile bisericești în mîinile unor persoane oneste, sincere și devotate. 163. În
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este bine, avînd în vedere strîmtorarea de acum, este bine pentru fiecare să rămînă așa cum este. Ești legat de o nevastă? Nu căuta să fii dezlegat. Nu ești legat de o nevastă? Nu căuta nevastă. Insă dacă te însori, nu păcătuiești. Dacă fecioara se mărită, nu păcătuiește. Dar ființele acestea vor avea necazuri pămîntești și eu aș vrea să vi le cruț. Iată ce vreau să spun, fraților, de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca acei ce au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]