1,423 matches
-
principal gliceride ale acizilor grași Emolient/solvent Taraxacum Officinale Extract este un extract din rizomi și rădăcini de păpădie, Taraxacum officinale, Compositae Calmant/agent de întreținere a pielii Taraxacum Officinale Root este produsul constituit din rizomi și rădăcini uscate de păpădie, Taraxacum officinale, Compositae Agent de întreținere a pielii acid tartric Acid 2,3-dihidroxibutandioic Agent tampon Acid 2-amino-etansulfonic Agent tampon 2-metilpropan-2-ol Agent de denaturare/solvent 2-terț-butilhidrochinonă Agent antioxidant Acetat de 2-terț-butilciclohexil Solvent 1-(4-hidroxibutoxi)-2-(1,1-diemtiletil)-ciclohexan Solvent Produsele de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
23.04.2006. Flora din zona este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veverița, dihorul, nevăstuica și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare de Juncus compressus(pipirig), Carex hirta(rogoz hirt), Festuca pratensis(păiuș), Trifolium dubium(trifoi), Taraxacum officinale(păpădia), Ranunculus repens(piciorul cocoșului târâtor), Ranunculus acris(piciorul cocoșului sau ruțișor galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 4,01% din
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
are se potrivește cu personalitatea lui. În episodul "Norocul Edzilor", se arată că unisprânceana lui Ed poate fi eliminată. În "Zâmbește pentru Ed", s-a dovedit că numele de familie al lui Ed este "Horace."Ed este alergic la iepuri,păpădii,budincă de ciocolată și țipari. Edd este un tânăr inventator obsedat de curățenie și microfobic. Cel mai inteligent și bun la suflet din trio, el nu este văzut fără fesul său negru, ascunzând un fel de secret știut doar de
Ed, Edd și Eddy () [Corola-website/Science/308492_a_309821]
-
perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), mohorul ("Setaia glauca") mai ales în zonele mlăștinoase, coada-calului ("Equisetum arvense"), patlagina ("Plantago langiolata"), roinița ("Melissa officinalis") denumită popular floarea-stupilor, șovârvul ("Origanum vulgare"), tătăneasa (Symphytum officinale), turița
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
În antichitate, se credea că pietrele prețioase erau picături de spermă divină care s-au coagulat după ce au fertilizat pământul. În Chină Antică se credea că jadul era spermă uscată a unui dragon celest. Bazându-se pe asemănarea șucului de păpădie cu spermă umană, se credea că floarea asigura în mod magic curgerea spermei. Bulbii gemeni ai orhideei erau considerați a fi omologii testiculelor, existând o credință de origine română ce afirmă că floarea răsărea din spermă vărsata de satirii ce
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru - 13,5% și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
atribuit lui Charles Marie de La Condamine, care l-a derivat din latinul "latex", fluid. Latexul natural se obține din copaci ca "Para rubber tree" și "Castilla elastica", Aloe Vera, dar se mai extrage din "Cichorieae", o secțiune a familiei Asteraceae. Păpădia, salata verde și barba-caprei fac parte din familia "Asteraceae". Multe funcții ale plantei folosesc latex-ul. Unele îl folosesc ca o formă pentru a stoca nutrimentele, altele îl folosesc ca produs excretor unde depozitează deșeurile. Unii cred că plantele folosesc
Latex () [Corola-website/Science/316607_a_317936]
-
Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Semincioara fermecată” primește mențiune. Tot în 2016 publică a doua carte-poveste - „Semincioara fermecată” din seria „Povești pentru Dănuț”. Este printre cele mai vândute cărți pentru copii în 2016 la aceeași editură. În decembrie 2016 a lansat a treia carte-poveste - „Sofia Păpădia”. 2016 a fost anul schimbărilor profesionale pentru . Din noiembrie este prezentatoare de știri la TVR 2, în România. Stela Popa este căsătorită din anul 2012 cu politologul Dan Dungaciu și au un fiu. " Interviuri "
Stela Popa () [Corola-website/Science/323381_a_324710]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul de pădure ("Lilium martagon"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lăptucul oii ("Telekia speciosa"), veronică ("Veronica chamaedrys"), rostopască ("Chelidonium majus"), iederă ("Hedera helix"), păpădie ("Taraxacum officinale"), morcoveancă ("Pleurospermum austriacum"), pătlăgină ("Plantago gentianoides"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla") sau urzică ("Urtica dioica"). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
din 21 mai 1992; astfel: târtan ("Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu și George Enescu.În mijlocul rotondei se află un parc de formă ovală tăiat de 4 alei cu bănci în formă de cruce la unirea acestora aflându-se o fântână arteziană în formă de păpădie. Complexul Parc este format dintr-un restaurant cu terasă, motel și un patinoar care funcționează în sezonul rece vara aici fiind un loc de joacă pentru copii. În fața intrării principale de pe strada Ștefan cel Mare la aproximativ 50 metri de
Parcul Municipal din Roman () [Corola-website/Science/322796_a_324125]
-
madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Rondelul florilor de măr", cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole • "A-nflorit o păpădie", cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983 • "Sosit-a ziua cea sfântă", colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară • "Patru colinde pentru copii", cor pe voci egale (versuri populare), 1985 • "Dor de Bacovia", poem
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]