34,057 matches
-
Primăvara următoare a plecat cu o trupă ambulantă de teatru prin Moldova." Turneul a început pe la jumătatea lunii mai, așa încît pe la sfîrșitul lunii se juca la Galați, pînă pe la jumătatea lunii iunie. M. Pascaly și-a continuat turneul, dar părerea noastră e că M. Eminescu nu l-a mai însoțit, întorcîndu-se de la Galați la București. Cît despre M. Eminescu la Iași, Cernăuți, unde T.V.Ștefanelli scria: "eu nu l-am văzut", sau Botoșani, sînt anecdote și confuzii. M. Eminescu nu
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
autorul în cauză, însă, prozele rezultate nu datorează nimic acestui procedeu. Val Gheorghiu construiește meticulos, iar apoi își distruge (de multe ori la propriu) opera miniaturală. Să fie vorba de un experiment? Dacă ar fi așa redundanța ar fi insuportabilă. Părerea mea este că avem de-a face cu o interesantă necesitate formală. Fraza de sfîrșit care rupe dizgratios voalul unor reușite nu este altceva decât un titlu ales în mod arbitrar dintr-un reflex artistic. Și aici intervine o importantă
Proze haiku by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17211_a_18536]
-
unei întregi națiuni și țări. Cred că nu este întâmplător faptul că, în marea sa majoritate, poporul român a primit vestea tragicului accident care a dus la moartea unui mare număr de demnitari de stat și politici polonezi cu multă părere de rău și este, în aceste clipe de grea încercare, alături cu sufletul de familiile îndoliate, dar și de simpli cetățeni ai Poloniei, care dovedesc o impresionantă solidaritate și unitate națională. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească pe
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
din urmă ar merita volume de analiză, nu doua-trei pagini cîte îi consacră Sokal și Bricmont. În fine, cel mai grav aspect al volumului mi se pare atitudinea tranșant anti-umanioare din perspectiva căruia e elaborat. Sokal și Bricmont sînt, după părerea mea, doi oameni de știință fără respect autentic pentru metodele, obiectivele și conceptele din lumea umanioarelor sau a științelor sociale. Nu o recunosc direct, firește, ba chiar se străduiesc dubios de mult să ne asigure că nu ar fi, dar
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
a născut ca un "buletin" al unui grup de intelectuali bucureșteni adunați sub sigla Grupului pentru Dialog Social. în această situație, cititorul era obișnuit să găseacă acolo pozițiile membrilor grupului - personalități marcante ale vieții publice -, fără să fie șocat că părerile exprimate nu coincideau întotdeauna sută la sută cu ideologia afirmată a Grupului. însă tocmai acesta era farmecul și garanția autenticității revistei! Nu sunt un "insider" al Grupului pentru Dialog Social - în ciuda faptului că am o admirație vie pentru foarte mulți
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
și fiindcă efectiv nu există o producție demnă de atenție de cărți fără ambiția de a obține favorurile Olimpului critic, dar totuși scrise cu respect pentru un public inteligent, nu neapărat erudit, dar cu un oarece discernămînt și bun-simț. După părerea mea din această tradiție literară a textului fără pretenții dar agreabil (în care intră de la cărți de călătorie pînă la biografii ale celebrităților) provine genul sit-com-ului de televiziune. Ironia sorții face să rîdem, seară de seară, privind scene din viața
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
de sfîrșit de epocă și început de alt ev, văzută de ultimul ei conducător? Povestea e prea bine știută, grație filmului lui Bertolucci. Cred că apariția volumului lui Behr mizează tocmai pe succesul filmului, căci altminteri cartea e mediocră, după părerea mea. Păcat. Miza ei este destul de mare și dificilă: să scrii despre un univers fundamentalmente străin și opac, nu numai pentru că o faci din perspectiva istoricului, ci mai ales pentru că universul în sine nu e dispus să se deschidă outsider
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
și cînd abordează calmul înalt al istoricului. Cînd se apropie de eveniment, și cînd se depărtează, cînd privește detaliul în imediatul lui, ignorînd deliberat contextul și tocmai astfel adîncind suspense-ul, și cînd explică, dizertează, recreînd situații și reflectînd la morale. Părerea mea este că Behr își concepe propria identitate auctorială ca un cor de amatori, care cîntă bine cînd au o seară mai bună și piesa se nimerește să fie frumoasă în sine, dar poate fi la fel de bine jalnic dacă tenorul
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
ăsta), ci să descopăr lumea și pe mine însumi. Mijlocul anilor 60 era primenitor poeziei și tinereții." Spre deosebire de întrebările prea lungi, prolixe și fandosite ale lui Leonard Oprea, răspunsurile lui Andrei Codrescu sînt limpezi, concise și de bun simț. Iată părerea lui în privința existenței unor culturi mari și mici: Da - există culturi mici, din cauză că nu au mijloace de distribuire ale produselor lor - și culturi mari fiindcă au rețele bune de distribuire. Culturi "mici" nu înseamnă culturi minore, bineînțeles, cum și culturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
glumit mult pe chestia aceasta. La un moment dat, un tînăr, un reporter american, atras de subiect, venise la mine și mă întrebase dacă eram cu adevărat prieten cu Fidel Castro, și cum arăta, dacă îl văzusem, cumva, personal, ce părere aveam eu, ca scriitor, despre el, și, dacă îi permit să scrie despre asta în ziarul local. Cum să nu! făcusem oarecum amețit de burbonul băut, - și atunci îmi adusesem pe loc aminte cum îl întrebasem eu însumi mai de
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
Paul Cernat, Victoria Luță, Cristian Munteanu, Diana Soare), apărut cu sprijinul firmelor Mușat & Asociații, Suez Lyonnaise des Eaux și al Centrului Cultural Sindan. * O anchetă publicată în deschidere - "Mai este necesară o nouă revistă culturală în România anului 2000?" - relevă părerea unanimă că DA. Unele dintre personalitățile întrebate sînt tare plictisite de oferta existentă (ceea ce nu le împiedică să ofere mereu articole, lungi eseuri sau studii, poeme și proză acestor bătrîne, achilozate și incoerente reviste care "supraviețuiesc inerțial", sau să dorească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
care au trecut, sincer, de la credința în marxism la credința în valorile occidentale, singura constantă rămânând certitudinea că au dreptate. Încă o dată au dreptate, ca să zic așa. Ascult o interesantă discuție cu Silviu Brucan și Stelian Tănase. Se spun multe păreri de reținut. Deodată, cade una a lui Brucan (necontrazis de Tănase) care mă lasă perplex: Putin, om de dialog, apreciat de apuseni din acest motiv. Ce semne îl vor fi condus spre această concluzie? Putin a apărut tocmai ca un
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
mă lasă perplex: Putin, om de dialog, apreciat de apuseni din acest motiv. Ce semne îl vor fi condus spre această concluzie? Putin a apărut tocmai ca un avertisment dat Occidentului. (Noul plan strategic o confirmă din plin.) Revin la părere. Vorba lui Louis Jouvet: "Bizarre! Bizarre!" Un argument al lui Ion Solacolu, în pomenita discuție: dacă în vest se dă mai multă importanță nazismului decât comunismului este pentru că acolo cu nazismul au avut de-a face. Nazismul îi obligă să
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
poate ocoli o cantitate importantă de literatură față de care aceea a lui Nichita Stănescu poate fi eventual considerată superioară calitativ, dar în nici un caz uimitoare prin îndrăzneală. În Jurnal de critic (1980), Alex. Ștefănescu face cîteva afirmații care transformă, după părerea mea, stilul său critic și gesturile sale inedite în părți ale unui tot, ale unui tip special de consecvență care își are regulile sale și care trebuie judecat din interior. Una din reguli este că Alex. Ștefănescu face din autorii
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar fi unii filozofi față de Arheologia cunoașterii (între aceștia Richard Rorty), cred că e singura scriere foucauldiană care se pretează masiv
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
deja prin alte filiere. Ordinea în care s-au făcut traducerile a fost, evident, mai curînd întîmplătoare, cu atît mai mult cu cît nu o singură editură s-a aventurat să-l introducă pe Foucault pe teren românesc. Regretabil, după părerea mea. Cînd ai de-a face cu un autor important, care nu mai e în viață, așadar cu un corpus limitat de texte, e importantă o înțelegere a acestui corpus în logica sa interioară, evolutivă sau constitutivă. Trebuie chiar profitat
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
Prima dată am citit despre Felicia Mihali în Evenimentul Zilei, cotidianul la care și ea a fost jurnalistă pentru paginile culturale. Atunci ni se prezenta o scriitoare plină de forță, gata să spargă canoanele și să-și apere «cu dinții» părerile despre lume și viața. Mai ales viața satului românesc. Apoi am văzut-o la televizor, că tânăra speranță a scrisului în Quebec, Canada și, ceva mai târziu, am întâlnit-o «în carne și oase» ca autoare consacrată de critica literară
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
nu-și uită trecutul ("părinți și morminte" ce "citesc din scriptură") mitul transilvan, filonul liric anonim, dar nici prezentul ce-i induce sentimentul zădărniciei operei, poezia părându-i o amăgitoare moară de cuvinte, o necontenită urzeală sortită efemerului și destrămării. Părere întreținută și de ingratitudinea contemporanilor ("Pe nimenea nu mai aștepți,/ de tine nu întreabă nime -(...)") pe care poetul nu se sfiește să-i asimileze, vitriolant, unei umanități decăzute în zoolgic: "Printre tertipuri/ și artificii,/ palide chipuri,/ sumbre delicii./ Lume de
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
ceea ce înseamnă să fii român evreu sau evreu român. Ca tot ce scrie Radu Cosașu, "exemplele" pe care le dă nu se pot nici rezuma nici cita trunchiat, trebuie citite acolo, în logica lor muzicală. * Toți autorii care își expun părerea în temă - Caius Traian Dragomir, H. Zalis, Gabriel Dimisianu, Nicolae Breban, D.R. Popescu, Răzvan Voncu - ajung pe diverse căi la aceeași concluzie, că operele scriitorilor români de origine evreiască sînt bunuri inalienabile ale culturii române. Caius Traian Dragomir discută tangent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
de o posibilă revenire la putere a lui Ion Iliescu în România și a lui Vladimir Meciar în Slvoacia, în contextul în care Uniunea Europeană a luat măsuri ferme împotriva extremei drepte instalate la putere în Austria. Horia Alexandrescu e de părere că dincolo de problema supărării PDSR, partid căruia editorialistul îi reamintește atît coabitarea cu partide extremiste pe vremea cînd era la guvernare dar și declarații de simpatie ale unora dintre fruntașii acestui partid față de PRM, în ultima vreme, această supărare ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
vanitoși, corupți, incapabili să sesizeze modificările din societatea de azi, fruntașii țărăniști sunt o grupare încremenită de bătrâni indecenți (chiar atunci când biologic sunt tineri!), care au înlocuit obștescul baston cu mult prea frivola tolănire feciorească în jeepuri. Disoluția (iremediabilă, după părerea mea) a P.N.Ț.C.D-ului, după trei ani în care au stat precum cloștile sterpe pe un cuibar fără ouă, nu mai poate fi împiedicată de nici una din "măsurile urgente" promise de Opriș, Diaconescu, Galbeni și alți vizionari
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
se dizolvă în generalitate. Forma fixă aci utilizată, sonetul, e de asemenea de natură a accentua alura transpersonală a discursului: "cu ochii la cerul de ieri/ cu gîndul sorbit în seninu-i/ mă chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii intrînd/ noptatici soli-nuferi sori-nouri/ cortegii de stranii ecouri/ sori nordici narciși navigînd// lipit între tîmplele luntrei/ tu intransmisibil curînd/ la capătul umed al tundrei// sori negri uscînd cărăușii/ splendori în incinte negînd/ în spulber sînt gemeni cenușii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
competițiile internaționale importante la ora actuală pe mapamond; cele desfășurate în condiții - să le numim - de normalitate. Or, tocmai conjunctura puțin normală (era acuzată de directorul artistic al competiției atunci când domnia-sa explica slaba participare a concurenților; dată fiind - după părerea domniei-sale - pretinsa situație de risc sporit pe care o prezintă România, situație de marginalizare a acesteia în plan internațional. Nu se cunoștea, oare, că mai la margine de țară decât Bucureștiul, anume la Brăila, avusese loc în luna august o
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
simplă, de intensitatea unei revelații a autorului este: "În vremea materialismului biruitor eram ferm convins, ca și alții, probabil, că ideile absurde ale comunismului nu m-au atins în nici un fel. M-am înșelat amarnic și o spun, azi, cu părere de rău." 2. Reconsiderându-și articolele publicate în anul 1997 în suplimentul cultural Paralela 45 al cotidianului Renașterea bănățeană, cu scopul de a le aduna în prezentul volum, I. Funeriu mai are o surpriză: "...am fost contrariat de nota ușor
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
că Eminescu a avut o contribuție foarte importantă la istoria literaturii, dar poezia lui de dragoste mi se pare de o frumusețe tulburătoare, și de aceea o citesc. N-am defel pretenția de a participa la actuala conversație, sterilă după părerea mea, pe tema revalorificării operei poetului nostru național. Vreau doar să fac o distincție, poate utilă, privitoare la felul cum citim și percepem literatura în general. Distincția cu pricina este următoarea: există două imbolduri diferite de monumentalizare a literaturii: unul
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]