1,531 matches
-
suveranitatea sau jurisdicția statelor membre din regiunile 1, 2, 3 și 4, cu excepția apelor aflate sub jurisdicția Groenlandei și a Insulelor Feroe, * în cazul în care sunt capturați cu ajutorul unei plase remorcate. 2. Dispozițiile alin. 1 nu se aplică somonului și păstrăvului de mare prinși în Brațele Skagerrak și Kattegat. Articolul 27 Restricții privind pescuitul capelinului norvegian pentru protecția altor pești cu corp rotund 1. Este interzisă păstrarea la bord a capelinului norvegian capturat cu ajutorul oricăror unelte remorcate în zona delimitată de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
și Kattegat pot fi păstrate la bord, transbordate, descărcate, transportate, depozitate, vândute, expuse sau oferite spre vânzare în limita unui procent de 10% din greutatea totală în viu a capturilor de organisme marine păstrate la bord. Articolul 36 Somonul și păstrăvul de mare nu se păstrează la bord, nu se transbordează, nu se debarcă, nu se transportă, nu se depozitează, nu se vând, nu se expun și nu se oferă spre vânzare, ci sunt returnați în mare în cazul în care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Pharus legumen Specii de sebasta Cepolidae Chefal de stâncă Mullidae Specii de pești de stâncă Scorpaenidae Cod negru Pollachius virens Somon Salmo salar Salmonide Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes philippinarum Crevetă Penaeus spp. Cod argintiu Gadus argenteus Vulpi de mare și cocoși de mare Rajidae Ton dungat Katsuwonus pelamis Merlan Atherina spp., Osmerus spp. Limbă de mare Solea solea/vulgaris Păianjen de mare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
importanți. La selectarea speciilor de pești se va ține seama de necesitatea comparabilității datelor obținute și de armonizarea internațională existentă [referința bibliografică (1)]. Lista speciilor de pești recomandate pentru efectuarea acestui test este prezentată în anexa 2; peștele zebră și păstrăvul curcubeu sunt speciile preferate. 1.6.3.1. Întreținere Peștii supuși testului trebuie, de preferință, să provină dintr-un singur lot ai cărui indivizi au lungimea și vârsta asemănătoare. Sunt ținuți timp de cel puțin 12 zile în condițiile următoare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Kilifish 20 - 24 3,0±1,0 Poecilia reticulata ( Teleostei, Poeciliidae) (Peters 1859) Guppy 20 - 24 3,0±1,0 Lepomis macrochirus(Teleostei, Centrarchidae)(Rafinesque Linneaus 1758) Bluegill 20 - 24 5,0±2,0 Onchorhynchus mykiss (Teleostei, Salmonidae) (Walbaum 1988) Păstrăv curcubeu 12 - 17 6,0±2,0 Leuciscus idus ( Teleostei, Cyprinidae) (Linneaus 1758 ) Văduviță 20 - 24 6,0±2,0 Aprovizionare: Peștii din lista de mai sus sunt ușor de crescut și/sau se găsesc din abundență în tot timpul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
edițiile care vor urma. Consiliul Local Tismana ne aprobând sumele pentru acest lucru asociația și-a încetat filmările pe Site YouTube care pezintă secvențele filmate la festival de la ediția 2007 până la ediția 2013.<br> Festivalul de Buna Vestire sau Festivalul Păstrăvului, se ține la 25 martie, fiind un vechi târg de semințe și oale și ulcele date de pomană la sărbători religioase. Păstrăvăriile și firmele de artizanat organizează expoziții cu vânzare.<br> Festivalul Castanului se ține la începutul lunii octombrie primăria
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
Boiștea are loc în lunile octombrie-decembrie, când se depun circa 1000 icre/kg, corp din care vor ieși în primăvară alevinii. Rata de supraviețuire este extrem de mică, din cele 1000 icre ajungând maturi și la rândul lor reproducători doar 1-3 păstrăvi, motiv pentru care nu se poate vorbi de o populare excesivă a vreunui râu cu această specie de pești. Pescuitul este permis cu undița, între 1 iunie și 31 decembrie. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este 20 cm. Se pescuiește
Păstrăv () [Corola-website/Science/312628_a_313957]
-
din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus), zlăvoaca (Cottus gobio). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Carașova se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt croați (76
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul speciilor de pești cunoaște o mare varietate față de alte regiuni ale țării. Râurile sunt bogate în păstrăvi indigeni (Salmo trutta fario), păstrăv curcubeu (Salmo irideus), zlăvoaca (Cottus gobio). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Carașova se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt croați (76,53%). Principalele minorități sunt cele
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat și Petroșani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Chiar și cantități mici de nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii își depun icrele. Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare. Totuși, poluarea golfurilor amenință rezervele de pește care și asa sunt aproape
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că pădurile și golurile alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
exemplare, urmat fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
fiind în ordine numerică de căprioare (325), cerbi (308) și mistreți (100 exemplare). Pescuitul în ape de munte este o îndeletnicire a pescarilor amatori care practică acest sport recreativ. În apele curgătoare, în perioadele permise se pot pescui păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul în apele interioare se practică din cele mai vechi timpuri, oferind pe lângă hrană omului și un mod plăcut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
fondului piscicol grav afectat în ultimii ani din cauza braconajului și a deversării în râuri a unor cantități de rumeguș de către micii întreprinzători (gatere) dar și alte substanțe toxice, se impune intervenția de urgență prin repopularea râurilor cu puiet de salmonide (păstrăv și lipan), precum și igienizarea râurilor din zonă. Râul Vaser se situează printre puținele râuri din țară care oferă pescarilor sportivi toată gama practicii cu momeli artificiale, atât cu lanseta, folosind bula de apă și lingurița, îndeosebi de la Făina în jos
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele. În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatră (Martes foina) și șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). Apele repezi și lacurile glaciare sunt populate cu păstrăv (Salmo trutta fario) și păstrăv curcubeu (Salmo gairdneri irideus), dar și cu lipan (Thymallus thymallus).
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
trăiesc ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), căprioara (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris fuscoatea), jderul de piatră (Martes foina) și șoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). Apele repezi și lacurile glaciare sunt populate cu păstrăv (Salmo trutta fario) și păstrăv curcubeu (Salmo gairdneri irideus), dar și cu lipan (Thymallus thymallus).
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
vegetației silvestre. Cele spontane, reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
lor sînt relativ uniforme, datorită omogenității petrografice. Aproape în totalitate, rețeaua hidrografică are caracter permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în zona municipiului Hunedoara, retrăgându-se -în acest moment- mult în amonte datorită poluării Cernei. Se mai întâlnesc, tot mai rar, cleanul (Leuciscus cephalus), știuca (Exox lucius), mreana (Barbus barbus). Zona străbătuta de răul Cerna
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Paleoindienilor și care a ocupat coasta vestică a lacului Michigan, incluzând teritoriul actual al orașului Milwaukee, este tribul Ho-Chunk cunoscut de asemenea sub numele de Winnebago. Ho-Chunk este un autonim tradus în multiple feluri (de ex. mâncătorii de pește, oamenii păstrăvilor, oamenii peștelui mare, sau oamenii limbii originale, oamenii vocii importante, oamenii limbii sacre). Winnebago este un exonim dat tribului Ho-Chunk de către alte triburi că Fox, Sauk ori Ojibwe/Chippewa. După 1634 tribul Ho-Chunk a suferit o depopulare masivă din cauza contactului
Milwaukee, Wisconsin () [Corola-website/Science/306462_a_307791]