1,724 matches
-
Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 52, 122; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 173. „Pătimaș al genului, Ciucurescu caută soluții variate de compoziție, de ritmări de registre narative (Predarea lui Osman Pașa), de intensități de culoare care să-i pună în valoare sensibilitatea. Unele din lucrările sale pe tema folclorului denotă o grafie decisă, acorduri
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 172, 173, 224. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. „La început, Văduva s-a dovedit un polemist cu trecutul, iar mai apoi un pătimaș al culorii. Ceruri largi de Bărăgan (Primăvara, La arat) sau Pescari în Deltă, ca și compozițiile cu numeroase personaje (Lupeni 1929), îi ofereau prilejul exprimării unor bogate trăiri, împlinirea unei naturi bogat înzestrate (la care se adăuga faptul că avea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
629, 630. Constantina Voicu - Culesul strugurilor Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „...Aflată în cel de-al cincilea deceniu al vieții, fostul medic stomatolog, acum pătimașă pictoriță întru-totul dedicată artei, Constantina Voicu se autodefinește drept o luptătoare ferventă în slujba armoniei. La prima vedere te intrigă o aparență absență, sugerată de aerul rezervat și expresia de nedefinit. Este însă doar o aparență, pentru că pictorița Constantina Voicu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Reșița s-a înființat o mică școală a artei naive. Doctorul veterinar Mihai Vintilă înființează în anul 1983 Cenaclul Arplana, ca mai târziu să-l transforme în Fundația Vintilă-Arplana (Artiști plastici naivi) dumnealui fiind și președinte. Mihai Vintilă, fiind un pătimaș al artei naive publică în anul 2002, la Editura InterGraf, Reșița, volumul intitulat „Colivia cu naivi”, volum în care ni este prezintă activitatea fundației și cei 10 artiști naivi, membri ai fundației. Despre activitatea desfășurată în Banat, Mihai Vintilă mai
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 52, 122; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 173. „Pătimaș al genului, Ciucurescu caută soluții variate de compoziție, de ritmări de registre narative (Predarea lui Osman Pașa), de intensități de culoare care să-i pună în valoare sensibilitatea. Unele din lucrările sale pe tema folclorului denotă o grafie decisă, acorduri
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
idealizări și absolviri, inoculând astfel, interpreților critici, viziunea sa sănătoasă, dar complexă, legată de acest unic destin întrevăzut la Ion. Pentru a și-o alunga din inimă și din minte,când o vede pe Florica, devenită pentru el simbolul dragostei pătimașe, flăcăul își stinge oful cu un gât de rachiu.Este atât de clar că, imediat ce va dobândi proprietățile dorite,nimeni și absolut nimic nu-l mai poate opri de a reveni la “glasul iubirii”. Această dragoste pierdută, sacrificată pentru “glasul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sat există și țărani săraci lipiți, trudind fără spor,asemenea lui Ion, de dimineață până seara, pe o sfoară nenorocită de pământ. Ei simt în fiecare moment al vieții apăsarea sărăciei. Deși așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica.Sfârșitul lui Ion este năprasnic: este omorât de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un sunet fals. Căci nu-i vorba nici măcar de o vocație, ci doar de a treia consecință a raționamentului său. Izvorâtă dintr-o conștiință înspăimântată de inuman, meditația asupra absurdului se întoarce, la capătul itinerarului său, în chiar miezul flăcărilor pătimașe ale revoltei umane. Absurdul are astfel pentru mine trei consecințe: revolta, libertatea și pasiunea mea. Prin simplul joc al conștiinței, transform în regulă de viață ceea ce era invitație la moarte și refuz sinuciderea. Cunosc, fără îndoială, surda rezonanță care străbate
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
asta e important. El mai știe și că cei ce renunță, pentru o mare iubire, la orice viață personală, se îmbogățesc poate, dar îi sărăcesc totodată, în mod sigur, pe cei pe care dragostea lor i-a ales. Mama, femeia pătimașă au neîndoios o inimă secătuită, căci și-au îndepărtat-o de lume. Un singur sentiment, o singură ființă, un singur chip, și totul e devorat. Don Juan însă e zguduit de o cu totul altă iubire, o iubire care eliberează
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
întreține sănătatea. Îl emoționează bucuria lui Șatov de a-și fi regăsit soția. Pe o hârtie ce va fi găsită după moartea sa, vrea să deseneze o figură care să "le" dea cu tifla. E copilăros și iute la mânie, pătimaș, metodic și sensibil. E supraom prin logica și prin ideea sa fixă, dar e om în toate celelalte privințe. Totuși, el e acela care ne vorbește cu calm despre propria lui divinitate. Nu-i nebun sau, atunci, Dostoievski însuși e
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
țarilor devenită glorie omenească. Totul e bine, totul e îngăduit, nimic nu trebuie urât: iată tot atâtea judecați absurde. Dar cât e de prodigioasă această creație, în care ființe de foc și de gheață ne par atât de familiare! Lumea pătimașă a indiferenței, care clocotește în inima lor, nu ni se pare întru nimic monstruoasă. Regăsim în ea spaimele noastre zilnice. Și nimeni, fără îndoială, n-a știut ca Dostoievski să înveșmânteze lumea absurdă în farmece atât de apropiate și, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Communisme, pentru ca sus-numitele grupări să se apropie, să-și intersecteze argumentațiile și să scoată, în sfârșit, conceptul de „totalitarism” din clandestinitatea mai mult sau mai puțin rușinoasă în care se instalase. Apariția, în 1997, a Cărții negre a comunismului, atacurile pătimașe cărora le-a fost țintă ne reamintesc, totuși, că dezbaterea franco-franceză este departe de a fi închisă și că, pentru segmente largi ale intelighenției, este nedemn să subsumezi unui concept comun fascismul și comunismul. în sfârșit, dacă majoritatea analizelor sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Nabokov le scoate în evidență când vorbește de poșlust, pornind de la textul lui Gogol, sunt legate de gândire sau, mai bine spus, de un anumit mod de „gândire“ („un adevărat filistin are idei convenționale“) și de un oportunism imoral („nevoia pătimașă de a se conforma“). Ceea ce reușește această comunitate a filistinilor - de altfel, una din trăsăturile esențiale ale vremurilor în care trăim - e crearea unei lumi a falsității, a înșelării și mințirii reciproce. Iar Suflete moarte chiar este poemul perfect al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
minte cu două probleme ce generează discuții despre creativitate versus manipulare. Una vizează calitatea interpretării, care - susțin puriștii - n-ar fi autentică decât lipsită de ajutorul tehnicii. Cealaltă dezbate livrarea sunetului, pe 2 sau 6 canale, stereo sau surround. Destui pătimași afirmă că doar stereo se păstrează sunetul adevărat, uitând însă că în natură sunetul ne înconjoară. Nu reiau argumente și referințe. Concertul este suficient de clar. Ascultați surround-ul profund - în format DTS 5.1 - și nu ratați imaginile. Sunteți ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
seamă a ziaristului politic. Informația plurivalentă a autorului cărții, solida sa cultură, ca și capacitatea de a teoretiza, îți pun la îndemână instrumentele cele mai potrivite nu numai pentru a respinge argumentele pe cât de grave, pe atât de superficiale și pătimașe ale denigratorilor, ci și pentru a repune adevărul în drepturile sale suverane. Imaginea lui Eminescu ziaristul, implicat cu patimă într-un contingent meschin și nedemn pe care ar dori să-l înalțe într-o perspectivă înnoitoare, conformă manierei sale de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la nuanțe și subtilități de interpretare a datelor concrete pe care cele două cărți ale lui N. Georgescu și O. Vuia, dar și ale altora, cum spuneam le avansează. Rezultă de aici un amplu discurs eseistic speculativ, cu o notă pătimașă, apăsat partizană în favoarea necesității revizuirii verdictului pe care critica și istoria literară de până acum cu Botez, Ibrăileanu, Călinescu ș.a., în față susțineau boala luetică a scriitorului, manifestată pe un fond oarecum ereditar, căreia, în cele din urmă i-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
constituie un ideal, însă trebuie să recunoaștem că și în diversitate există potențialul extremismului și al violenței. Într-o "democrație în mozaic" (Alvin Toffler), de înaltă tensiune și de mișcare rapidă, cu o multitudine de ideologii inflamabile, izvorâte din reacții pătimașe, emoționale, trebuie regândite și redefinite mijloacele tradiționale de apărare a democrației. Pentru că uneori, la noi, minoritățile ieșite din comunism, bântuite de sindromul pericolului destrămării, formulează revendicări exagerate sub forma unei discriminări pozitive. Fundătura în care a ajuns postmodernismul atestă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Patriei, a cărei ființă etnică era amputată politic atâta timp cât Transilvania, leagănul românismului, continua să fie sub stăpânire austro-ungară. Într-un discurs adresat școlarilor (Patria și patriotismul, 192-) [1915], ocazionat de sărbătorirea zilei de 24 ianuarie 1859, Delavrancea aduce un elogiu pătimaș ideii sacrosancte de Patrie și reclamă imperiozitatea unui abandon patriotic total al individului în numele realității supreme a națiunii române. Afundându-se într-un misticism naționalist, și resorbindu-și auditoriul după sine în această trăire mistică, Delavrancea le revelează copiilor cărora
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin timbrul său oratoric, unui cult patriotic al morții, cu rădăcini reperabile și la Bărnuțiu și Melidon. Această pedagogie sacrificială secretă cu forță un naționalism thanatic, un patriotism funebru. Eros și Thanatos se întâlnesc pentru a da naștere unui naționalism pătimaș, a cărui expresie sublimă este tocmai jerfirea propriei existențe individuale întru ființarea națiunii. Țăranii români, naționalizați ideologic și înregimentați militar în Marele Război, aveau să întărească cu propriile oase pământul strămoșesc. Tranșeele în care s-a purtat Primul Război Mondial
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manual găsim formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
convingerilor politice de la o extremă (stânga) la alta (dreapta). Antipatriotul arhetipal, denunțătorul "patriei" ca nimic altceva decât "o monstruoasă inegalitate socială, nerușinata exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice poartă titlul evocativ La Patrie en danger). Desfacerea "cutiei negre" pentru a pune în lumină obscurele procese ce se petrec înăuntrul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Și poate astea sînt doar consecințe ale structurii mentale a omului. Să-ți povestesc ceva. Am vizitat nordul Canadei, acolo unde turiștii încă nu au invadat locul. Plăcerea grupului nostru era să pescuim. Era un paradis pentru cei care erau pătimași de acest sport. Am prins mulți pești și toți erau mai mari decît noi. Seara m-am dus singur să vizitez un indian bătrîn și foarte singuratic. M-a primit într-o colibă rudimentară, dar surprinzător de călduroasă. Eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste, pasiune, dezinteres cum am servit eu. I-am dat totul, de la muncă până la banul nostru, de la suflet până la viața noastră, fără ai cere nimic. Nu-i cerem nici azi. Judecata lui pătimașă nu ne înjosește și nu ne atinge. Judecata lui de mâine va fi dreaptă și ne va înălța. Sunt pregătit să mor, după cum am fost pregătit să sufăr. După cum și viața mea, toată viața mea, mai ales în cei patru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
curtea interioară a bunicii Floarea, în spatele casei, la magazia de lemne, unde gândeam eu că aș fi în siguranță. Cu Gigi totul era mai mult decât imprevizibil, niciodată ceva în reluare, noroc că timpul a redus simțitor din elanul ei pătimaș și lucrurile s-au așezat cumva de la sine. Țin minte că ieșisem la stradă după o ploaie torențială de vară ce umpluse șanțurile din fața porților cu apă tulbure, mâloasă. Mama, care era un artizan în ale vestimentației, îmi dăduse un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]