3,219 matches
-
1927 și în „Tinerimea dobrogeană”, dar adevăratul debut se produce în 1928, la „Bilete de papagal”, unde semnează Virgil Rareș. Lucrează la „Era nouă”, „Reporter”, „Fapta”. În 1935 îl sprijină pe Gellu Naum în realizarea revistei „Tânăra generație”. Cu Paul Păun și D. Trost compune poemul suprarealist Diamantul conduce mâinile (1940, „exemplar unic”), cu Gellu Naum și Paul Păun scrie Critica mizeriei (1945) și doar cu Gellu Naum Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946), fiind, de asemenea, coautor al volumelor Infra-Noir
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Virgil Rareș. Lucrează la „Era nouă”, „Reporter”, „Fapta”. În 1935 îl sprijină pe Gellu Naum în realizarea revistei „Tânăra generație”. Cu Paul Păun și D. Trost compune poemul suprarealist Diamantul conduce mâinile (1940, „exemplar unic”), cu Gellu Naum și Paul Păun scrie Critica mizeriei (1945) și doar cu Gellu Naum Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946), fiind, de asemenea, coautor al volumelor Infra-Noir și Éloge de Malombra (1947), precum și al textului Le Sable nocturne, inclus în catalogul de expoziție Le Surréalisme
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
în substanță și autenticitate, dezvăluind o sensibilitate mai curând calm-contemplativă, decât una predispusă la grave deplasări tectonice ale geografiei lăuntrice. ION POP SCRIERI: Poem în leopardă, cu stilamancii de D. Trost, București, 1940; Diamantul conduce mâinile (în colaborare cu Paul Păun și D. Trost), București, 1940; Blănurile oceanelor, București, 1945; Butelia de Leyda, cu patru lovaje și un brevet lovaj de Paul Păun, București, 1945; Critica mizeriei (în colaborare cu Gellu Naum și Paul Păun), București, 1945; Spectrul longevității. 122 de
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
SCRIERI: Poem în leopardă, cu stilamancii de D. Trost, București, 1940; Diamantul conduce mâinile (în colaborare cu Paul Păun și D. Trost), București, 1940; Blănurile oceanelor, București, 1945; Butelia de Leyda, cu patru lovaje și un brevet lovaj de Paul Păun, București, 1945; Critica mizeriei (în colaborare cu Gellu Naum și Paul Păun), București, 1945; Spectrul longevității. 122 de cadavre (în colaborare cu Gellu Naum), București, 1946; Au Lobe du sel, București, 1947; Infra-Noir (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
conduce mâinile (în colaborare cu Paul Păun și D. Trost), București, 1940; Blănurile oceanelor, București, 1945; Butelia de Leyda, cu patru lovaje și un brevet lovaj de Paul Păun, București, 1945; Critica mizeriei (în colaborare cu Gellu Naum și Paul Păun), București, 1945; Spectrul longevității. 122 de cadavre (în colaborare cu Gellu Naum), București, 1946; Au Lobe du sel, București, 1947; Infra-Noir (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, [1947]; La Provocation, București, 1947; Éloge
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
1945; Critica mizeriei (în colaborare cu Gellu Naum și Paul Păun), București, 1945; Spectrul longevității. 122 de cadavre (în colaborare cu Gellu Naum), București, 1946; Au Lobe du sel, București, 1947; Infra-Noir (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, [1947]; La Provocation, București, 1947; Éloge de Malombra (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D.
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Gellu Naum), București, 1946; Au Lobe du sel, București, 1947; Infra-Noir (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, [1947]; La Provocation, București, 1947; Éloge de Malombra (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Pisica de
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Naum, Paul Păun și D. Trost), București, [1947]; La Provocation, București, 1947; Éloge de Malombra (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Pisica de mare, București, 1953; Scriu negru pe alb, București, 1955; Drepturi și datorii, București, 1958; Semicerc, București, 1964
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
cu editură proprie, în 1998. Face stagii de documentare la Paris (1995-1996), unde cercetează arhivele Tristan Tzara, Claude Sernet și îl întâlnește pe Jules Perahim, apoi în Israel, unde va consulta arhivele Marcel Iancu, M. H. Maxy, Sesto Pals, Paul Păun. Organizează la București simpozioane dedicate avangardei, cu participare națională și internațională (2001, 2002, 2003). Editează revistele „Aldebaran” (din 1995, cu numere închinate lui Tristan Tzara și lui Claude Sernet) și „Facla literară”. Debutează cu versuri în 1980, la rubrica „Atelier
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
artă la „Facla”, „Rampa”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Era nouă”, „Meridian”, „Reporter” „Lumea românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Viața românească” și „Revista Fundațiilor Regale”. Obligat, ca urmare a legislației rasiste în vigoare, să își întrerupă activitatea publicistică, se apropie de Paul Păun și de Virgil Teodorescu, cu care compune poemul suprarealist (în „exemplar unic”) Diamantul conduce mâinile (1940). După război formează cu Gherasim Luca o aripă a grupului suprarealist român, organizează o expoziție (ianuarie 1945), cu textul explicativ Présentation de graphies colorées
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Connaissance des temps (1946), Le Plaisir de flotter. Rêves et délires (1947), Le Même du même (1947), iar împreună cu Gherasim Luca semnează Les Orgies des Quanta. Trente-trois cubomanies non-oedipiennes (1946) ori cu tot grupul suprarealist (Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu) realizează Infra-Noir (1947), Éloge de Malombra (1947) și textul Le Sable nocturne, inclus în catalogul de expoziție Le Surréalisme en 1947 (Paris). Activitatea suprarealiștilor români, înregistrată cu interes în Franța, e minimalizată și ironizată în țară. Ca
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
prin mijloace experimentale. Ceea ce frapează este materialitatea imaginilor descrise ca strictă operație narativă. În Le Même du même se analizează aspectul autoreferențial al visului într-un mod profitabil pentru poezie. MARIN MINCU SCRIERI: Diamantul conduce mâinile (în colaborare cu Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, 1940; Présentation de graphies colorées, de cubomanies et d’objets (în colaborare cu Gherasim Luca), București, [1945]; Vision dans le cristal. Oniromancie obsessionnelle et neuf graphomanies entoptiques, București, [1945]; Le Profil navigable. Négation concrète de la peinture
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Trente-trois cubomanies non-oedipiennes (în colaborare cu Gherasim Luca), București, 1946; La Connaissance des temps, București, [1946]; Le Plaisir de flotter. Rêves et délires, București, [1947]; Le Même du même, București, [1947]; Infra-Noir (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, [1947]; Éloge de Malombra (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), în Le Surréalisme
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
Plaisir de flotter. Rêves et délires, București, [1947]; Le Même du même, București, [1947]; Infra-Noir (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, [1947]; Éloge de Malombra (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Visible et
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, [1947]; Éloge de Malombra (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale du Surréalisme, présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Visible et invisible, Paris, 1953; [Texte], în Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 477-505, 625-650
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit colorați ș.a.) care, împreună cu evocarea repetată, mai
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Iași, 2001 (în colaborare cu Magda Ursache). Repere bibliografice: Liviu Leonte, „«Șezătoarea» în contextul folcloristicii”, CRC, 1972, 31; Constantin Ciopraga, Perspectiva folclorică, CRC, 1972, 45; Grigore Smeu, Estetica folclorului, CL, 1981, 7; Z. Cârlugea, „Eseuri etnologice”, LCF, 1987, 30; Octav Păun, Semnificația folcloristicii, LCF, 1988, 5; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Ofelia Ichim, „Camera Sambô”, AUI, literatură, t. XXXIX-XLI, 1993-1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 262-264; Iordan Datcu, O carte de etnoestetică, RL, 1999, 20; Nicolae
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
revistei nu a fost prea susținută. Slavici a imprimat, prin fervoarea sa de scriitor angajat, o direcție fermă publicației și a asigurat coeziunea grupului de colaboratori, iar Coșbuc a răspuns de aproape întreaga muncă redacțională. Scriu aici și V. D. Păun, Ion Russu-Șirianu, Virgil Onițiu, Gr. Sima al lui Ion, Sextil Pușcariu, clericul I. Moța, Maria Cunțan, toți ardeleni de origine, dar și bucovinenii Simion Florea Marian, Constantin Berariu, debutant în poezie, alături de mulți alții: Th. D. Speranția, Dumitru Stăncescu, N.
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
confecționată schițează debutantul I. Păun-Pincio în Te-afunzi mereu, poezie programatic antidecepționistă. Panaite Zosîn, colaborator la publicațiile socialiste, față de care V. a manifestat o simpatie deschisă, introduce tematica muncitorească (Minerii). Istoria și critica literară ocupă un spațiu restrâns. V. D. Păun semnează studii de estetică (Despre urât, Despre ridicol și comic), Em. Florescu definește polemic arta decadentă prin idealism și obscuritate, artificialitate și monstruozități (Literatura de astăzi). Singurele contribuții notabile sunt studiul lui N. Iorga asupra lui Grigore Alexandrescu și recenziile
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
în Comisia Consultativă a Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică de pe lângă Guvernul României și Președinția României (1992-1997), precum și membru în Comitetul Român al CEPS (Central for European Policy Studies). Ca scriitor, debutează în 1968, la „Contemporanul”, cu poeziile Hora păunilor și Leul, colaborând ulterior la „Luceafărul” (unde a fost remarcat și încurajat de Cezar Baltag), „România literară”, „Tribuna”, „Cronica” ș.a. Pentru cartea de debut, Cercuri la Elsinore, editată în 1972, a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. I
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
și artistic”. Începe, la Roșiori de Vede, în particular, cursul liceal, pe care îl va absolvi târziu, în 1928. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1933. În 1925 se căsătorise cu învățătoarea Nicolina Păun și, peste un an, i se naște un băiat, viitorul medic și scriitor Horia Stancu. În iarna lui 1925 și în primăvara anului următor efectuează stagiul militar la Regimentul 6 Roșiori din Bălți. De-a lungul acestor ani își câștigase
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
indivizi „de o lăcomie atât de uluitoare...”. Petre Vâlcu face o „cronică a sinuciderilor”, cu incisive comentarii asupra extraselor de presă privind fenomenul în rândul tinerilor. Alt text cu caracter social, vizând accidentele de muncă, semnează Ilarie Doniga, în timp ce Paul Păun își exprimă dezacordul față de atitudinea politică a lui Panait Istrati, acuzat vehement de aderarea la curentele de dreapta. Eugen Ichim asigură cronica cinematografică, fără a comenta vreo producție, ci doar sancționând imaginea falsă a fericirii indigenilor din filmele exotice, unde
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
membre, (Ă) crearea Fondului Social European, pentru a ajuta la crearea unor locuri de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ă) crearea Fondului Social European, pentru a ajuta la crearea unor locuri de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Tratatul de la Maastricht din 1992 (cunoscut și sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene) a modificat Tratatul de la Roma din 1957. Tratatul instaurează cetățenia „Uniunii”, incluzând „drepturile și obligațiile înscrise în Tratat: dreptul de a circula liber și de ședere” (Păun, Păun, 2000, pp. 144, 148). Conform documentului semnat de statele membre, Comunitatea Europeană este implicată în problemele cu caracter social ale cetățenilor săi atâta vreme cât statele membre recunosc, de comun acord, că integrarea europeană comercială, economică și politică poate fi realizată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]