8,430 matches
-
are datoria să-și articuleze gândirea către calea benefică a Luminii și a echilibrului firesc. În caz contrar, nu e greu de prezis nici care va fi drumul acesteia în viitorul imediat și nici traseele de forță ale noii sale paradigme culturale. Ca o concluzie restrânsă a celor analizate anterior, se poate afirma că nu ne stă deloc așezat dinaintea ochilor un tablou completamente atipic, impersonal, cu adresabilitate direcționată numai către cei „inițiați”, din contră, avem de-a face cu un
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
acces doar la pelicula de deasupra apei iar sub ea existând o lume pe care noi nu o vedem de fapt. Marginea realitatății, ori dilemele ei sau întrebările pe care ni le punem noi despre ea, ar fi, conform acestei paradigme, sub o peliculă subțire ca oglinda unui lac, dincolo de care se află probabil lumea zeilor, a demiurgilor, a umbrelor ori a morților. În schimb, privid oglinda lacului nu numai că nu vom vedea nimic dincolo de ea, ba încă reflexia luminii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
poeți: “Românul s-a născut poet”, recunoaște bardul de la Mircești. Ei însă, poeții, vin pe lume doar cu germenele poetic, urmând ca acesta să încolțească, să crească, mai mult sau mai puțin. Cel care certifică “geneza” poetului român, confirmă și paradigmă evoluției: “E unul care cânta mai dulce decât mine?/ Cu-atât mai bine țării, și lui cu-atât mai bine./ Apuce înainte s-ajungă cât de sus./ La rasaritu-i falnic se-nchină-al meu apus”. Așadar, poeți între poeți. Avem
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
ales “luntrea” ca vehicul simbolic al periplurilor sale pe întinderile care prefigurează necuprinsul prospecțiunii ființei umane, imensitatea lumii, a universului absorbit de om, receptorul lucid al cosmosului, dar, invariabil, un absorbant subiectiv, deci original. Dacă eul biologic privește lumea în paradigme gata construite, dându-i înțelesuri standardizate, lumea eului poetic e personalizată, e doar imaginea poetică a celui care o vede prin propria percepție, grație “ochiului al treilea” (Nicolae Dabija) sau “ochiul vederii de dincolo de vedere” (Irina Lucia Mihalca), un filtru
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
s-a inoculat acestui cuplu pe calea visului, de trei ori repetat, în urmă cu trei ani, într-o clasică formulă fatidică. Această memorfozare în gând iese din tiparele promisiunilor formulate de creștinism, dar se explică fără dificultate în alte paradigme. Ea este perfect motivată și, sau mai ales, de logica existențială a Doamnei Olimpia Berca, la care se referă, direct și fără echivoc, autorul Nirvanei. Am fost frapată de onestitatea cu care Distinsa Doamnă, într-un amplu interviu, pe care
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
cu stelele, sau cu alceva dintre celelalte, care e una cu construirea de idoli; afirmația vrea să ridice pe Israel pe o cale simbolică, prin anumite clipuri și forme la contemplarea și slujirea unicului Dumnezeu. Oare nu este și chipul (paradigma) întregului cort o manifestare văzută a slujirii în duh, desemnată prin vedenii simbolice marelui Moise, De Dumnezeul tuturor?”. Acest text face o diferențiere clară intre idol și simbol. Idolul fixează spiritul închinătorului la lumea creată, simbolul priveste la inălțarea minții
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
era și unul dintre cei mai mari sanscritologi din Europa, autor a patru gramatici: Gramatica limbii grecești, Gramatica limbii latine, Gramatica limbii sanscrite și Gramatica limbilor indo-europene. Orele acestui mare savant erau ținute sub formă de seminarii, în care, alături de paradigma declinărilor, profesorul desfășura, în fața noastră, ample etimologii pentru diversele cuvinte, urmărind transformările suferite, de la sanscrită, prin greacă și latină, până la limbile moderne europene, limba română în primul rând. Simțeam o bucurie superioară, ca împlinire a dorinței noastre juvenile de cunoaștere
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
promovează, implică și provoacă creativ o serie de artiști consacrați și tineri, oameni care se ocupă la superlativ de îndeletnicirile lor. Activitățile Contemporanii s-au dezvoltat natural în două direcții distincte: cele care presupun grupuri de artiști, stimulate de schimbarea paradigmei obișnuite de viață, și cele care presupun acțiuni individuale potente, mature, de regula rezultante ale unor perioade relevante de meditație și consum artistic. Deși proiectul este tânăr, am organizat nouă rezidențe artistice (Hanioti-Grecia, Balcic-Bulgaria, Madeira -Portugalia, Redondo-Portugalia, Herculane, Bălcești - România
VALORIZARE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373611_a_374940]
-
din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare și care nu se pot conjuga cu idee clasică ce domină (în stil modernist) întregul lucrării. „Dulcele meu amar” nu este o carte de vacanță. Citind poemele ești invitat să cauți și să găsești paradigme noi pentru a integra cenușiul vieții în textul poetic, text aducător de satisfacii estetice, culturale și chiar filosofice. Elena M. Cîmpan scrie cu sufletul la gură, scrie abia respirând și respirând scriind. „Respirul tău lase semne/ pe rochia prealungă/ de
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
Lingvistica generală, Limba română contemporană, Semiotica și Pragmatica. În ultima vreme, și-a valorificat competențele și în Hermeneutică. Scrieri (selectiv):Modalitatea și predicatul verbal compus, Timișoara, Editura Helicon, 1999; Lingvistica în știința secolului al XX-lea, Timișoara, Editura Excelsior, 2001; Paradigme ale comunicării - limbaje și limbi, Timișoara, Ed. Excelsior, 2001; Dicționar de comunicare lingvistică și literară, I. Științele limbajului, științele literaturii, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2002 (în colab.); II. Textul literar, Timișoara, Editura Excelsior Art, 2003 (în colab.); III. Stilistica limbii
ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373968_a_375297]
-
și în lirismul nostru. Un șoc. Mirela-Ioana BORCHIN: Tocmai tema aceasta vă definește ca Poet, vă individualizează. Eugen DORCESCU: Da. Dar eu, ca poet, abia acum îmi adun publicul. Mirela-Ioana BORCHIN: Din punct de vedere semiotic, vă aflați într-o paradigmă postromantică. Toate simbolurile sunt negate, sfărâmate în mii de bucăți și reconfigurate. Poezia nu se oprește la inversarea polilor, ci revalorizează unitatea acestora: „Ce ploaie luminoasă mi-e sângele!” Nu mai e vorba de opoziția feminin-masculin, care e axiologică în
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
va citi. Iată că universități spaniole îmi cer cartea. Nu se știe niciodată ce hotărăște El Shaddai. Mirela-Ioana BORCHIN: Aveți o poezie cu conținuturi puternice. Arhi-amintirea se distinge, în acest context, nu doar prin forma internă originală, ci și prin paradigma semantico-simbolică. Am în vedere asocierea cu arhetipul („Sunt chip? Sunt arhetip?” - Anthropos ergon I), cu arheul: „Nu mă disting de propriul arheu” (Omul din oglindă 19). Mă gândesc și la arhiființă („arhiființa tatălui...”), care pare un termen filosofic, rece, dar
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
să fie de acord cu mine. Imaginea Mariei, care mă însoțise constant în ultima vreme, se estompează în minte mea pe zi ce trece, iar faptul că ea nu mă mai caută, ca altădată, pare să indice o schimbare de paradigmă. Mă uit cu strângere de inimă la norii negrii de la marginea orizontului, care se apropie amenințător. Sper ca mecanicii să-și termine treaba cât mai repede, fiindcă altfel ar fi periculos. Deschid calculatorul și îmi reiau povestea de unde am lăsat
DRUMUL APELOR, 13 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375473_a_376802]
-
meritul de a permite ridicarea nivelului de educație a unui număr din ce în ce mai mare de oameni. Să sperăm că într-o bună zi, acea minoritate educată se va transforma în majoritate și cred că acest aspect va determina o schimbare a paradigmei! Nepăsarea...obișnuința în care ne-am născut este o obișnuință de o mie de ani, de la distrugerea Bibliotecii din Alexandria, până la Evul Întunecat, și doar patru sute de ani, care au trebuit să mai treacă, ca Papa Ioan Paul al ÎI
UNDE NE PUTEM REFUGIA? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375495_a_376824]
-
zeii, vor totuși, ca noi oamenii, printr-un efort de voință propriu fiecăruia, să intrăm în această eternitate rezervată numai lor! Și totuși, parcă e prea mult spus... -Eu cred că în această încercare, omului îi trebuie un model, o paradigmă! interveni Simbinacus. Nu credeți? Altfel el n-ar avea cu ce să se compare în drumul său spre desăvârșire! -Omul nu știe ce este eternitatea, prietene! răspunse procuratorul Ponțiu Pilat lui Iocentus. -Un model ar fi necesar totuși în acest
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
îndrăzneț față de un trecut desuet... Nu ne mai înțelegem nici în familie, nici în școală, nici în instituții mai vechi ori mai noi”, observă cu înțelepciune și regret moralistul Marian Malciu. Oare legile sociale sunt depășite, nu ne mai corespund, paradigma socială necesită modificări de substanță? Care au fost observațiile de ordin social care l-au determinat pe Diogene, în antichitatea greacă, să nu pună niciun preț pe legile sociale, pe familie, să promoveze un cosmopolitism ciudat pentru contemporanii săi, să
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
derapaje au ca sursă disprețul pentru știința clasică a istoriei, pentru meseria de istoric, pentru erudiție și pentru ceea ce reprezintă istoria în esența ei: cunoașterea vieții trecute bazată pe surse. Problemele prezentate exhaustiv și complex de către istoricul clujean reprezintă o paradigmă a istoriografiei de astăzi din România. Rădăcinile unui tezim istoriografic și a ideologizării istoriei noastre le putem găsi încă de la sfârștitul anilor 90 și începutul anilor 2000 când s-au emis directive ale Consiliului Europei și Comisiei Europene cum să
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
administrativă în istoriografie a creat un limbaj de lemn autonom din care istoricul e obligat să-l respecte, cu consecințe letale privind autenticitatea și adevărul faptului istoric. În afară de generația mai în vârstă de istorici care conștientizează importanța scrierii istoriei în paradigma adevărului și cercetării științifice, azi nu mai apar tineri istorici de anvergură, datorită unui compromis ideologic pe care îl fac în beneficiul propriu nu pentru a păstra uneltele istoriografiei în căutarea febrilă a adevărului istoric așa cum s-a întâmplat. Ne
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
separat, și conceptual de multiculturalism apare parantetic în cartea Național și universal în cultura română. Multiculturalismul reprezintă unul dintre cele mai controversate concepte ale filosofiei politice contemporane. Terminația în -ism trădează din start o voită ancorare epistemologică, prin avansarea unei paradigme explicative a unor stări de fapt, și una dominant ideologică prin promisiunea unor scheme și modele teoretice și practice de restructurare a realității (sociale, politice, etc.). Pentru unii, multiculturalismul reprezintă un atac organizat la valorile și instituțiile occidentale, rezultând într-
RECENZIE LA CARTEA NATIONAL SI UNIVERSAL IN CULTURA ROMANA DE ACAD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371042_a_372371]
-
dotat, în funcție de viziune, formulă artistică și stil, cu calități denotative sau conotative. Aceste coduri pot fi detectate mai ales în arta figurativă, unde obiectul pictural (inclus în imagine și sugerând cele trei dimensiuni ale spațiului) poate avea două proprietăți: 1) paradigmă vizuală (obiectul considerat ca prezență solitară); 2) sintagmă vizuală (justapunerea a două sau mai multor paradigme obiectuale pe principiul de proximitate a figurilor, rezultând o corelație de elemente). Din rațiuni de „simetrie metodologică” abordăm în capitolul 2 problema vastă și
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
detectate mai ales în arta figurativă, unde obiectul pictural (inclus în imagine și sugerând cele trei dimensiuni ale spațiului) poate avea două proprietăți: 1) paradigmă vizuală (obiectul considerat ca prezență solitară); 2) sintagmă vizuală (justapunerea a două sau mai multor paradigme obiectuale pe principiul de proximitate a figurilor, rezultând o corelație de elemente). Din rațiuni de „simetrie metodologică” abordăm în capitolul 2 problema vastă și inepuizabilă, din punct de vedere semiotic, a semnului plastic, semnului iconic, limbajului vizual și a gramaticii
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
referă la modul în care se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
postdecembrist, “nu atât la vărful reprezentării politice cât mai ales în mecanismele dure ale procesării deciziei militare”.”Pentru politicienii zilei armata este ca o cocardă tricolor pe care și-o pun la butonieră cu ocazia evenimentelor festive”. Mai vorbește de “paradigme în schimbare”, de “noile abordări”, și alte tertipuri menite de a scoate “naționalul” din denumire, dar și din mental, totul ca o diseminare a nucleului ei tare. În “Al unsprezecelea discurs”, ” Viziunea oarbă și barza chioară”, autorul vorbește despre “anul
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
postdecembrist, “nu atât la vărful reprezentării politice cât mai ales în mecanismele dure ale procesării deciziei militare”.”Pentru politicienii zilei armata este ca o cocardă tricolor pe care și-o pun la butonieră cu ocazia evenimentelor festive”. Mai vorbește de “paradigme în schimbare”, de “noile abordări”, și alte tertipuri menite de a scoate “naționalul” din denumire, dar și din mental, totul ca o diseminare a nucleului ei tare. În “Al unsprezecelea discurs”, ” Viziunea oarbă și barza chioară”, autorul vorbește despre “anul
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
Ghioroiu Marin, din București, Vicki Mariana Vârtosu, din Focșani, până la Titina Nica Țene, Voichița Pălăcean Vereș și Al.Florin Țene, toți trei din Cluj. Principala caracteristică a acestor proze este prospețimea, sinceritatea și autenticitatea care înlătură mimetismul promovat de postmoderniști. Paradigma romantică a acestor narațiuni este linia directoare flexibilă necesară în actuala conjuctură, când fenomenul de globalizare se extinde și peste Europa actuală. Stilul acestor narațiuni nu este ceva adăugit gândirii, el este desăvârșirea acesteia. Modalitatea și știința de a atrage
VECINĂTATEA AUTORILOR..., CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626]