57,719 matches
-
-l cunoști, oricum te desparți mai repede. Pe ziua de 27 decembrie 1978, Mircea Eliade a fost internat într-un spital din Chicago. Bolnav de inimă. Din cauza fumatului. Fuma enorm. Aș fi vrut să mă duc să-l văd pe patul de suferință. Rar de tot însă faci cunoștință prima dată în acest mod cu cineva... De atîtea ori, și-n țară, mi se întîmplase să nu alerg la căpătîiul unor muribunzi cunoscuți; cu atît mai puțin, în cazul de față
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
ia pe corp, îți intră în piele. Găsești același praf galben teribil de insinuant, cum spune un...(lipsește) și în borcanul de dulceață, totuși, bine închis, cu capacul lui de tinichea. Chiar așa începe dimineața. Cînd ea îi aduce la pat dulceața obișnuită, de prune, că e mai ieftină. El o întreabă, după aceea: Ia vezi, s-a mai lăsat praful afară? Ea ridică perdelele. Trage jaluzelele, care scîrțîie văzîndu-se praful prin interstițiile de lemn, de trestie, un praf ce colorează
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
de trestie, un praf ce colorează lumina, ca într-un amurg deși e dimineața, vara, iar soarele bate puternic în jaluzele... Cînd trage cu putere jaluzelele în sus, praful depus pe ele sboară în odaie răspîndindu-se peste tot. El, în pat, din cauza maladiei, discută cu ea și cu slujnica bătrînă de la țară... " Ăsta nu-i praf de pe la noi, spune bătrîna ștergîndu-l cu cîrpa, e un praf mărunțel și nu se ia, cine știe de unde l-o fi adus vîntul... Și să
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
din convenționalismul unor scrisori. Poeta se împerechează himeric cu cel dispărut și naște... poeme sau își comandă o ștampilă cu forma gurii lui ("după o poză dintr-o revistă literară mai veche") și... " Seara, după ce mă dezbrac, mă bag în pat,/ sting lumina/ și-mi ștampilez pe unde apuc/ tot trupul." Totul e însuflețit și însuflețitor. Cuvintele cad oblic și fecund pe hârtie, ca o ploaie de vară. Singurele momente de destrămare a vrajei sunt acelea în care autoarea, nu numai
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
mișcarea dezinvoltă a celui pentru care biblioteca reprezintă spațiul vital. Calitatea principală a cărții derivă, probabil, tocmai din felul în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte cum balanța se înclină discret în favoarea
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
de "feeling", acestea nu sunt chiar cele mai atrăgătoare din volum: "Ministerul Voluptății. Agenția Națională a Ființei. Departamentul dragostei la prima vedere. Departamentul Eutanasiei. Ministerul Prozei scurte etc." (Guvernul perfect). De altfel, umorul, elementele intertextuale ("dragostea s-a născut la pat", "monumentul ecoului necunoscut" ș.a.), compoziții lexicale proprii (pisicitate, adulterinul) condimentează întreaga poezie fără însă să diminueze gravitatea unor teme, întrebări, perspective și neliniști prezente în poemele lui I. Tănase (și) nu doar pentru orice eventualitate. Iulian Tănase, Poeme pentru orice
Poeme pentru orice ocazie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16553_a_17878]
-
magnetismul corpului uman, al creierului ca și în general, al mediului în care te afli, sporește. Curînd printre răbufnelile vijeliei care începuse, am auzit, peste sălița dintre odaia mea și a gazdei, niște gemete ca de durere. Alarmat, sării din pat privind peste săliță spre ușa de vizavi care se deschisese din cauza curentului... Pe patul sărăcăcios cu patru pari înfipți în podeaua de lut, bărbatul și femeia casei, oameni de vreo patruzeci de ani, fără copii, cu ei așezați în alte
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
afli, sporește. Curînd printre răbufnelile vijeliei care începuse, am auzit, peste sălița dintre odaia mea și a gazdei, niște gemete ca de durere. Alarmat, sării din pat privind peste săliță spre ușa de vizavi care se deschisese din cauza curentului... Pe patul sărăcăcios cu patru pari înfipți în podeaua de lut, bărbatul și femeia casei, oameni de vreo patruzeci de ani, fără copii, cu ei așezați în alte locuri, probabil, se luptau îndîrjiți pe patul de lemn avînd în loc de cearceaf o rogojină
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
vizavi care se deschisese din cauza curentului... Pe patul sărăcăcios cu patru pari înfipți în podeaua de lut, bărbatul și femeia casei, oameni de vreo patruzeci de ani, fără copii, cu ei așezați în alte locuri, probabil, se luptau îndîrjiți pe patul de lemn avînd în loc de cearceaf o rogojină, - văzusem bine, foarte nouă. El, în nădragii dați jos, cu labele picioarelor în tîrlici, cu cureaua cazonă desfăcută atingînd rogojina. Femeia, ceva mai tînără, avea și ea niște tîrlici, de altă culoare, și
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
notată cu delicii de simpaticul autor al jurnalului. Fiindcă n-a mai rămas loc să reproduc tot pasajul o rezum: La Academie, izbucnește o controversă filologică - de ce să se spună pălăria în cap și nu pe cap, de ce stau în pat și nu pe pat, de ce cad în genunchi și nu pe genunchi ș.a.m.d. - " o hărmălaie de nu mai știi ce-i. Pînă se ridică Delavrancea și decretează solemn: fiindcă mă sărutați în c-r, și nu pe c-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
simpaticul autor al jurnalului. Fiindcă n-a mai rămas loc să reproduc tot pasajul o rezum: La Academie, izbucnește o controversă filologică - de ce să se spună pălăria în cap și nu pe cap, de ce stau în pat și nu pe pat, de ce cad în genunchi și nu pe genunchi ș.a.m.d. - " o hărmălaie de nu mai știi ce-i. Pînă se ridică Delavrancea și decretează solemn: fiindcă mă sărutați în c-r, și nu pe c-r." O veche promisiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
deviere de dreapta, Ana Pauker murind repede de cancer, iar Vasile Luca într-o închisoare (de sifilis terțiar) sau într-un domiciliu obligatoriu sever. Doar Teohari Georgescu a fost lăsat să conducă o întreprindere tipografică, în calitate de director, murind, așa-zicînd, în patul lui. Zile amare le-a făcut și foștilor săi colegi ceferiști (D. Petrescu, Doncea, Vasilichi), garîndu-i pe linie moartă. În 1954, cum Chișinevschi și Miron Constantinescu începuseră să se agite pentru aplicarea și în PCR (atunci PMR) a măsurilor privind
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
nici eu. Tristețea se amesteca cu disperarea. A sosit Papa. Am cerut un radio mic și am urmărit trecerea lui pe aici, atît de aproape de mine. Într-o noapte, tîrziu, am rugat o asistentă să mă ajute să cobor din pat. M-am așezat în genunchi. Cred că m-am rugat. O vedeam pe Maria cu Isus în brațe, cu capul pe spate. "Nu-ți fie frică...". Papa a repetat deseori aceste cuvinte, pe care și Isus le spusese apostolilor săi
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
Cristian Teodorescu Nu sînt atît de religios încît să cred în minuni, dar nici atît de sceptic încît să nu sper în ele. Pînă în ultima clipă am nădăjduit că Papa se va mai ridica o dată de pe patul de suferință. Chiar dacă era limpede pentru ce părăsise spitalul. Și chiar dacă fiecare nou comunicat îmi scădea speranța că va mai învinge boala o dată. Seninătatea cu care și-a primit moartea l-a ajutat să treacă prin toate încercările la care
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
Bagdasar. Deși era, ceea ce se numea pe atunci transfugă, Alexandra a venit la București, escortată de celebrul ei soț, proaspăt laureat al Premiului Nobel, pentru a sta la căpătîiul mamei ei (în iluzia că i se va permite) aflată pe patul de moarte la spitalul Elias. Eu tocmai traduceam Darul lui Humboldt și sosirea lui Saul Bellow la București mi-a picat ca o incredibilă mană cerească. L-am cunoscut la o întîlnire - mai mult sau mai puțin fericită - cu scriitori
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
Bagdasar. Deși era, ceea ce se numea pe atunci transfugă, Alexandra a venit la București, escortată de celebrul ei soț, proaspăt laureat al Premiului Nobel, pentru a sta la căpătîiul mamei ei (în iluzia că i se va permite) aflată pe patul de moarte la spitalul Elias. Eu tocmai traduceam Darul lui Humboldt și sosirea lui Saul Bellow la București mi-a picat ca o incredibilă mană cerească. L-am cunoscut la o întîlnire - mai mult sau mai puțin fericită - cu scriitori
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
singurătății neputincioase rănindu-i gâtul, un om distrugând și autodistrugându-se, vomitând la marginea unei lumi părăsite de Dumnezeu: De m-aș putea odihni în oricare scenariu al vieții,/ în cotloane diverse și simple, cinstite,/ unde să nu existe decât un pat în care să dorm/ și un lighean în care să vomit/ tot ce dându-mi ai luat, Doamne,// să tot vomit." (Elegie). Departe de a fi duioase, "lichide", elegiile acestea comprimă și desfășoară o tristețe fundamentală și incasabilă, o deprimare
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
frumoase. Și erau. Case făcute de așa-zișii chiaburi. Nu toți însă puteam să fim chiaburi. Și pe-atunci, dacă vreți să ne credeți, existau și săraci, dar și bogați. Acele case erau arătoase pe dinafară, dar pe dinăuntru, pe paturi erau întinse vestitele rogojini. Să vezi chiabur dormind pe cearceaf, saltea? Ferit-a Sfântul! Vorba unui învățător suplinitor, dar sărac lipit (foarte elegant) pământului: Ocupi rogojina în lung și-n lat Alături de-un înalt bărbat de Stat. Din tot
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
în 1916, aproape în același timp cu Regele Carol I. Casa se află și acuma, la capătul actualei străzi "Pictor Verona". Camerele mari erau închiriate unei societăți agricole. Fostele locuințe de servitori fuseseră frumos amenajate pentru mine.Aveam de toate: pat, mobile, pian. Buna mea mamă, avusese grijă... Era plăcut. Jenică Țuculescu venea zilnic. Se întâmpla să mănânce la mine. Mă anunța zicând: " Vin la o conopidă". Pe vremea aceea, cel mai ieftin zarzavat: mi se dădea zilnic conopidă. În afară de acestea
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
erau ei, așa primeau ei, fără piruete inutile, cu brațele deschise. Căsuța era mică și destul de întunecoasă, cu un copac mare la fereastră și, mai ales, plină de căldura vieții lor, de fetișurile poeziei lui, de încărcătura dragostei ei. Pe pat, un leu de pluș, cu ochi triști, leul care avea să fie lângă el, amintind de zodia lor comună, până în ultimele clipe. Puzderie de cărți, puzderie de fotografii, desene, obiecte, care fiecare avea o semnificație, amintea de cineva, aducea la
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
Tata mă scoate cu forța. Puterea mea e lipsită de lovism. Mă zbat, izbesc din mîini și din picioare, prea furios ca să plîng, și o dîră de oribil scuipat de copil mi se prelinge din gură. Mai tîrziu, zac în patul meu îngust și simt muzica vibrînd în arcurile încolăcite ale somierei. Viața explodează acolo, în casa noastră. Oamenii se transformă, mîine nici unul dintre ei nu va mai fi exact ca azi. Și eu să pierd toate astea? Virez să mă
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
ora aceasta spiritele sînt atît de delirante, încît o farfurie zburătoare e tot ce le mai lipsește. Asemenea larmă și voie bună pe pămînt nu putea să nu atragă, în mod logic, o bucurie corespunzătoare de dincolo de stele. Cobor din pat și mă furișez în hol. Pentru nimic în lume n-aș vrea să pierd vizita unor extratereștri, chiar dac-ar fi să-mi atrag mînia cruntă a mamei și dezamăgirea tatii. Mă opresc în capătul holului, jenat să mă arăt
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
sunt entități care se provoacă reciproc. Și totuși, în acest context, chelnerii servesc șampanie - un veritabil cocktail! - la o recepție prilejuită de nașterea lui Oedipe... de asemenea la întronare, moment după care regina îl îmbie pe noul stăpân spre un pat preluat din recuzita de campanie, recuzită din care face parte nu mantia regală, ci un simplu halat de casă menit a masca scenele intime de familie... Scenele abundă de simboluri ce parazitează în destule situații, cursivitatea dramei. Impresionantă se dovedește
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
imminent et que le noir/ ressemble ŕ une porte d'or qui crčve.") și cu versiuni românești din Baudelaire ("Iubito, amintește-ți aceea ce văzum/ În ceas de vară blând,/ În zori: o mortăciune, la cotul unui drum,/ pe-un pat de prund zăcând.// Cu pulpele în lături ca târfa în călduri,/ În otrăvite spasme,/ Ea își rânjea placidă nerușinații nuri,/ Cădelnițând miasme./.../ Muscoii bâzâiau pe burta nămoloasă/ A hâdei scârnăvii,/ Legiunile de viermi curgeau ca o melasă/ pe rănile ei
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
între ei se cuvine neapărat menționat pe nedrept puțin cunoscutul Stere Popescu), vădesc o similară bogăție imagistică, o supraaglomerare barocă de-o asemenea percutanță. Textul lui Liviu Georgescu funcționează precum un gheizer de inepuizabile corespondențe: "Noroiul îngerilor tîrîți de șenile"; "paturile agățate ca niște pălămide gata să cadă"; "muncitori înșurubînd porumb și grîu în ochii brazdei"; "imaginația sugarul realității ieșind continuu din canale"; bîte cu ochi de viermi sorbind ființa de lîngă masa tăcerii; "obeliscuri se înalță din vocea de sînge
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]