1,911 matches
-
VI.1936, Bucov, j. Prahova), gazetar și prozator. Este fiul Pulcheriei (n. Kaciaunov) și al lui Gheorghe (Iorgu) Stere, proprietar al unor întinse moșii în ținutul Soroca. (După unii cercetători, S. s-ar fi născut la 16.XI.1865.) Bunicul patern, Ștefan Stere, era, se pare, aromân, stabilit ca arendaș pe la începutul secolului al XIX-lea în zona Botoșanilor, de unde, în urma căsătoriei cu o Maria Catargi, își extinsese activitatea până la Nistru. După anexarea Basarabiei de către Rusia, acolo a rămas o parte
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
, Alexandru (28.VI.1885, Biserica Albă, azi în Ucraina - 12.XI.1938, Cluj), folclorist și publicist. Tatăl său, Ioan Țiplea, avocat, a fost prim-pretor al Izei, iar bunicul pe linie paterna jude la Biserică Albă. Urmează școală confesionala în satul natal, apoi liceul la Beiuș (1896-1904) și Facultatea de Teologie la Budapesta (1904-1909), audiind și cursuri la Facultatea de Litere, unde era profesor Gheorghe Alexici. Aici, in 1910, își dă doctoratul
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
în țară). Capitolul Los cuatro costados este o incursiune privitoare la bunici și o pledoarie pentru cauza ramurii materne (mama scriitorului era fiica lui Constantin I. Creangă, nepoata lui Ion Creangă și sora arhitectului Horia Creangă), dar și a celei paterne, cu evoluții spectaculoase și dramatice povești de familie. Los padres, capitolul despre părinți, va fi dominat de figura tatălui, la a cărui evocare se adaugă, pios, comentarii despre scrierile lui, cu extrase din versuri și traduceri. Ultimele două capitole prezintă
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
își invită gâdele la un dialog : victima conciliantă, torționarul gâfâind . Impresionant! Avea doctoratul în drept, căpitanul Lazăr ! A venit și colonelul Ionescu ,( prea multe amănunte cunoșteați despre clasificările securității doamnă C. Maria Spiridon, n.n.) , un bătrânel scund , jovial și foarte patern . De fapt , îl chema Trașcă ! După ce m-au întins pe masă ( astfel am aflat de ce le trebuia o masă atât de lungă și masivă ) “ce-i drept, erai și tu cam “mare” CaSSiane”, n.n.! Colonelul a început să mă lovească
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
corpului medical din România și a comunității evreiești din București. În Cântece pentru Lelioara, D. încearcă să dea expresie lirică trăirilor poetului-tată, care dorește să zămislească trupul de cuvânt al copilului, din imagini animate, scăldate în unda fierbinte a dragostei paterne. Inefabilul farmec al miniaturalei făpturi, măruntele sale manifestări și evoluții sunt descrise sau sugerate cu gingășie, dar și cu destulă forță plastică. Poeziile din placheta În preajma serii... (1924) se vor o definiție metaforică a unui timp-spațiu poetic, care favorizează retragerea
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
intimitatea nu este absorbită fără rest de construirea unor identități sexuale. Expunerea este mai puțin a cărnii sugerate, reprezentate, vorbite de cuvinte, cît a textului Însuși. Avem, cu alte cuvinte, o proză vorbită a trupului, care Însă nu contestă autoritatea (paternă?) a Rațiunii logocentrice, și, pe de altă parte, o proză pathetică opacă la sugestia carnală tocmai pentru a nu distrage atenția de la limbaj, de la discurs. O a doua tendință ilustrată de romanul lui Adely aparține viziunii franceze despre vîrsta culturală
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Caragiale cu Maria Constantinescu nu se poate preciza. Cert este însă că după ce se căsătorește cu Alexandrina Burelly (1889), autorul Scrisorii pierdute îl aduce pe Mateiu în noua sa familie, revărsându-și asupra lui și acum, și mai târziu, dragostea paternă. După ce urmase clasele primare la Școala de Băieți „Petrache Poenaru” din București, este înscris ca elev bursier la Colegiul „Sf. Gheorghe”, unde studiază din 1896 până în 1902. Încă din anii adolescenței el se închipuia coborâtor din stirpe aristocratică și își
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Vameș, j. Neamț - 8.VI.1967, Iași), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Petrovici) și a lui Gheorghe Gavrilescu, învățători. Între alte pseudonime folosite în reviste (Dona Sol, Magda, Ofelia), de menționat este Alexandra Casian, după numele bunicului patern, preotul Gavril Casian. Pseudonimul sub care este cunoscută i-a fost ales de G. Ibrăileanu și M. Sadoveanu. În 1898 familia sa se mută la Iași, unde C. urmează școala, liceul, apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie, dar fără
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe Otilia cu un sentiment pe jumătate patern, fără impetuozitatea și intransigența lui Felix, capabil însă de a o înțelege mai adânc și de a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia, dar și modul de a descrie interioarele, arhitectura, străzile Bucureștiului dinaintea primului război mondial sunt de
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
tatăl moare, fiul îi regândește existența, presupunând o crimă și identificând ipotetic asasinul, rând pe rând, în douăsprezece personaje, toate cu o vină potențială. Chiar dacă este sugerată ipoteza sinuciderii, misterul întreține atmosfera de anchetă existențială. Firea slabă a eroului, complexul patern care îl face să complice până și psihologiile lineare, lipsa unor coordonate care să ridice nivelul epicii la ideea majoră conținută doar virtual de fapte sunt elemente care, în ciuda reușitei de atmosferă a cărții, dizolvă în cele din urmă tensiunea
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
psihic și fizic cât mai favorabil în vederea influențării pozitive a „imprimării genomice”. Interesant este că la această „întâlnire în trei”, cum inspirat caracteriza C. Antoine (2008, p. 25) momentul concepției, este deja adusă în primplan, alături de responsabilitatea maternă și cea paternă, responsabilitate care ar trebui să se păstreze în poziție importantă, pe tot traseul ce urmează. în timpul gestației și a nașterii, comunicarea dintre mamă și viitorul copil este multifațetată și neîntreruptă, motiv pentru care, mai întâi, pe filieră hormonală apoi și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conduc la o asemenea situație indezirabilă, putem lista măcar încă două, în afara celor menționate: asimetria de atașament față de copil (care, de regulă este mai pronunțată în cazul mamei) și durată mai extinsă a travaliului de doliu matern, comparativ cu cel patern. Copiii cuplului respectiv atât cei deja existenți, cât și cel care se poate naște peste un timp de la consumarea tragediei, vor fi și ei afectați de amplitudinea impactului. Nu 197TRAUMA ȘI SUFERINȚA intenționăm să consemnăm „in extenso”, multiplele consecințe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
coeziv și fericit. Un bărbat iubitor, compliant și responsabil este o prezență, dar și un autentic seismograf care înregistrează și încearcă să aline toate neliniștile și încercările dureroase pe care partenera lui le experimentează în timpul sarcinii și a nașterii. Rolul patern în această perioadă de grație este excelent sugerat de J. Peric (2005, p. 62) prin maxima chinezească în care se spune că mama poartă copilul, iar tatăl poartă deopotrivă mama și copilul. Rezultă că implicarea tatălui în această tulburătoare aventură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iar tatăl poartă deopotrivă mama și copilul. Rezultă că implicarea tatălui în această tulburătoare aventură, ce se referă la conceperea și apoi educația unui copil, este indispensabilă deoarece, în absența lui nu se poate configura triada. Mai apoi, diversificarea atribuțiilor paterne din ultimii ani, în contextul restructurărilor pe care le-a înregistrat partajarea servituților domestice și conceptul însăși de autoritate în familie, reclamă imperativ transformarea lui într-un autentic coautor. Direcționându-ne, în continuare, analiza spre accesarea potențialelor experiențe traumatizante ale copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care nu trebuie să moară, a cărei reîntoarcere este așteptată, așa cum Telemah îl aștepta pe Ulise". Călătoria pe care o face Alfred în Georgia la sfârșitul cărții este totodată împlinirea unui vis și demistificarea sa. Căutarea unei Itace prin intermediul figurii paterne, îl înrădăcinează progresiv pe Alfred în această țară pe care el n-o cunoștea, țara strămoșilor săi căreia el își dă memoria și care, în schimb, îl face să fie, îi dă identitatea sa. Devenită la romantici, imaginea însăși a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și privea mulțumit cum dulăii săi îl sfârtecau și-l înfulecau cu lăcomie, strânși roată în jurul pielii lui fumegânde")410*. Tot astfel e "necăjit că nu poate să-i ia și pielea"411* castorului cu botul negru (încă o figură paternă?) La fel el este frapat de spectacolul pielii albe a părinților în mijlocul bălților de sânge. El se înăsprește pentru ca pielea să stabilească o barieră între el însuși și lume: "Vântul îi argăsi pielea. Mădularele i se învârtoșară de mult ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de plătit, "inevitabilul târg care contaminează viața afectivă" și pe care Kafka o privește sub semnul murdăriei: " Drumul dragostei trece întotdeauna prin murdărie și suferința"547. În Scrisoare tatălui, Kafka nu încetează să-și mărturisească dificultatea de a asuma moștenirea paternă; el își poartă diferența ca o greutate, aceea a unei datorii imposibil de plătit și a unui sentiment nesfârșit de vinovăție: Păstrasem viața printr-un efect al grației tale și continuam să o duc ca pe un cadou nemeritat"548
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devine foarte onirică și el se întoarce la ideile sale din copilărie. Mai mult, revoltat de idee de injustiție, probabil identică celei pe care o resimte pentru că a fost alungat de acasă, el va lua apărarea fochistului, a acestei figuri paterne demne de milă devenindu-i tată, conducându-l la căpitan și lansându-se într-o luptă oratorică pentru a pleda cauza acestuia dinainte pierdută. O situație care se repetă mereu în structura narativă a Dispărutului, în special în episodul conflictului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei ordini riguroase, cea maniheismului industrial care este și luare la cunoștință a repetiției și a reproducerii în era industrială (prin hublouri el descoperă arhitectura cu mii de ferestre, care îi dezvăluie legea seriilor). În casa unchiului (a doua figură paternă a povestirii) el se simte bine la biroul american, un birou care i-ar fi plăcut tatălui, dar pe care nu și l-a putut permite. Acest birou mecanic 567 este exemplar, nu numai pentru lucrul creator al scriitorului ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
grădina este prost întreținută, cireșii s-au scuturat de floare, iarba este înaltă, clădirea toată pe lungime e redusă la parter. Cuplul de bătrâni pe prag, mănâncă terci și îl privesc în tăcere. Nou cuplu parental 606, cu aceeași figură paternă cu ceva care îi strălucește pe haină, ca aurul, poate un lanț de ceas cum își închipuie naratorul. Oaspetele se răzgândește imediat, sub pretextul că ar putea deranja. Cuvintele și negațiile sale sunt sancționate de către femeie care socotește că el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorba), în fine când o a treia persoană le întrebă dacă au mâncat, ele înțeleg. În Castelul copiii vorbesc prea repede pentru a putea fi înțeleși. Așadar problema nu este în limbă ci în folosirea limbajului însuși. Numirea ca putere paternă și divină oferă o înșelătoare certitudine. Desigur, naratorul din Descrierea unei lupte construiește peisajul cu limba ("mi-era frică de oboseala acestui drum abrupt, îl aplatizai tot mai mult și îl coborâi în depărtare până la a-l schimba în vale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de rigoare. Jurnalul Monicăi Lovinescu oferă un profit de date, cel al lui Sîrbu îi răspunde cu o radiografie a lor, ridicată la nivelul ideii. încât nu mai are importanță deosebirea de suprafață. însemnările zilnice, fixate calendaristic în buna tradiție paternă a "agendelor", însă în condițiile date, alarmante pentru spirit, își găsesc ecoul în meditațiile fragmentare grupate de Sîrbu pe criteriul simbolic al "iernii": "iarna unu", "iarna doi"..., destinate "mileniului următor". în care și suntem. în general, ca și pe durata
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
Pavel Șușară Am fost învățați să ne privim pe noi înșine cu un amestec duios de narcisism și de autocompătimire. Delăsători și leneși pînă la transformarea acestui comportament în patern cultural, am refuzat întotdeuna riscul, efortul și aventura, iar ideea de competiție n-a intrat niciodată în vocabularul nostru activ și, cu atît mai puțin, în inventarul nostru moral. Trăind la limita precarității și, de multe ori, la aceea a
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
putea îmbolnăvi și de aceea îi ținea permanent în casă. Fiica scriitorului își amintește că în primii ani Caragiale nu îi lăsa nici măcar să meargă la școală, preferînd să le aducă profesori particulari. Ajunsă septuagenară, Tușki poartă încă trauma terorii paterne. Într-un interviu din anul 1968, citat de Ion Vartic, se confesează „Pentru mine el era Atotputernicul... și acum cînd îmi amintesc de tata, simt fiorii de teamă și respect din vremea copilăriei” (p. 245). Celălalt fiu al lui I.L.
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
versuri în germană, dintre care Der Sandmann Kommt n-o va uita niciodată". Înainte de-a împlini 7 ani, se îmbolnăvi de febra palustră, din pricina bălților din preajmă lăsate de revărsările Bistriței și ale Negelului. Trimis la țară, la bunica paternă, copilul paludic, febricitat suferă de insomnie, adormind "uneori abia după cîntatul cocoșilor din cauza indiscreției nopții, care-l privea cu prea mulți ochi ("Mulți ochi are noaptea... Toată noaptea ochii de pe cer s-au uitat la mine")". Ca elev al școlii
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]