8,290 matches
-
realități fundamentale: una imediată, figurativă și ușor reductibilă la drama mundană, cealaltă proiectată mistic, vizionară și incoruptibilă. O copleșitoare majoritate a lucrărilor sale trăiește tocmai în această ambiguitate fertilă; scenele sociale sînt, de fapt, procesiuni, suferința se transfigurează și devine patimă, chipurile emaciate au lumini sacerdotale, iar regii nebuni sînt niște posedați ai zădărniciei. Așezată deopotrivă în tangibil și în metafizic, această pictură se hrănește din lumea nemijlocită, dar își ia și cuvenitele precauții în ceea ce privește aspirațiile spirituale și visul eternității. Ea
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
vechea înfruntare dintre om și mare. Mai ușoară și mai dreaptă decât cea de odinioară, "pentru susținerea unui suflet neîntinat". Durerea fizică e luată ca analgezic pentru durerea morală. Merită o mențiune specială cronica întoarcerii, numită, nu fără temei, Săptămâna patimilor. Este o marți, 13. Putem însă spune, anticipând, că putea fi orice altă zi, orice alt număr. Donații întoarse din cale, interdicții nescrise în lege, pavează drumul de venire. Cu bune intenții, firește. Prețul adevărului, prețul minciunii. Toate, turnate într-
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
cineva care nu face de erou, spuse Varnalis. }i-a luat-o înainte Kavafis, cu poemul acela despre Sarpedon ucis de Patrocle. - Kavafis a fost el însuși un viteaz, spuse Kazantzakis. În poemele sale a îndrăznit să vorbească deschis despre patima lui, fără să se teamă de urmări. Ar fi putut s-o ascundă și să se ocupe cu alte lucruri, să ridice în slăvi munți și văi, ca atâția și-atâția, dar n-a făcut-o. - A-ndrăznit să semneze și
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
dar continuă să se revendice de la el. Care e secretul succesului? Profetismul marxist transformă o schemă de evoluție într-o istorie sacră, al cărei final va fi reprezentat de societatea fără clase" (p. 320). Mereu lucid, Raymond Aron combate fără patimă toate tezele materialismului istoric. În mod firesc, pentru el comunismul nu este apogeul evoluției istorice, o fatalitate pentru toate țările ajunse pe un anumit stadiu de dezvoltare. Iar proba cea mai la îndemână este dată chiar de faptul că principalele
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
pricina, am simțit că sînt în centrul unei lumi și nu la marginea ei, în spatele Cortinei de Fier, acolo unde și visele riscau să fie blocate la mantinelă. Datorită lui Pittiș am înțeles, atunci cînd trebuia, ce înseamnă pasiune, devoțiune, patimă, iubire. De celălalt și de teatru. Călăuzei, recunoștința mea. Acum trei ani, cred, după o conferință ținută de Andrei Șerban la Teatrul Act, am stat de vorbă mult la Uniter, unde se organizase o mică recepție intimă. Ne-am retras
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
altora despre soarta unor membri ai familiei Bentoiu (este citat in extenso fragmentul din Jurnalul fericirii în care N. Steinhardt povestește sfârșitul în închisoare al avocatului Aurelian Bentoiu). Cum spuneam, ceea ce impresionează în scrisul lui Annie Bentoiu este lipsa de patimă, eleganța naturală, capacitatea autoarei de a se bucura de lucrurile simple care dau farmec vieții. Scrisul său are un soi de didacticism superior, confortabil, extrem de agreabil la lectură. Timpul ce ni s-a dat, de Annie Bentoiu este o pledoarie
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
o aptitudine teoretică amatoare de subtilități speculative, ci este un sentiment născut din rememorarea ritualică a vieții întemeietorilor islamului. Și cum a rememora viața unui om pe care îl consideri model hrănește dorința de a duce o viață asemănătoare lui, patima cu care un musulman își asumă credința dă naștere tocmai avîntului misionar despre care vorbeam mai devreme. Cînd un șiit se străduiește să imite modelul de viața al lui Ali - primul discipol al lui Mohamed și al patrulea calif al
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
fi plimbat împreună, fie gândurile mele, căutând o cărare, se încolonează prin hățișul greșelilor lui de om, deschizând drumul unor idei care aveau nevoie de fântâna greșelii. Ajungi să filozofezi astfel luând în inima ta greșeala prietenului sau trezindu-ți patima pentru o eroare abstractă, care construiește anapoda o grădină a propozițiilor visându-se logice. Gândindu-te la tine însuți, apoi, puținele greșeli cărora le accepți temeinicia te arată ca pe un pahar gol: ai vrea să bei din el, dar
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
propria minte, nu în virtutea unei presupuse "corectitudini politice" a epocii. Resorturile morale de factură creștină și umanistă îi conferă scrisului său luminozitate și generozitate sufletească. În spatele fiecărei fraze a lui Leonard Oprea se ascunde un zâmbet candid. Total lipsit de patimă, scrisul său reprezintă lecții de viață, mereu utile într-o societate românească ce pare să-și fi rătăcit definitiv toate reperele apte să o scoată din marasmul moral în care a intrat. Teophil Magus - Confesiuni (2004-2006) continuă cărțile din ciclul
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
Cunosc oameni cărora dicționarul le procură o plăcere cărturărească ce nu este cu nimic mai prejos de cea oferită de parcurgerea unui roman. Intelectualii din această categorie citesc dicționare la propriu, literă cu literă și rubrică cu rubrică, dintr-o patimă livrescă ce seamănă cu un viciu irezistibil: deschid volumul cu scopul precis de a căuta un anumit termen, și apoi, după ce au găsit sensul căutat, li se întîmplă ca privirea să le alunece pe pagina alăturată, atenția fiindu-le atît
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
Dreptatea, cu atât conștiința că ele sunt inaccesibile în stare pură devină mai puternică. În centrul cărților lui Octavian Paler nu se află nici sfântul, nici bruta absolută, nici supraomul nietzschean, ci tocmai omul obișnuit, sumă de calități și defecte, patimi și slăbiciuni, îndoieli și angoase. Oricine se poate așadar proiecta sau regăsi în paginile acestui roman. Fiindcă pe peron nu este El, eroul exemplar ieșit din seria biologică. Pe peron suntem noi. Figurația atât de săracă, scenografia esențializată la maximum
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
Carol Popp de Szatmary și Bucureștiul din ochii lui. În fine, fragmente din viață, cu orașele ei, cu pierderile ei, cu putința ei de-a repara și cu pofta ei de-a risipi. Brașovul e unul din ele, iubit cu patimă, vizitat ades, cum ai intra într-un tunel de tren și în pieile mai tinere. Cafea cu lapte și pesmeți, în loc de madlenă, flori pe mormîntul lui Șaguna, maghiară învățată de nevoie. Și strigătul de alarmă și de mîhnire după farmecul
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
mai toate umorile pe care le declanșează înclinînd de partea simpatiei. Cu alte cuvinte, Șora este omul care, culegînd cea mai mică doză de ură, atrage cea mai mare afecțiune. E filozoful împotriva căruia criticile, chiar dacă există, nu ating paroxismul patimii. E contemporanul nostru cel mai puțin dușmănit. De pildă, într-o vreme cînd, bănuindu-l de ocultarea unui episod din perioada interbelică, îl priveam cu o amărăciune suspicioasă, simțeam prea bine că nu-l puteam dușmăni. Era prea prevenitor în
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
de cunoscători o revelație a poeziei albaneze), Alexandru Mușina, flamandul belgian Jan Mysjkin, Ioan Es. Pop, Doina Uricariu, Liliana Ursu și rusul Evgheni Evtușenko. Vedeta incontestabilă, a cărei prezență a semănat cu cea a unui actor dramatic debordînd de o patimă contagioasă, a fost poetul rus. La cei 74 de ani pe care îi are, Evtușenko a dovedit o energie aproape complexantă, plimbîndu-se printre rîndurile de scaune și recitând cu o vervă nebună cîteva poezii rusești pe care apoi Ioana Crăciunescu
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" Cu Evtușenko pe faleza Neptunului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9558_a_10883]
-
în frîu impulsivitatea, tumultul funciar: "E vorba de o mistică a exceselor ce merge împotriva formelor stabile, detestînd colportajul sentimental de substrucție romantică, dar și formele epurate, clare". Spiritul baroc nu e unul al exclusivei forări în profunzime, exploatînd cu patimă relieful superficiilor, ceea ce duce la saturație, la plictiseală, la instabilitatea în atitudini și ocupații. "E o instabilitate în ideal, o goană după himere, un permanent disconfort spiritual ce frizează mizantropia și, deseori, replierea cinică". Donquijotismul și bovarismul sînt tangente la
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
din București cu prilejul sărbătoririi Paștelui evreiesc în 1941, cînd echivala noțiunea libertății pe care o simbolizează această sărbătoare pentru evrei nu numai cu descătușarea de sub jugul străin, ci și cu dezrobirea inimii și spiritului, cu puterea de a transcende "patimile care domnesc în adîncurile omului", de a "înfrîna tainicele forțe rele" care îndeamnă la ură și răzbunare. "Să nu porți vrajbă celui ce te-a oprimat", adăuga el, dînd astfel libertății interioare a omului o conotație suplimentară.
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
trebuia menajat. În fond, a făcut ani grei de pușcărie, n-a Ťrezistatť dadaist Ťprin culturăť" (p. 68). Remarcabilă este lipsa de complexe cu care autorul își asumă opțiunile, aflate adesea în răspăr cu opinia generalizată. Filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Hristos, desființat de o bună parte din formatorii de opinie de la noi, inclusiv de mai mulți critici de film i se pare, din perspectivă creștină, o capodoperă, este șocat de ușurătatea cu care se discută despre o carte precum
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
care va folosi sala de curs, dascălii s-au luat la bătaie. Confruntarea dintre cei doi profesori s-a desfășurat de față cu studenții. Spiritele au fost calmate abia la venirea poliției. Universitarii s-au bătut cu atât de multă patimă, încât unul dintre ei a avut nevoie de îngrijiri medicale. Universitatea din Târgoviște nu a luat o decizie în privința comportamentului celor doi profesori. De menționat că astfel de manifestări în rândul profesorilor sunt de netolerat, iar fapta "eroică" a universitarilor
Lecție cu pumni - doi profesori universitari s-au bătut pentru o sală de curs by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80364_a_81689]
-
de tipul "omul nou", înainte de 1989, sau "a treia cale", "istm" între Est și Vest, "Elveția răsăritului" - denominații pretențioase și absconse menite să camufleze aceeași (sau o altă) servitute a Basarabiei față de Rusia. A fost o perioadă când scriam cu patimă, nu reușeam să-mi reprim un anumit impuls moralizator, voiam neapărat să "învăț", să "trasez", să "marchez" perspective, misiuni, obiective... Încet-încet, cred, m-am debarasat de această ispită, și chiar am ajuns să consider că aceleași lucruri spuse pe un
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
urmare îi depărtează de Dumnezeu, îi fac să pună accent mai mult decât trebuie pe trup, idolatrizându-l. Nu este nicio problemă, nu ne surprinde nimic, am fost numiți ciudați de Libertatea și alte ziare și când am vorbit de patima masturbării. Prin urmare, dacă atunci când discutăm despre păcate grave, suntem arătați cu degetul ca învechiți și ciudați, atunci e firesc să se simtă vizați și să riposteze când vorbim de patimi mai subtile". "Păcatul parfumării" și "promotorii indecenței" Adaugă: "Ei
Ortodoxia Tinerilor, care atacă epilarea, atacă și Pro TV by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77398_a_78723]
-
Libertatea și alte ziare și când am vorbit de patima masturbării. Prin urmare, dacă atunci când discutăm despre păcate grave, suntem arătați cu degetul ca învechiți și ciudați, atunci e firesc să se simtă vizați și să riposteze când vorbim de patimi mai subtile". "Păcatul parfumării" și "promotorii indecenței" Adaugă: "Ei uită că Sfântul Ioan Gură de Aur vorbea despre păcatul parfumării acum 1600 de ani iar Părintele Cleopa a strigat în gura mare ani de-a rândul vorbind despre păcatul vopsirii
Ortodoxia Tinerilor, care atacă epilarea, atacă și Pro TV by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77398_a_78723]
-
o cununiță de diamante sau o aureolă nedespărțită." ,Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vine vremea nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă.../ Herdelenii tac toți trei. Numai gândurile lor, ațâțate de speranța împodobitoare a sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit și roțile trăsurii uruie mereu
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
există pe lume animal mai crud și mai sălbatic ca omul și îndeosebi ca omul care se crede fără cusur, care n-a suferit și n-a păcătuit, încît nu e în stare să înțeleagă un țipăt al inimii, o patimă și să ierte..." Ce înseamnă "nu există pe lume animal mai crud și mai sălbatic ca omul"? Dar "îndeosebi a omului care se crede fără cusur, care n-a suferit și n-a păcătuit"? Să înțelegem că, de fapt, condiția
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
partitură neașteptată. Încheierea romanului e, de asemenea, citabilă: "Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Cîțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvîrcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergînd toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele " mari și mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurători plăpînde într-un uragan uriaș" Și, mai departe, imaginea familiei: "Herdelenii tac toți trei. Numai gîndurile lor, ațîțate de speranța împodobitoare a tuturor sufletelor, aleargă
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
ochii, o să se țipe la voi, o să vă vedeți rar familiile, o să învățați repede ce e compromisul, o să fiți nevoiți să luați interviuri celor cu care v-ar fi rușine să vă însoțiți la o bere" sunt doar câteva dintre patimile pe care un jurnalist trebuie să le suporte la locul de muncă, îi atenționează Striblea pe candidații care s-au înscris la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. În ultimul său editorial publicat pe site-ul adevărul.ro, Cătălin Striblea
Cătălin Striblea, candidaților la FJSC: Fascinația e de înțeles by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77435_a_78760]