3,111 matches
-
t. I, Iași, 1852, t. II-III, Iași, 1845-1846; ed. 2 (Cronicele României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei), I-III, București, 1872-1874; Traduceri : [Autor neidentificat], Orbul fericit, Iași, 1840. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu, Scurte notiți biografice asupra vieței și activităței marelui patriot și distins cetățean Mihail Cogălniceanu, București, 1891; A.D. Xenopol, Mihail Kogălniceanu, București, 1895; Anghel Demetriescu, Opere, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1937, 309-326; G.G. Burghele, Mihail Kogălniceanu, pref. V.A. Urechia, București, 1901; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 8-38
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
au contribuit la formarea unei tradiții a romanului istoric românesc. Vădind o documentare bogată și exactă, romanele lui acordă mai puțină atenție substanței epice, privilegiind în schimb tipologia personajelor, dintre care se detașează Nicolae Brateș și Călin Bourean, întruchipări ale patriotului loial, capabil de sacrificiu, viteaz și inteligent. Diferite ca factură sunt câteva romane apărute în foileton, Altare dărâmate („Drapelul”, 1909-1910), scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana”, 1923-1924), încercare eșuată
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
se vor tipări nește cărți românești, pe care îl înaintează spre aprobare, în primăvara anului 1833, Curții de la Viena. Preconiza tipărirea organizată a cărților românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
creeze impresia că o mișcare de gherilă anticomunistă acționa în Nordul Vietnamului. Scopul acestei dezinformări era de a determina Vietnamul de Nord să pună la îndoială eficacitatea aparatului său intern de securitate. De fapt, așa-numita „Sfântă Sabie a Ligii Patrioților” (Mat Tran Guom Thieng Ai Quoc în vietnameză, Sacred Sword of the Patriots League în engleză - SSPL) era formată din țărani care fuseseră răpiți din Vietnamul de Nord, duși într-un sat aparent „eliberat” (de fapt, aflat sub controlul Vietnamului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ed. 2, București, 1944; Iedera, București, [1921]. Traduceri: Franck Adams, Taina înecatei, București, [1934], Jur s-o ucid, București, f.a.; Pearl S. Buck, Casa de lut, I-III, ed. 4, București, [1935], Vânt de la Răsărit, vânt de la Apus, București, [1939], Patriotul, București, [1940], Chip cioplit, I-II, București, [1943], Mândrie, București, [1943], Dinții balaurului, București, [1944], Exilata, București, [1946]; [Florence L.] Barclay, Mătăniile, București, [1936]; Earl Derr Biggers, În dosul perdelei, București, [1936]; Maurice Baring, Daphne Adeane, București, [1937], Leagănul pisicii
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Sașa Pană, Alexandru Sahia - un antemergător, ORT, 1945, 18; Dan Petrașincu, Alexandru Sahia, „Dreptatea nouă”, 1945, 48; Eugen Jebeleanu, [Alexandru Sahia], CNT, 1947, 31; Lascăr Sebastian, „Nuvele”, „Patriotul”, 1949, 1 426; George Macovescu, Viața și opera lui Alexandru Sahia, București, 1950; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 146-148, 245-246, 302-305; George Macovescu, Oameni și fapte, București, 1957, 103-107; Pompiliu Marcea, Alexandru Sahia, București, 1961; I. Peltz, Cum
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
plină de lupte și compromisuri, generate de interese contradictorii, care au Încercat să-și impună agenda proprie asupra acestui proces. Europenii se miră adeseori de ce noi, americanii, prin contrast, am fost atât de Încrezători În teoria capitalistă și atât de patrioți și loiali față de țara noastră. Diferența constă În aceea că America nu a trebuit să facă față intereselor conflictuale, care adesea au Împiedicat dezvoltarea piețelor libere și a statelor-națiune În Lumea Veche. Experimentul politic și economic american a apărut pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
slabe cu duhul, nătăfleți (ca „Vlăduțu mamei”), aproape întotdeauna cel mai cu minte jucând o festă, să-i fie de învățătură, celui rătăcit. Acțiunea, cu mici variații, se încadrează în câteva scheme. Din felul naiv-burlesc cum sunt numite personajele (Pungășescu patriot, avocatul Fleoncănel ș.a.), se observă că autorul era preocupat să contureze tipuri. Confecționate la repezeală, textele sunt superficiale, cu un aer de improvizație, practicând un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
Vlăduțu mamei, Focșani, 1875; Paragrafu 37 sau Palestina în Iași, Focșani, 1875; Bismarcu orașului, Focșani, 1881; [Teatru complet], vol. I: Ofițerul și ordonanța. Pălăria neamțului. Doi cocoși politici, vol. II: Cina fără sfârșit. Otrăviții. Prostia din născare, vol. III: Vlăduțu patriot. Trenul accelerat. Olga sau O viață artistică. După război, Focșani, 1881; Trei comedii complecte, Focșani, 1890. Repere bibliografice: Teodor T. Burada, Istoria teatrului în Moldova, îngr. și pref. I.C. Chițimia, București, 1975, 477-480, 531-532, passim; Dicț. lit. 1900, 522. F.F.
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
silească. Atunci apare Trandafir și îl constrânge pe neamț să stea de vorbă de la egal la egal cu el, „dezertorul”. Vorbele pe care i le spune, când rămân doar ei doi, vin și de la un soț ofensat, și de la un patriot revoltat. Înfruntarea devine ciocnire între două forțe beligerante, e o părticică din războiul în curs, frontul fiind strămutat lângă o masă cu sticle și pahare pline, într-o casă aparent pașnică, de mahala. Duelul verbal scoate la iveală o trăsătură
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
lui Ștefan, pe când Letopiseți transpune scenic o Moldovă tragică. În mijlocul ambițiilor deșarte, al veninoaselor rivalități meschine și al marilor lașități, Ion-Vodă este mistuit de conștiința netrebniciei în care țara lui Ștefan cel Mare se cufundă tot mai adânc. Suflet incandescent, patriot dârz, domnul este stăpânit de o neșovăitoare hotărâre de a restitui Moldovei slava și mândria ei de odinioară. Ca o văpaie, gândul acesta îi determină întreaga conduită, mistuind tot ce îi stă în cale, în afară, ca și înăuntru. Voievodul
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
care cred cu tărie în împlinirea visului Unirii, ca Ioan Lupaș sau Octavian Goga. Așternută pe hârtie la o distanță considerabilă în timp față de desfășurarea evenimentelor, evocarea se caracterizează printr-un ton obiectiv, lipsit de resentimente. Foarte respectat în cercurile patrioților români ardeleni, S. a adoptat în articolele sale un ton mobilizator, nepretențios, cu ecou în rândurile oamenilor de rând. SCRIERI: O ședință comunală, Brașov, 1907; Conferința națională, Sibiu, 1910; Alte vremuri, pref. O.C.T. [Octavian C.Tăslăuanu], Orăștie, 1913; Calvarul
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
schimbătoare precum norul lui Polonius, nu excludea "individualismul exacerbat", ci-l introducea, fără teamă de contradicție, pe ușa din dos a cultului cîrmaciului "genial", id est prin cultul, personalității supreme a partidului și statului, preludat de cultul eroilor "progresiști" ori "patrioți" (de la Petru cel Mare la Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu etc.). Nu deveniseră oare Lenin, Stalin, Mao, Kim Ir Sen, Tito, Ceaușescu un soi de "botezători" profani ai popoarelor, în numele unei noi confesiuni? Nu constituia comunismul (așa cum au
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
se cerea să nu cedăm Ardealul, chiar dacă riscul îl reprezenta un conflict cu cel de-al treilea Reich. După un refuz din partea lui Iorga (așa cum, într-un alt moment, Geo Bogza, Jebeleanu, Preda au evitat să iscălească manifestul Goma), junii patrioți se adresează lui Camil Petrescu. Acesta are o atitudine defetistă, consunînd cu cele relatate în Jurnalul lui Mihail Sebastian: "Camil Petrescu ne-a spus următorul lucru: "Măi băieți, voi sînteți ardeleni, și, ca toți ardelenii, proști politicieni".(...) A spus: Pentru că
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
ar afla o bibliografie, pe care încă nu o cunoaștem, a operelor sale. În altă parte, menționînd că în ziua de 27 martie 1944 trupele sovietice ajunseseră la Prut, cronicarul consemnează că tocmai în acea zi un grup de adevărați patrioți români, în frunte cu O. Stavrat, mitropolitul Efrem și cu Vasile Tarhon de la Guvernămîntul Basarabiei, au organizat la Chișinău o sărbătorire a Unirii petrecute 26 de ani în urmă. Însemnările conțin și observații de cu totul altă natură, cîteodată destul de
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
petrecute 26 de ani în urmă. Însemnările conțin și observații de cu totul altă natură, cîteodată destul de întristătoare. Tabloul retragerii din Basarabia, al fugii disperate cu mult înainte de sfîrșitul anului 1943, din fața inamicului care încă nu trecuse Niprul, refuzul cutărui "patriot" basarabean, aciuat prin București, de a reveni măcar pentru o clipă acasă, din frică de a "nu-l surprinde evenimentele", arată că tradiția istoriografică națională are, în ceea ce privește acest segment al trecutului nostru, niște hiatusuri care trebuie completate în spiritul adevărului
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
cu chibrituri. Povești de Crăciun, București, 1898 (în colaborare); André Theuriet, Din tinerețe, București, [1895]; Joséphine Blanche Colomb, Istorioare pentru copii, pref. trad., București, [1895]; Herbert Spencer, Despre educație, I-II, București, [1895]; Povești de Crăciun, București, 1895; Paul Bourde, Patriotul, București, 1896; Émile Augier, Jules Sandeau, Ginerele lui Poirier, București, 1896; Universul și minunile lui, I-III, București, 1896; E. Pecaut, Ch. Baude, Convorbiri despre artă, I-II, București, 1896;Al. Dumas-fiul, Denisa, București, [1896]; Bernardin de Saint-Pierre, Paul și
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
bisăptămânal de la 21 octombrie până la 1 noiembrie 1943, apoi săptămânal de la 4 noiembrie 1943 până la 15 aprilie 1947. La început a avut subtitlul „Teatru, sport, literatură, cinema”, modificat în câteva rânduri. Din 1946 iese cu titlul „Cațavencu” și subtitlul „Jurnalul patriotului naționale”. Editează și almanahul „Spectator”. Prim-redactori: C. Panaitescu (până în decembrie 1944), Sergiu Massler (până în august 1945), Mihail Vulpeș (până în decembrie 1945), Mircea Pavelescu (1946). În acord cu titlul, publicația își propune să aducă „mărturia sinceră și luminoasă”, „din stalul
SPECTATOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289817_a_291146]
-
peculiar grace, The heritage of nature’s noblest race, There is a Spot of earth supremely blessed, A dearer, sweeter spot than all the rest. Where may that Land, that Spot of earth be found? Art thou a Man? a Patriot? look around - O thou shalt find, howe’er thy footsteps roam, That Land THY COUNTRY, and that Spot THY HOME! MONTGOMERY Aventuri, descoperiri, experimente și schițe istoricetc "Aventuri, descoperiri, experimente și schițe istorice" Oricât de plăcut ar fi să te
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
moldovenești (programe pentru școala superioară, 1984), Lectura expresivă ș.a. S. s-a manifestat ca un promotor dogmatic al ideologiei și politicii oficiale în domeniul culturii din perioada totalitarismului comunist, prin lucrări precum Cuvântul: angajare și răspundere partinică (1984), Omul nou: patriot și internaționalist (1986), Pagini de leniniană: permanență și continuitate (1988) ș.a. Pentru S. factorul social și „angajarea” militantă, înțelese simplist, sunt criterii primordiale de apreciere a fenomenului literar, cum se observă și într-o lucrare intitulată Realitate și mesaj. Patos
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
și naționalul în romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1973; Realitate și mesaj. Patos social. Valori estetice, Chișinău, 1981; Cuvântul: angajare și răspundere partinică, Chișinău, 1984; Creația lui V. Teleucă în școală, Chișinău, 1985; Ecuația poetică a înaltului, Chișinău, 1986; Omul nou: patriot și internaționalist, Chișinău, 1986; Cuvântul și datoriile noastre, Chișinău, 1988; Pagini de leniniană: permanență și continuitate, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: Vasile Stati, Atitudini, Chișinău, 1976, 131-140; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 120-128; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 271. S.P.
SENIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289619_a_290948]
-
soarta”, „fericirea”, „viața și moartea”, „dreptatea”, revin în versurile sale, de tentă meditativă, poetul mărturisindu-și tristețea în fața curgerii de neoprit a timpului, jalea pentru tinerețea apusă, teama de moarte, dar și resemnarea dinaintea providenței. S., care își dedică volumul „patrioților” vremii, aduce un prinos de dragoste pământului Moldovei (Moldova). Totul e spus în stihuri simple, cam naive, prin care se obțin uneori (Obșteasca petrecere a carnavalului) și efecte mai notabile. SCRIERI: Fabule alcătuite în limba moldovinească, Chișinău, 1851; Alcătuirile d.
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
sau Întărirea unui singur și forte partid liberal și național [...]. Se recunoaște că numai astfel, continua fostul ministru, se vor calma pasiunile, se vor Înlătura luptele violente și se vor grupa la un loc toți oamenii de bine și buni patrioți; că numai astfel se va putea crea o mare forță națională de natură a face față dificultăților prezinte și a Înlătura pericolile fiitoare esterioare” . Legitimarea „liberalismului național” se realiza În cadrul aceleiași paradigme a unității În care Boerescu se situase În
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
reprezintă pe T. ca istoric literar și critic este Efectul Caragiale (2002). Personalitatea lui I. L. Caragiale e investigată plecând de la contrastele multiple care o compun (arhetipurile Ianus bifrons și Proteus). Se acordă credit nu „dizolvantului”, ci constructivului, nu „antipatriotului”, ci patriotului, nu „ateului”, ci omului profund religios, nu zeflemistului impulsiv și arbitrar, ci spiritului creator prin excelență, cu o filosofie bine articulată. Pe de altă parte, „efectul Caragiale” e considerat nu numai uriaș, ci și benefic în toate planurile, dar mai
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Zaharia Stancu, Despre marele poet sovietic Vladimir Maiakovski), cu manifestările de la Societatea Scriitorilor Români (pentru comemorarea lui G.M. Zamfirescu, B. Fundoianu ș.a.), Sindicatul Artiștilor (N.D. Cocea, Marile epoci ale teatrului), Ateneul Român (Radu D. Rosetti, Poetul cetățean) sau de la Uniunea Patrioților (Mihai Ralea, Intelectualii și problemele actuale); se adaugă premierele teatrale și cinematografice, vernisajele, aparițiile editoriale, semnalări privind înființarea unor instituții culturale (după stagnarea impusă de anii războiului) etc. Rubricile, structurate pe direcții artistice, reiau și uneori detaliază până în marginea reportajului
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]