4,801 matches
-
URSS determină mai tîrziu puterea să modereze violența antisemitismului, nu se revine în aceeași măsură și asupra legislației antisemite, internărilor și a muncii forțate care vor fi suprimate pînă la l septembrie 1944, prin revenirea la Constituția din 1923. Războiul patriotic și deci antisovietic se află în centrul politicii lui Antonescu. Monopolul și mijloacele de afirmare ale acestui patriotism îi sînt contestate de către opoziție care se ridică împotriva deciziei de înaintare dincolo de Nistru. Regele își exprimă dezacordul refuzînd să meargă pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mărturiile personale contrazic analizele teoreticienilor partidului. Pentru un studiu comemorativ a 35 de ani de la eliberare, în Analele Universității din București apare o analiză a evenimentelor, din care aflăm că, în toamna lui 1943, Partidul Comunist Român a organizat "Frontul Patriotic Antihitlerist"; că acesta este la originea Frontului Unit al opoziției care se organizează în primăvara lui 1944; că manifestul-program din 1 mai 1944 declară "Lupta pentru pace imediată. Răsturnarea guvernului Antonescu. Formarea unui guvern național compus din reprezentanții tuturor forțelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și nu se poate opri să noteze: "... acești ruși au un aspect oribil. Cum se face că i-au învins pe germani?" Istoriografia comunistă română prezintă trei participanți care cooperează la ultimele faze de eliberare a României: unitățile române; gărzile patriotice ale rezistenței comuniste; unitățile sovietice. Un tablou al forțelor armate ale României, publicat în 1985, cu sprijinul lui Ilie Ceaușescu, prezintă următoarele cifre: 382.222 de oameni ai armatei terestre, cu 7.905 pierderi; 73.667 combatanți în aeronautică cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în primul plan angajamentul românesc este un fel de a reafirma suveranitatea României și de a șterge istoria anilor de colaborare cu Germania. Mărturia regelui infirmă, în privința eliberării Bucureștiului, această reorganizare a memoriei: nu a existat nici o intervenție a gărzilor patriotice pe 23 august 1944; acestea au fost organizate mai tîrziu, sub conducerea lui Gheorghe Apostol. Punerile în scenă ale lui 23 august și ale zilelor următoare în informațiile istoricilor Partidului Comunist atribuie un rol central unităților patriotice. Istoria rezistenței văzută
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intervenție a gărzilor patriotice pe 23 august 1944; acestea au fost organizate mai tîrziu, sub conducerea lui Gheorghe Apostol. Punerile în scenă ale lui 23 august și ale zilelor următoare în informațiile istoricilor Partidului Comunist atribuie un rol central unităților patriotice. Istoria rezistenței văzută de comuniștii naționaliști valorifică ostilitatea crescîndă a armatei față de războiul hitlerist, ostilitate care s-ar manifesta prin numeroase acte de dezertare și nesupunere. Această istorie insistă asupra rolului organizării insurecționale a muncitorilor din Valea Prahovei. Această viziune
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Partidul este ostil Bisericii, care poartă un mesaj religios considerat ca retrograd, dar stabilește o cooperare controlată cu aceasta deoarece Biserica este respectată de totalitatea populației. Partidul se confruntă cu 15 milioane de credincioși fideli Bisericii ca instituție spirituală și patriotică. Republica Populară Română recunoaște deci Biserica drept o instituție care, bine condusă, poate servi la promovarea propriei sale politici. Ateismul militant se manifesta atunci în surdină. Statul cere Bisericii să se alăture industrializării și colectivizării, să urmeze și să promoveze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mici cooperative țărănești. Ana Pauker înclina spre radicalismul dogmatic, Dej pentru o oarecare adaptare la realitățile locale. Această opoziție a permis delimitarea de anturajul Anei Pauker ca de un grup exterior, moscovit, și instalarea imaginii lui Dej într-o bunăstare patriotică. Această teză a fost acceptată în 1961 de însuși Dej, atunci cînd el a aruncat dezastrele colectivizării în seama Anei Pauker, a lui Vasile Luca și a lui Teohari Georgescu. De fapt, în 1952, Ana Pauker a fost acuzată în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moderației, ci acela al unei violențe diluate, fățarnice, omniprezente, care interzice orice deviație și impune alienarea resemnată sau, și mai rău, înclinația spre dublul limbaj și spre autocenzură. Se instalează un cenușiu uniform, împrăștiat la intervale regulate de gălăgia spectacolelor patriotice. Constrîngerea presei are loc în 1974: sînt interzise atacurile împotriva partidului, împotriva conducătorilor lui, informațiile care ar fi putut să tulbure ordinea publică, ofensele contra bunelor maniere și moralei. Redactorul șef al ziarelor și ziariștii sînt coresponsabili pentru orice greșeală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale fiecărei naționalități s-au reconciliat pentru timpul provizoriu al împărtășirii unei tragedii comune. Minoritatea maghiară este numeroasă l .705.810 de persoane în 1977 și nemulțumită. Ea este frustrată de drepturi și, ca și românii, obosită fără ca insistenta mobilizare patriotică să mai poată să-i creeze senzația de bunăstare. Disidenții unguri vor îndrăzni să acționeze; ei sînt de acord cu contestația românilor. Ei cunosc audiența occidentală pe care o reprezintă tribunele drepturilor omului rezultate din Conferința de la Helsinki. Doleanțele lor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
necesitat mutarea în alte locuințe a 40.000 de persoane. Unele mărturii arhitecturale ale trecutului, ca Mănăstirea Văcărești, din sec. al XVIII-lea, au dispărut. Sfidarea lui Ceaușescu este nutrită de socialismul uniformizant și de expresia totalitară a romanității. Pactul patriotic care reunea adeziunile populare în 1968 este sfărîmat: romanitatea promovată nu mai încîntă deloc pe patrioții români decepționați și agresează minoritățile naționale răzvrătite în numele unui drept care izvorăște și din dreptul istoric și din drepturile omului. Reprezentantul minorității se protejează față de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și anulate fără echivoc. Trebuie lichidate consecințele acestor acorduri și dictate". Aplauze îndelungate. Se scandează "Ceaușescu și poporul", atunci cînd șeful statului afirmă: Numai proprietatea socialistă a întregului popor poate asigura viitorul socialist și comunist al României". În ciuda acestei tresăriri patriotice, de pe la sfîrșitul lunii octombrie circula din nou un mesaj care exprima din nou insistența în subminarea șefului statului de către adversari. Un număr de membri ai partidului regrupați într-un Front al Salvării Naționale adresează un apel delegaților la Congres de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arzătoare și grea. El a rezolvat cestiuni mari. Asta deja cată a se considera ca un mare merit, căci prin aceasta țara a trecut, fără zdruncinări tocmai mari, prin timpi grei, pentru a reintra pe calea normală însă aceste apropieri patriotice a unor elemente disperate cari, într-un moment dat, sânt necesare, ba salutare chiar pentru mersul afacerilor, devin, dacă vor ținea mai mult, în timpi normali mai cu seamă, o cauză de necontenite hărțuieli. Iată cum ne explicăm noi criza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o stare așa de destrăbălată de lucruri, când nu mai există în nimic nici un Dumnezeu, când guvernul și partidul său nu mai au nici cel mai din urmă simț de pudoare, când degradarea moravurilor politice merge până la acordarea de bacșișuri patriotice între ai noștri, numai într-o așa stare de lucruri se poate întîmpla ca un agent al guvernului să aibă cutezarea smintită de a pălmui în public pe un reprezentant a cărui persoană este anume declarată inviolabilă prin lege. Noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nul viceprezident de Cameră nu e în stare a ne spune decât următoarele de ex.: Considerând că nu pentru d. C. A., Rosetti personal, pe care acest Parlament îl are în capul sau și-l va avea încă pe cât simțul patriotic și liberal va exista în sufletul Românilor, având declarat el însuși totdeuna și probat prin fapte că toată viața sa va fi, precum a fost, o țesătură de lupte și sacrificie, ci mai mult, și putem zice numai ca națiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esterne; Vinterhalder, al doilea redactor la "Romînul", de profesie mucenic, actualmente rentier. Corurile tot cele de astăzi, însă c-o nuanță bulgărească rnai pronunțată. Un Deus ex machina ar mai trebui care, apărând la sfârșit în focul bengalic al entuziasmului patriotic, să binecuvânteze sceneria. În scena 1 se urcă d. Mehedințeanu, raportorul comisiei bugetare, la tribună și dă citire unui raport din care extragem următoarele: După expunerea d-lui ministru de finanțe (I. C. Brătianu) asupra bugetului general de venituri și cheltuieli
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de nerușinate, îmbrăcate spre mai mare batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a ajuns România azi e o naivitate ca cineva să mai pretinză de la guvernanții noștri respectul de sineși. Răspunderea? 0 ironie. Din contra, răsplată patriotică pentru risipa banilor publici, răsplată patriotică pentru falsificarea regimului constituțional, răsplată patriotică pentru surprinderea bunei-credințe a Domnitorului. Mucenicul Vinterhalder, grație complezenței sale în afacerea Strousberg, trăiește din rentele sale la Paris. Acum și unui alt mucenic, d-lui C. A
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
batjocoră în hainele formelor constituționale? Dar în starea [în] care a ajuns România azi e o naivitate ca cineva să mai pretinză de la guvernanții noștri respectul de sineși. Răspunderea? 0 ironie. Din contra, răsplată patriotică pentru risipa banilor publici, răsplată patriotică pentru falsificarea regimului constituțional, răsplată patriotică pentru surprinderea bunei-credințe a Domnitorului. Mucenicul Vinterhalder, grație complezenței sale în afacerea Strousberg, trăiește din rentele sale la Paris. Acum și unui alt mucenic, d-lui C. A. Rosetti, i se acordă o rentă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în starea [în] care a ajuns România azi e o naivitate ca cineva să mai pretinză de la guvernanții noștri respectul de sineși. Răspunderea? 0 ironie. Din contra, răsplată patriotică pentru risipa banilor publici, răsplată patriotică pentru falsificarea regimului constituțional, răsplată patriotică pentru surprinderea bunei-credințe a Domnitorului. Mucenicul Vinterhalder, grație complezenței sale în afacerea Strousberg, trăiește din rentele sale la Paris. Acum și unui alt mucenic, d-lui C. A. Rosetti, i se acordă o rentă reprezentând un capital de peste o jumătate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un drept câștigat și rămas în desuetudine numai? Dacă e vorba că negustoria de principii și prăvălia de fraze produce o rentă oarecare, destul au adus prăvălia "Romînului". Publicul apreciază, îi place marfa, o plătește cu mărunțișul, 20 bani "Gogoașa patriotică". Dar statul? Ce are a face statul cu toate acestea? {EminescuOpXI 115} Ce are a face țăranul care nu știe citi și asupra căruia frazeologia d-lui C. A. Rosetti nu s-a reflectat decât sub forma de război, podvadă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care direct sau indirect trăiește din agricultură, căci ea alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a anuităților drumurilor de fier, toate cheltuielele de fantazie ce-și permit guvernanții noștri, până și reversibilitățile patriotice, când, zicem, toată suflarea românească, vede că starea plugăriei nu inspiră un singur cuvânt de mângâiere și de speranță mesajului domnesc, fie din inițiativa a însuși șefului statului, fie din aceea a miniștrilor, atunci ea constată, și cu ea împreună
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale statului. {EminescuOpXI 156} În acest înțeles am încheiat convenții comerciale cu statele europene, în prima linie însă cu Austro-Ungaria, pe baza unei perfecte reciprocități: adecă liberi noi de-a introduce toată industria noastră, precum dantele, postavuri, pielării, ceasornice, palavre patriotice, liberă și Austria de-a le introduce la noi. Din nenorocire, nu sîntem tari decât în ramura palavrelor, în celelalte am rămas mai pe jos, încît am renunțat la esportul lor; mai fericită Austria însă, care la ea acasă a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale noastre, dar încolo ne vine cu de toate celea la noi, până și cu făină, pe când noi cată să ne mărginim la grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari sânt asemenea tari în palavre patriotice și slabi în puntul dantelelor. Există într-adevăr o brumă de industrie prin Ardeal între sași și români, cari, neavând atâta râvnă patriotică la funcții și advocatură, se mai ocupă ba cu pielăria, ba cu postăvăria, ba cu alte de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grâne, piei brute, lână, vite cornute etc. Ce se-ntîmplă însă? Frații maghiari sânt asemenea tari în palavre patriotice și slabi în puntul dantelelor. Există într-adevăr o brumă de industrie prin Ardeal între sași și români, cari, neavând atâta râvnă patriotică la funcții și advocatură, se mai ocupă ba cu pielăria, ba cu postăvăria, ba cu alte de-ale folosului lor și al altora; dar, fiindcă aceste elemente nu sânt patriotice, ele trebuiesc ruinate, oprind totodată și esportul nostru de vite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin Ardeal între sași și români, cari, neavând atâta râvnă patriotică la funcții și advocatură, se mai ocupă ba cu pielăria, ba cu postăvăria, ba cu alte de-ale folosului lor și al altora; dar, fiindcă aceste elemente nu sânt patriotice, ele trebuiesc ruinate, oprind totodată și esportul nostru de vite, piei și lână, adecă vorba voinicului din poveste: "Omoară două suflete c-o lovitură". Sub ce pretext însă, căci există o convenție de comerț pozitivă? Unde d. de Bismarck a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la apreciarea d-voastră prin subsemnatul, numit raportor. Cred de prisos, d-lor deputați, a reveni aci asupra motivelor de înaltă chibzuință cari au făcut pe Constituanta din 1866 să dea această dotațiune municipiului Iași ca recunoștință pentru marile și patrioticele sacrificii făcute de această veche capitală a Moldovei în folosul binelui general al României întregi. Preocupațiunea principală a delegaților dar a fost: 1. de-a regula modul plății acestei alocațiuni din partea guvernului cătră orașul Iași, și 2. de-a specifica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]