KorAP: Find »[drukola/base=pauză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...579 >

14,466 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

Lauren, fără Îndoială și ei la fel de inspirați ca și Thack de tipul ei special de glamour. —Ce s-a Întâmplat? am Întrebat-o eu, ridicându-mă de la birou. Era acoperit cu o stivă de acte și aveam nevoie de o pauză. —O să comand ceai pentru toată lumea, am spus, formând numărul magazinului de la parter. — Nu a venit, spuse Lauren slăbită. Se aruncă pe singura sofa din atelier, care era plină cu mostre de materiale și mâneci și pliseuri ciudate. Puteți să trimiteți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
că știu. Mi-a spus că Hunter o iubește de pe vremea când erau la liceu și că e greu pentru tine să concurezi cu ea, când tu Îl cunoști de doar două luni... sau zise șase luni? Marci făcu o pauză ca și cum ar fi pierdut șirul. Apoi continuă iar: Sau ceva de genul ăsta. Îmi pare foarte rău, Sylvie, zău. Nici nu știu cum o să-mi mai recuperez costumul Jet Set de la ea, că nu voi mai vorbi niciodată cu Sophia. Am simțit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Christopher, i-am șoptit. —Mă Împac! spuse Marci, ofensată. Ne aflăm În tratative, ți-am mai spus asta. A, am spus eu, asta este o veste bună. Preotul continuă: — Nu aducem nimic cu noi În această lume... (preotul făcu o pauză, privindu-i pe enoriași ca să fie sigur că acordau o deosebită atenție unui pasaj relevant pentru ei Înșiși)... și, repet, este sigur ca nu vom lua nimic cu noi... —E mare păcat că nu-ți spun chestia asta Înainte de a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
delicată. Între timp, Lauren devenise pământie, ca și cum sângele i se scursese din trup. În mod evident, era Îndrăgostită nebunește. Nu Își luă ochii de la Giles În timp ce acesta citea: — Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic... Făcu o pauză și privi la cei strânși acolo, ca și cum căuta pe cineva. El mă paște În pășuni verzi ... Făcu din nou o pauză și păru să prindă privirea lui Lauren. Pentru o clipă, amândoi au rămas cu ochii fixați unul la altul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
luă ochii de la Giles În timp ce acesta citea: — Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic... Făcu o pauză și privi la cei strânși acolo, ca și cum căuta pe cineva. El mă paște În pășuni verzi ... Făcu din nou o pauză și păru să prindă privirea lui Lauren. Pentru o clipă, amândoi au rămas cu ochii fixați unul la altul. — Și mă duce la ape de odihnă... ZDRANG! Lauren leșinase. — Mda, oftă Salome fără pic de compasiune, În timp ce o privea pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
o părticică din mine se simțea, În secret, ușurată că soțul meu mă căutase. — Departe de tine! am țipat eu. Care naiba e problema, Sylvie? — Știi foarte bine care e problema! Sophia... — Despre ce tot vorbești acolo? Am făcut o pauză Înainte de a vorbi. Cum să formulez asta? Până la urmă, am respirat adânc și am zis, cu mânie: Marci mi-a spus că e un secret cunoscut de toată lumea că tu și Sophia aveți o aventură. Urmă o tăcere provocată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

în care e gata să mă apuce de braț, dă ochii peste cap și deschide gura. Un fir de salivă i se scurge pe la colțul buzelor inerte; cade în drumul meu, in timp de din walkie-talkie se aude: „Jeanie? Jean? Pauză“. În minte încă-mi mai răsună ultimele cuvinte ale blestemului. Număr în continuare - 359, 360, 361 - și-mi văd de drum, printre oamenii care aleargă în cealaltă direcție. O femeie cu un exponometru atârnat de un șnur în jurul gâtului zice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
ajuns să fii atât de rapid, zice, nici măcar nu mai e vorba de cuvinte, dar tot rugaciune este. O vrajă nu face altceva decât să concentreze o intenție, zice. Și o zice încet, accentând fiecare cuvânt, apoi face o mică pauză. Zice, privindu-mă fix: — Dacă intenția celui care rostește este suficient de puternică, obiectul vrajei va adormi, oriunde s-ar afla. Cu cât ai înmagazinat mai multă emoție, zice, cu atât este mai puternică vraja. Mona Sabbat mijește ochii și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

pe genunchiul tatălui, cu nasurile lipite de geam, mama lor se sprijină cu tîmpla de umărul soțului, fata în minijupe își mișcă genunchii goi în ritmul mizicii, o bătrînă cu ochelari, care împletește de zor, face cînd și cînd o pauză, așternînd pe pieptul bătrînului bucata împletită, iar Dorin, încă transpirat de fuga pînă la autogară, stă jos, la ușa din spate, cu bărbia pe genunchi și cu privirea pierdută în gol. Muzica transmisă la radio niște acorduri dulci de chitară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cîntecului "Ne-am adunat din tîrguri și din sate"... O poate confirma și maestrul de colo arată Lazăr cu privirea în direcția profesorului, dar vorbele celui cu șeptelul și cu producția de carne livrată pieței acoperă orice zgomot. Reîntoarsă din pauză cu forțe noi, studenta atacă mai departe foaia albă, confruntînd, din cînd în cînd, cele calculate de ea cu ceea ce are în caietul de curs. Actorul întoarce pagina revistei, se încruntă, apoi, ca sugrumat, pufnește un "extraordinar!", lovind cu dosul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
că nu are mai multe invitații, să-și poată chema colegii, că, oricum, nu toți onorează invitațiile primite, ba cei mai mulți își trimit femeile de serviciu sau curierele. Trage puternic pălăria, să nu-i fie smulsă și-și ridică gulerul. În pauzele lungi dintre rafalele vîntului se oprește să privească cum ninge abundent, încărcînd brazii ce străjuiesc piața, făcîndu-i să semene cu pozele cărților de povești citite în copilărie, cînd încă nu știa cum arată munții, iar brazi văzuse doi, și-aceia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dedicație. Să știi că i-am telefonat alaltăieri și-am invitat-o la premiera piesei; îi reținusem și loc la hotelul partidului. Păcat! Pleacă în China cu soțul. Ar fi venit. Cînd a auzit cine-i autorul, a făcut o pauză cam lungă, abia apoi a oftat și s-a jurat că nu poate veni. Chiar mă gîndeam că-ți fac un bine... O conduceai după petrecere la hotelul partidului... Fetele de la poartă... uite-așa, dacă le dau eu telefon își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
În locul tău, nu te supăra că-ți spun așa, n-aș fi apelat la Săteanu. De ce! tresare Lazăr. Nu știu să-ți explic; o auzeam pe mama spunînd... cînd a venit de la maternitate... Ei, prostii! Bîrfe, ca între doctori... Gata pauza! rîde studenta. Mai discutăm la miezul nopții. Bună seara! salută profesorul, oprindu-se lîngă masă. Te-am lăsat să-ți tihnească masa, Lazăre. Mie masa, dumneavoastră Cotnarul... Ideile mari nu pot fi stropite decît cu un vin bun. Prima discuție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Te rog să nu țipi spune Paula încet. Amintește-ți că tu închizi mereu telefonul cînd vii, să nu te deranjeze. Fără apropo-uri, știi! Tot îmi dai atîta peste nas. Mai bine... Mai bine ce? întreabă Paula după o pauză lungă, dar, ca să nu încarce și mai mult atmosfera, se bagă sub cearșaf, lăsîndu-l pe Radu să-și reverse furia pe ce apucă, așa cum face uneori la spital, ca, apoi, să se liniștească. *** Toată noaptea telefoanele orașului au zbîrnîit, s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
dumneavoastră va trebui să mergeți de bunăvoie... Apoi, după ce s-a așezat într-un fotoliu, cu fetița în brațe, și-a scuzat întîrzierea, dînd vina pe mulțimea de treburi de la serviciu. Fetița a adormit, dar mai tîrziu, în una din pauzele penibile, cînd nu mai aveau ce-și spune, a deschis ochii brusc și a început să plîngă. Abia cînd Săteanu, trecîndu-și mereu palma peste obrazul ei, surîzîndu-i, întrebînd-o ce vrea, fetița s-a oprit din plîns și a îngînat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
este alături de alta urîtă și devine inaccesibilă cînd, făcînd cunoștință cu vreun bărbat, se întoarce și-și prezintă fiica, domnișoară deja: "Poftiți, faceți-i curte ei, nu mie, care sînt mamă, soție fidelă etc." Te rog! rîde Doina după o pauză de cîteva secunde ce rost are să roșești?! Aș putea spune că trebuia să-ți port pică, să-i spun tatii ce cred, dar nu, eram, în sufletul meu, răzbunată, ba, uneori, mi-era milă de tine. Știam că n-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
m-am dus la director și am reclamat-o; nu pentru ca ea să pățească ceva, ori s-o determin să-și schimbe atitudinea, ci pentru ca s-o oblig să mă ia în seamă... Apoi, strînge Săteanu din umeri după o pauză de cîteva secunde soțul ei a fost închis; eu, după ce am fost scos erou, am intrat în atenția conducerii, m-au pus în brigăzile de colectivizare, am avut un accident, iar după spital, trecuseră deja vreo doi ani, am fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tata..., mi-a întors spatele, apoi, cînd l-am căutat să-i spun că-s gravidă, mi-a rîs în nas. Un nesimțit care de nouăsprezece ani nu m-a întrebat o dată de fată! Hm, Mihai... pufnește Maria după o pauză lungă, vînturînd prosopul prin aer adevărata oră a solstițiului va fi deseară, ți-o promit! Vine și un... un concurent al meu în materie de ginecologie, doctorul Marcu, prieten bun cu cel care mă lăsase gravidă. Are o soție frumoasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-i umerii cu brațele, în care a adunat forța dată de disperare, sau de ciudă, o așa înlănțuire că mîinile lui nu mai pot decît să se miște sub spatele ei, sprijinindu-i omoplații în palme. Jocul durează mult, cu pauze scurte ale sărutului, cînd își umplu cu aer proaspăt plămînii, să se poată lupta din nou într-o încleștare din care gura femeii vrea de mai multe ori să scape și să țipe. Ultima oară, cînd o simte la apogeu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

dovezi împotriva celor care se îmbătau. Când se căsătorise cu Dan, unii dintre cei care îi văzuseră bând împreună cârcoteau că e o polițistă sub acoperire, care a reușit, în cele din urmă, să pună mâna pe suspect. Făcu o pauză. Era prima pauză semnificativă din discursul său. La început mă tot foisem pe locul meu. Povestitorul mă încolțise în compartiment la scurt timp după ce se urcase în tren, la Oxford. Era un soi de caricatură a Bătrânului Marinar și, după

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
care se îmbătau. Când se căsătorise cu Dan, unii dintre cei care îi văzuseră bând împreună cârcoteau că e o polițistă sub acoperire, care a reușit, în cele din urmă, să pună mâna pe suspect. Făcu o pauză. Era prima pauză semnificativă din discursul său. La început mă tot foisem pe locul meu. Povestitorul mă încolțise în compartiment la scurt timp după ce se urcase în tren, la Oxford. Era un soi de caricatură a Bătrânului Marinar și, după un schimb rapid

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
doream să pot să-l întrerup și să-l conving să mă scutească. Mi-am dat seama că nu voi avea șansa de a face asta într-un mod cât de cât politicos, așa că am capitulat. Când a luat o pauză, eram deja epuizat și liniștea se așternuse odată cu praful pe plușul învechit, cu modelul Căilor Ferate Britanice, ca o tablă de șah în miniatură. Răgazul acesta mi-a dat ocazia să-mi examinez cum se cuvine tovarășul de drum, creatorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
ca Dave 2, se transformase într-o pasiune asemănătoare celei a vânătorilor de vrăjitoare. Asta pentru că, așa cum remarca William James, singurul leac pentru patima alcoolului este patima religioasă. Ajuns în acest punct cu relatarea, profesorul cel dolofan făcu o nouă pauză. Scoase din buzunar un trabuc Mahawat, dintre acelea deosebit de populare prin anii șaptezeci. Îl puse în gura-i mică și rozalie și îl aprinse cu bricheta aurie Dunhill. Precipitările și pauzele din care îi era construită povestea se potriveau atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
punct cu relatarea, profesorul cel dolofan făcu o nouă pauză. Scoase din buzunar un trabuc Mahawat, dintre acelea deosebit de populare prin anii șaptezeci. Îl puse în gura-i mică și rozalie și îl aprinse cu bricheta aurie Dunhill. Precipitările și pauzele din care îi era construită povestea se potriveau atât de bine cu expresia-i blajină și invectivele abia sugerate care îi învăluiau personajele, încât am început să mă simt prost... Profesorul ăsta efeminat și sardonic, cu povestea lui amuzantă, deși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Simon cu o sumedenie de lucruri interesante de povestit. După doar câteva săptămâni, fusese ciocănită de un membru ocazional al grupului, un fost oțelar velș mic de statură, dar teribil de arătos. Scena stârnise rumoare și provocase numeroase discuții în pauzele de cafea, dat fiind că grupul se împărțise în tabere rivale ce se acuzau reciproc de delicte terapeutice și morale. Dave 2 se simțea în elementul său, ascultând și versiunile unora, și ale altora. Se ținu cu dinții de poveștile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]