36,774 matches
-
sens, cuvîntul desemnîndu-i pe soldații cu vechime relativă, respectiv din al doilea ciclu de stagiu militar. Opoziția curentă se stabilește între veterani și bibani - aceștia din urmă fiind recruții, soldații din primul ciclu. Metafora - trecerea de la denumirea unui soi de pește la sensul "recrut" - nu e tocmai transparentă: foarte probabil nici nu a fost vorba de o metaforă, ci de o asociere sonoră, pe baza structurii fonetice a cuvîntului (prima sa parte ar putea evoca un bebe sau un bibic, finalul
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
în spațiile de înregistrare în studiourile proprii de înaltă condiție tehnică, deservite de recunoscuți profesioniști într-ale sound-ului. Iată o constatare ce nu lasă nici un loc îndoielii, atâta timp cât subsemnatul - un simplu realizator pensionar - realizează doar el însuși, în fiecare lună, pește patruzeci de emisiuni (fiecare în durată de treizeci până la nouăzeci de minute, cele mai multe de șaizeci de minute) pentru Radio România Cultural și Radio România Actualități! Dar în același timp o atenție aparte este acordată jazz-ului (și „fratelui” sau
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
răspuns copilul și-a început să plângă.// Fântânile inimii mele sunt otrăvite./ A plouat cu apă sărată zi și noapte, mi-a spus un bătrân ce ședea pe marginea drumului,/ o ploaie cum n-am maivăzut de când sunt. Până și peștii din lac au murit./ Nu mai zăbovi, pleacă de aici cât mai repede, a mai bolborosit bătrânul,/ înainte să-și dea ultima suflare.// Atunci mi-am luat rucsacul în spate/ Și am început să fug/ Dar de fiecare dată când
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
probabil, plutind pe deasupra cartierului muncitoresc. Cele mai reușite secvențe din volum sunt acelea în care respirația divină se face simțită, spre bucuria religioasă a credinciosului care vede semnele: "să vezi/ când pleci la serviciu/ și treci/ printre gunoaiele/ din cartier/ peștii aurii/ ce înoată/ la mare adâncime/ pe sub pământ" (A fi poet); "într-o noapte/ îngerul i-a dat/ o aripă de-a lui/ câinelui fără un picior/ ce trăia/ pe lângă tomberoanele/ de gunoi/ din fața blocului meu/ acum câinele zboară fericit
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
igrasioasă a pivnițelor și parfumul trist al vechilor case. Puțin mai încolo, pe Hristo Botev, unde cu ani în urmă mirosul de cafea prăjită care ieșea dintr-o băcănie învăluia cartierul, te întîmpină azi la o intersecție un damf de pește care le face să pălească pe femeile însărcinate, în timp ce anumiți bărbați între două vîrste îl adulmecă pofticios. În Primăverii, cartier rezidențial, nu știu cum o fi noaptea, dar ziua mă întîlnesc un miros stătut de vechituri și de excremente de cîine pe
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8505_a_9830]
-
poți s-o mai găsești și nici trecerea ei, în mijlocul valurilor; sau ca pasărea ce zboară în aer și a cărei călătorie nu lasă nici un semn (...)". În mod foarte inspirat, poetul român reține doar pasărea în zbor, înlocuind corabia cu peștii: Ce urmă lasă șoimii-n zbor? Ce urmă, peștii-n apa lor? Blasfemia maternă nu poate fi pusă la îndoială ("E un păgân și Dumnezeu, / E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
în mijlocul valurilor; sau ca pasărea ce zboară în aer și a cărei călătorie nu lasă nici un semn (...)". În mod foarte inspirat, poetul român reține doar pasărea în zbor, înlocuind corabia cu peștii: Ce urmă lasă șoimii-n zbor? Ce urmă, peștii-n apa lor? Blasfemia maternă nu poate fi pusă la îndoială ("E un păgân și Dumnezeu, / E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
igrasioasă a pivnițelor și parfumul trist al vechilor case. Puțin mai încolo, pe Hristo Botev, unde cu ani în urmă mirosul de cafea prăjită care ieșea dintr-o băcănie învăluia cartierul, te întîmpină azi la o intersecție un damf de pește care le face să pălească pe femeile însărcinate, în timp ce anumiți bărbați între două vîrste îl adulmecă pofticios. În Primăverii, cartier rezidențial, nu știu cum o fi noaptea, dar ziua mă întîlnesc un miros stătut de vechituri și de excremente de cîine pe
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]
-
face decît să sporească ridicolul. Finalul la fel de neverosimil lasă impresia unei întreceri cavalerești - ca în Capcana mercenarilor (1980) - între eternul comisar și kgb-istul lispit de scrupule de care nu-l leagă niciun pariu al onoarei, un final în coadă de pește care altădată îi ieșea. Din păcate, continuarea pe care ne-o propune regizorul nu mai reușește să adune nici pe departe farmecul filmelor de altă dată cu toate defectele și exagerările lor. Poate că ar fi mai bine ca regizorul
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
rîdeam. Sau improvizam. Ca studentă în anii '80, m-am hrănit, îndată după ce pachetul de-acasă era epuizat (lucru care se întîmpla foarte repede), pe lîngă invariabilul fel al cartofilor (de preferință prăjiți), cu alimentele sărăcăcioase din Alimentara: conservă de pește, tocană de legume (într-o anumită rețetă, aceasta devenea ciorbă), biscuiții cazoni (îi numeam ca atare) și ceai de zahăr ars. Rîdeam de cozile la oase - afumate - care adunau zeci, poate sute de oameni pe trotuarul din fața Filologiei care se
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
bune nu-i un capitol de istorie literară. Rezumatele, care extrag ideea principală (barbară preocupare, întocmai ca lucrătura lui Pirgu, cu cuțitul, în cega rasol), o sar. Iar cititorii grăbiți ai rezumatelor rămîn cu ideea, plăcută ca un os de pește. Și proza care-a conținut-o le pare, firesc, o conservă. Se pot încerca, pe urmă, toate strategiile de resuscitare. Una dintre ale a fost/ este, pentru Patul lui Procust, coborîrea la subsol. Opinia nesolicitată, proza neautorizată (dar cine mai
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
din alte cărți. Viața în Chocó era exact ca în roman în anii 70, dar fără violență, acum însă s-a instalat și violența despre care pomenesc în carte. Trăiam într-o colibă la malul mării, dar nu se mânca pește, fiindcă nu exista cultura peștelui, oamenii erau deprimați, copiii se luau după mine și mă atingeau ca pe o arătare. Experiența trăită acolo m-a făcut să fiu mai bună, mai înțelegătoare cu dramele individuale. L.V.R.: Credeți că există tineri
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
Chocó era exact ca în roman în anii 70, dar fără violență, acum însă s-a instalat și violența despre care pomenesc în carte. Trăiam într-o colibă la malul mării, dar nu se mânca pește, fiindcă nu exista cultura peștelui, oamenii erau deprimați, copiii se luau după mine și mă atingeau ca pe o arătare. Experiența trăită acolo m-a făcut să fiu mai bună, mai înțelegătoare cu dramele individuale. L.V.R.: Credeți că există tineri ca Wilson Cervantes, care se
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
fetelor noastre care ies la agățat acolo, cu singura condiție să anunțe dacă s-au trezit pe traseu cu concurență străină. Fiindcă să le scoți din dispozitiv pe fetele noastre, care și-au împărțit zonele de influență, în urma negocierii dintre peștii lor, înseamnă să lași centura de izbeliște. Dacă însă poliția de la moravuri le-a adunat pe fete pentru a le face un instructaj patriotic, să stea cu ochii în patru, și dacă pe centură nu se vor înregistra evenimente în timpul
NATO, anarhiștii și prostituatele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8642_a_9967]
-
scolastică a ilustrat-o "părintele Nicolae", ci una a concretului existențial, la nivelul omenirii generice, umil și concomitent grandios prin potențialitatea sa simbolică. În Cartea împărtășirii ne întîmpină un Hristos axat pe "cele materiale", preocupat de înmulțirea pîinilor și a peștilor, de prefacerea apei în vin, atașat nevoilor celor mulți: Nu, Domnul, binecuvîntat să fie Numele Său, spune Steinhardt,nu a fost ceea ce în limbaj curent se cheamă Ťidealistť, ci a fost materialist, întrucît a luat fără greș aminte și în
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Omul de litere Gdov a ieșit de la restaurantul "Bavaria" către ora unu noaptea. Regretând că nu luase de la crâșmă o scobitoare, își vârî degetul în gură pentru a se scobi între dinți după o cină copioasă, din care nu lipsiseră peștele roșu, pulpa de porc, berea de butoi nefiltrată și multe altele foarte apetisante. Strada Tverskaia, ducând până în Piața Triumfalnaia, unde se află monumentul lui Maiakovski și sclipesc luminile restaurantului "Pekin", își trăia viața obișnuită. Câtă amărăciune mai există încă dincolo de
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
grația și lumina ei." (Într-o dimineață, pe când purtam pantaloni scurți); "am în față zidul, zidul cu iederă/ zidul cu flori mici și putrezite/ plin de crăpături viu colorate// mama îmi vorbește încet și clar/ îmi spune: christoase, e un pește/ își desface aripile, zboară// eu nu-i vorbesc mamei mele nimic/ îmi închei șlițul de la pantaloni/ zidul vorbește: loose lips might sink ships// aburul se ridică deasupra mea." (Am în față zidul, zidul cu iederă...). Montajul diferă de la o secțiune
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
prietenii. Petre }uțea și neverosimilu-i discurs despre filosofia lui Camus. Curcubeele presimțite. Ovidiu Iuliu Moldovan. O definiție a bibanului (Bibanului), deschizînd o anecdotă. O poreclă, prin extindere, de la frate, care-a apărut la școală cu un biban din prăvălia de pește a lui tată-su. Și o lungă, dulce-amăruie vorbire despre box și mahalaua hoților mărunți, cu tîlharii ei gentilomi, despre panorama cu minuni, despre mari actori, mari profesori, întîlniri, destine. Din nou, despre curcubee, două, deasupra Bucureștiului. O lume a
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
articulat, ci ordinea superioară a unei geometrii transcendente. Iar cum în spatele acestei geometrii, permanent a fost Cuvîntul, atunci Paul Neagu a scris: Prag despic Forfeca văzduh Huma apelor Impărțeala Grația formală Buzele mierii Păstaie de salcîm Delfic dans Cuțit Trans-val Peștele Pragul trecea Etosul apei Descînta Londra, 4 septembrie 1987 IV Paul Neagu dă corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente în realitatea frustă sau în convenția culturală. Pentru că sfera sa de acțiune și de referință nu se
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
plus la Mihaela Marin, este atașamentul pe termen lung față de un discurs regizoral. Ab initio, există la ea studiul teoretic, studiul demonstrației estetice, analiza decupată a unei puneri în scenă. După aceea, privește cu aparatul. Cînd se simte, deja, ca peștele în apă. Cînd stăpînește mijloacele celuilalt ca să poată să și le exprime pe cele personale. Ea se lasă pe mîna lui Dragoș Galgoțiu, de pildă, și descoperă o lume mergînd fidel pe drumul călăuzei sale. La interval doar de cîteva
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
bătrâna măicuță Fevronia, în a cărei proximitate minunile devin posibile. Dacă însă Fevronia este inocența întruchipată, fecioara cu riduri care a întors spatele lumii dedicându-și viața lui Cristos, Feofan e un fel de Pan, multiplicat fantastic, cu frunze și pești care i s-au lipit "pe tâmple, la subsuori, pe mâini și pe pleoape". Un poem excelent, în cheia universală, cristică a miracolului, îmi pare Feofan. Vindecare: "L-am văzut coborând scările,/ cu cârjele subsuoară, tropăind/ când pe un picior
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
multiplicitatea. (...) Unicul - prezența sa multiplă. Masa - concentrarea într-un singur tot, scurgându-se prin degetele întredeschise ale tămăduitoarei Tale mâini..." (Feofan. Clopotnița). Centura de castitate proiectează așadar sub cupola metafizică a creștinismului răsăritean multiplicitatea foșnitoare a vieții: albinele în stupi, peștii "în bancuri rotitoare", "stropii de materie", glasurile "ca niște grăunțe", o "piele zornăitoare", care "își rotește cu grație miile sale de celule". În contrast cu mulți dintre colegii săi de generație, consumați sub raport creativ și redundanți, Nichita Danilov e un poet
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
mai reprezentative piese Metallica, filmate simultan cu 24 de camere, care se îmbină cu povestea îndrăzneață a unui film de acțiune. ERIC CLAPTON a lansat albumul “Unplugged” în 1992. Discul lansat la acea dată a reușit să înregistreze vânzări de pește 19 milioane de copii și să câștige șase premii Grammy. Reprise Records celebrează lansarea de acum 11 ani prin editarea unei colecții de 2 CD- uri/DVD, cu șase piese noi, iar DVD-ul include o nouă versiune a concertului
Mondo pop by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/84229_a_85554]
-
alături de Alexandra Stan la concertul de promovare a campaniei “Nu bate, măi bine cântă!” chiar la liceul “Dinu Lipatti”. Primul contact cu numeroșii ei fani l-a avut la gala Romanian Top Hits de la Bacău, unde a fost aplaudată de pește 20.000 de spectatori și asaltata pentru a u ț o g r a f e . Supranumita “Jessie J de R o m a n i a ” , Theo Roșe a lansat de curând un nou hit semnat de Cătălin Dascălu
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
în juvelnic.După vreo trei ore, soția mea mă sfătuiește să mă astîmpăr. Se umpluseră amîndouă juvelnicele. Bănulescu, în singurătatea lui, își umpluse și el juvelnicul. Pescuise cu o singură undiță, pe care o ținea în mînă și cînd simțea peștele în cîrlig îl scotea din apă. El fusese de fapt campionul acelei zile. Pe seară, cînd am ajuns în București, Mircea avea destul pește pentru botezul fetiței. Pe drum, Bănulescu a întrebat-o, în treacăt, pe Daniela ce șanse avea
La pescuit cu Ștefan Bănulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8435_a_9760]