4,633 matches
-
din nou nevoia de emancipare a femeii: accesul ei la educație. Considerăm că Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer sunt printre primii scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
129 Ibidem, p. 522. 130 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 373. 131 Ibidem, pp. 373-374. 54 această situație, nu este un moralist aspru, intransigent, ci are îngăduința necesară și înțelepciunea de a accepta diversitatea umană. Femeia devine pedagog, la vârsta maturității, pentru suratele ei în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu prea, permițându-și uneori și atingerea unor subiecte licențioase. știu să intre într-o competiție, nu ignoră detaliile, nimic din tot ceea ce este omenesc nu le este străin, ironia rămâne mereu un semn al inteligenței, iar experiența de viață pedagogul suprem. Cunoștințele și abilitățile membrelor brigatei nu se limiteză doar la talentul istorisirii și aceasta le face să devină nu doar simple voci, ci individualități. Sunt spirite cizelate, iubitoare de poezie, recită și compun ele însele poeme, de cele mai multe ori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
radicală în dorințele ei sau prea credulă: „De el atârnă tot, viață sau moarte.”689 Naratorul nu ezită să insereze în textul legendei versuri moralizatoare privind viclenia bărbaților, cărora nu ar trebui să li se dea întotdeauna crezare, este un pedagog feminist: „O, voi femei curate, moi din fire,/ Pline de milă, cinste și simțire,/ Cum de vă-ncredeți oare în bărbați?/ De-al lor fățarnic chin vănduioșați/ Când pilde vechi aveți - cu ce folos?/ Au nu vedeți cum jură mincinos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ci și una intelectuală. Studiul, universitatea, cărțile erau realități destinate preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lacuna” codului penal, care nu prevede pedeapsa cu moartea. Politicienii l-au citit pe Machiavelli și umblă cu machiaverlâcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta, e altă poveste. Zița citește Dramele Parisului în traducere, neștiind franțuzește decât superficial (orvoar, țațo!). Pedagogul de școală nouă știe însă nemțește. El are lecturi de specialitate, Pestalozzi de pildă, ca și de istorie. În chestiunea cometei, Rostogan respinge interpretările gazetelor ca Universul și trimite la surse cu autoritate științifică. Totuși lumea lui Caragiale și cea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
descumpănitoare. Desparte arta de viață. Ca urmare, afirmația lui George Steiner potrivit căreia „cultura nu face oamenii mai buni” este scandaloasă tocmai pentru că este adevărată. Păcat. Ceea ce mă face să studiez o temă atât de complicată e optimismul meu de pedagog. Cred că inteligența poate triumfa și ar fi de dorit să o facă. Să Încercăm și noi. Scopul acestei cărți este să ajute la reducerea vulnerabilității omului. I. Inteligența prost folositătc "I. Inteligența prost folosită" 1 Povestea a făcut valuri
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
atâta timp, în școală: ascensiunea la tron, reglarea relațiilor cu Ungaria și Polonia, luptele cu turcii, patronajul cultural fără rival în Moldova. Toate au fost amintite în ordinea știută, de manual. Elogiul final a plusat tocmai virtuțile sale de mare pedagog al neamului, căci "prin modul în care a condus și apărat țara, Ștefan cel Mare a oferit o lecție de diplomație și, în egală măsură, de strategie militară"16. Competiția "Marilor români" a fost un prilej de judecare a posterității
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
raporta la știința istorică. A introdus treptat în povestire termeni de specialitate cum ar fi arheologie, preistorie, secol, Epoca Fierului, Antichitate, Ev Mediu, structură socială, dinastie, formațiuni politice etc. nu neapărat și cu explicațiile corespunzătoare. În fond, ceea ce se reproșează pedagogilor, acuzați de didacticism, este ambiția de a explica la tot pasul. Eliberat de imperativele politice sau ideologice, ca și de rigorile școlare, autorul s-a văzut nevoit să-și atragă cititorul. Axioma didactică pe care s-a construit demersul său
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1907, portrete de domnitori și revoluționari etc.). Profesorii și elevii erau îndemnați să îmbogățească inventarul didactic cu obiecte reprezentative pentru istoria locală și cu produse de fabricație proprie (de exemplu, planșe cu schema apariției statului antic "pe baza plusvalorii" etc.). Pedagogii insistau și ei, subliniind importanța "Cabinetului de istorie" și a "Mijloacelor de învățământ"303 corespunzătoare. În majoritatea școlilor s-a găsit, într-adevăr, câte un spațiu care să definească istoria vizual, prin inscripționări adecvate, dublate de scenografii minimale, care se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atractiv și accesibil, manualul nu trebuie neapărat redus la un volum de benzi desenate sau la o simplă revistă pentru copii. Dar ar putea fi mai eficace atunci când este vorba de obișnuitele funcții de atestare și de plauzibilitate, atribuite de pedagogi ilustrației. În limbajul curent, ceea ce se întâmplă într-o lecție este faptul că istoria "se predă" deci, "se înmânează" elevilor, de către profesori. Cunoașterea este transmisă preponderent prin expunere și prin explicații verbale, iar mesajul se interiorizează, adică se memorizează, prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anii 1918-1919. Totuși, povestitorii au favorizat o singură narațiune, cu adnotările de cuviință; teama de "răuvoitori" și de "falsificatori ai istoriei"122 i-a urmărit întotdeauna. Deși nu mai sunt de mult contemporani cu cele povestite, istoricii, dar mai ales pedagogii, se simt încă datori să-și scuze eroii pentru opțiunile lor. Ignorând legitimitățile vremii și rememorările preferențiale pe care chiar participanții la evenimentul istoric și le-au îngăduit 123, autorii se refugiază în "canon". Ei propun doar memorizarea informației preselectate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
te speli pe mâini mai întâi? Era un șmotru!" (O.I.). Ritualul se încetățenise ca atare, deși era aplicat cu mai puțină asiduitate în mediul urban. În școala profesională următoarea etapă în traseul clasic al unui elev venit "de la țară" erau pedagogi special însărcinați cu păstrarea ordinii și a curățeniei pe holuri, la baie, în sala de mese, în dormitoare, în sala de lectură: "era o liniște și o disciplină de nu pot să-ți spun... și o curățenie! Și [doar] a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este elev etc. El mai poate fi dedus din numărul și calitatea jucăriilor din preocuparea pentru preferințele copilului, din felul cum sunt amenajate colțul sau camera afectată lui etc. Cunoașterea statutului familial real al unui copil este necesară pentru un pedagog și un cercetător al raporturilor familiilor-școală, pentru că de felul în care este privit și tratat copilul în familie depind de dezvoltarea și sănătatea lor fizică și psihică și ca urmare și dezvoltarea sub raportul pregătirii pentru școală și viață și
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
școlare către viața reală și răspunde dorințelor imediate (concepția utilitaristă a școlii), arată problema descompunerii și detalierii cunoștințelor necesare, întărește dimensiunea educativă, abordarea morală a intervenției școlare prin responsabilizare și motivare a educaților. Compensând pe linia umanistă menționată a educației, pedagogii care au analizat nevoia de azi a paradigmei priorității competențelor (Rey, 2007, pp. 22) apreciază că aceasta redă învățării dimensiunea de transformare în profunzime a subiectului implicat. O cunoaștere autentică se prezintă ca un ansamblu de competențe, care face să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
paidos și agogé acțiunea de conducere a copilului) și constatăm că esența este aceeași, doar sfera și conținutul problemelor, metodologia studierii și interpretării lor, a abordării teoretice și aplicative sunt tot mai aprofundate, mai ales prin recursul la interdisciplinaritate. Dar pedagogul (practician) a rămas același conducător al complexei dezvoltări a personalității educatului (de orice vârstă), deși contextele, situațiile, metodologiile, interpretările s-au nuanțat în timp. Iar acum ne oprim doar asupra unui aspect al reconstrucției problematicii, de pe pozițiile sistemului noilor paradigme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
managementului clasic, la cea de tipul managementului modern leadershipul, marcat prin noi roluri ale educatorului și educatului. Un istoric al cercetării asupra acestor noi paradigme ale conducerii educației (Evertson, 2006, pp. 74-78) arată că acestea au început să atragă atenția pedagogilor din anii '60-'70, când s-a pus problema schimbării priorității predării cu învățarea, s-au studiat variabilele care influențează eficiența invățării (caracteristici de vârstă și individuale, sex, clasă socială, experiențe de învățare, atitudini, dorințe, expectanțe, abilități și roluri ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Pe scurt, mediul organizat poate ajuta copilul. Educația tradiționalistă bazată pe autoritarism și verbalism poate duce la greșeli, căci nimeni nu poate trăi experiența pentru noi. Totuși nu se poate trece de la o extremă la alta: de la totalitarism la delăsare. Pedagogul poate construi așa numitele mânere de ajutor de care copilul poate să se sprijine, nu prea Îndepărtate, pentru ca elevul să se poată sprijini, și nici prea apropiate pentru ca elevul să se poată realiza liber. Dirigintele modern trebuie să abolească catedra
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
angoasă În condițiile abuzului de autoritate ce declanșează o teamă permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni. IX. Cauze ale comportamentului școlar deviant Nu este ușor, nici chiar pentru psihologi și pedagogi experimentați, să se definească multiplele cauze ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
În condițiile În care situațiile de violență școlară nu pot fi rezolvate În mod direct prin intervenția profesorului, se impune lucrul În echipe psihopedagogice, care să includă mai multe persoane (profesorul diriginte, profesori ai clasei, părinți, medicul școlar, psihologi și pedagogi), capabile să analizeze datele problemei (forme de violență, cauzele acestora) și să găsească soluții. La nivelul școlii, activitatea profesorilor va trebui perfecționată prin absolvirea unor cursuri de psihologia copilului, sociologia familiei, sociologia moralei, metode și tehnici de intervenție psihologică (pentru
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
În relațiile interumane, de a realiza un permanent echilibru Între dorințe și Îndatoriri. Viața afectivă interioară bine ordonată și echilibrată, liniștea sufletească, stăpânirea de sine, Încrederea, optimismul, reprezintă condiții psihologice indispensabile unei eficiente adaptări la cerințele societații. După cum observa marele pedagog american Bernard Russel, copilul trebuie să-și formeze o minte deschisă (“open mindness) care să-l ajute să vadă În viitor, să anticipeze, să prevadă și să creeze calități care să-l ajute să se adapteze societății. Necesitatea dialogului În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
promovând sub factorii creativității noi categorii de performanță școlară, noi modele de succes (randament) școlar. CAPITOLUL 1 VALORIFICAREA EDUCAȚIEI TEHNOLOGICE CA MEDIU DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR 1.Conceptul de „educație tehnologică” în învățământul primar Educația tehnologică este considerată de pedagogi precum I. Jinga, în același timp, o dimensiune a educației, dar și a culturii generale a omului contemporan, deoarece tehnologia (înțeleasă ca știință în acțiune, ca știință aplicată) face parte din viața lui cotidiană, însoțindu-l pretutindeni: la locul de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
linie modernă. Nu mi-am propus să fac o analiză a lucrărilor ci doar să menționez câteva dintre preocupările artistului. Ca activitate predominantă, a fost cea pedagogică, astfel profesorul Ioan Antonică a format la Academia Ieșeană generații de artiști. Talentat pedagog impresiona întotdeauna prin cultura sa în domeniul artelor plastice, sensibilitate și modestie. Anul cesta se comemorează zece ani de la dispariția artistului. Primul catalog dedicat sculptorului Ioan Antonică completează incursiunile în arta românească contemporană. Ivona Aramă Ioan Antonică - cronică postumă (1937-2002
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
necesar citind răspunsurile d e pe schelă, când la cinema mergeai pe furiș și destul de rar, iar ca să vorbești la telefon cu părinții nici nu-și putea cineva închipui, ci mai repede se rezolva totul printr-o înțelegere conspirativă cu pedagogul sau educatorul de serviciu, că drum ul d e 15-20 km până acasă, la acei ani, era o jucărie dacă n u o mare bucurie. Despre întâlnirile băieților cu fetele ori ale fetelor cu băieții în timpul liceului? O mare ispită
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
erau scurte, „pline de vrajă, de o liniște înfiorătoare” și deși nu erau ei, „singura pe rech e prinsă în jocul acela feciorelnic”, în care toată lumea li se părea numai a lor, totuși, întâlnirile le erau supravegheate de marele lor pedagog Nicolae Ceredarec. Știindu se deconspirați, elevi i deși încercau un „sentiment de jenă”, și profesorul, le dădea de înțeles că îi știe, n-a făcut niciodată publice asemenea gesturi ale copilăriei... Părăsirea încet-încet la oraș a deprinderii învățate la școala
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]