1,388 matches
-
conacul ei, "Casaleum", cea mai frumoasă proprietate a ei, situată în vecinătatea orașului. Fratele Arnolo a îndemnat-o pe Angela să intre în "Ordinul terțiar al Sfântului Francisc", numit și "Ordinul penitenților" ("Ordo Poenitentium"). Tendința spre un mod de viață penitent era o caracteristică a evului mediu și fusese susținută în secolele anterioare în reformele vieții monastice efectuate de Sfântul Romuald (d. 1027), Petru Damiani (d. 1072), Ioan Gualbert (d. 1073) și, în special, de sfântul Bernard de Clairvaux (1091-1153), cu
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
bărbaților și femeilor care se călugăresc (al treilea ordin regulat) cât și mirenilor (ordinul franciscan laic). Înființarea ordinului terțiar reprezenta o inițiativă personală a Sfântului Francisc care încerca să grupeze într-o structură organizată viața evanghelică a diferitetor grupuri de penitenți care erau persoane laice și nu duceau o viață monastică. Toate cele trei ordine au luat ființă practic simultan și ele dovedesc înțelegerea pe care Sfântul Francisc o avea cu privire la cerințele vremurilor în care trăia. Regulile Ordinului Terțiar al Sfântului
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
regulă de viețuire, cu scopul de a-l urma pe Hristos. În anul 1210, frații l-au rugat pe papă să le aprobe regula și să le permită predicarea itinerantă. Grație recomandărilor episcopului de Assisi, papa a confirmat regula Fraților Penitenți din Assisi și le-a autorizat predica itinerantă. Rolul jucat de ordin în istoria Bisericii Catolice a fost și a rămas major. Tot Inocențiu al III-lea a sprijinit începuturile ordinului domninican. Deși nu zăbovim asupra ei, nu putem trece
Papa Inocențiu al III-lea () [Corola-website/Science/305428_a_306757]
-
și-au amintit de scopul cu care veniseră, acela de a se închina la Sfântul Mormânt. . S-au spălat de sânge, au dezbrăcat armura, au lepădat hainele de luptă, apoi, cu capul gol și picioarele goale, ca cei mai pașnici penitenți, vărsând lacrimi de căință au pornit procesiunea. Tancred de Sicilia, care nu se sfiise să jefuiască aurul și pietrele prețioase din însăși biserica Sfântului Mormânt, făcea parte dintr-un convoi, implora, laolaltă cu alții, îndurare, promițând că va răscumpăra răul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
lase luptătorii sub comanda lui Ludovic al VII-lea și cu o escortă mică să se întoarcă la Constantinopol unde să se îmbarce pe mare și să-și continue drumul până la Ierusalim. Aici avea să viziteze locurile sfinte ca simplu penitent, nu ca împărat cruciat. Francezii, după un marș obositor, întrerupt de mai multe ori de atacurile turcilor au ajuns, în cele din urmă, la râul Meandru. Pe malul opus se aflaumusulmanii așezați în linie de bătaie. Prin apropiere nici un loc
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
oamenii erau adunați, urmată de doi cavaleri. Acestă versiune este dată de Roger de Wendover (d. 1236) în "Flores Historiarum" un colecționar de anecdote de luat în seamă care citează din scrieri anonime anterioare. La aceea vreme, se obișnuia ca penitenții să facă o procesiune publică purtând un articol de îmbrăcăminte alb asemănător unui slip de astăzi și care cu siguranță a fost considerat lenjerie de corp. Unii cercetători au speculat că Godiva a călătorit prin oraș ca un penitent. Însă
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]
-
ca penitenții să facă o procesiune publică purtând un articol de îmbrăcăminte alb asemănător unui slip de astăzi și care cu siguranță a fost considerat lenjerie de corp. Unii cercetători au speculat că Godiva a călătorit prin oraș ca un penitent. Însă, povestea Godivei ar fi putut trece în istoria populară în variantă romanțată. O altă teorie spune că goliciunea Godivei se poate referi la a merge pe străzi „dezbrăcată” de bijuterii, cele care marcau clasa superioară din care făcea parte
Lady Godiva () [Corola-website/Science/325021_a_326350]
-
înfuriat că Balduin al V-lea îi sprijinea pe dușmanii săi, a convocat un conciliu la Sens cu scopul de a o repudia pe Elisabeta de Hainaut. Potrivit cronicii lui Gislebert de Mons, Elisabeta a apărut atunci desculță, ca un penitent, în bisericile orașului, câștigând astfel simpatia publicului. Unchiul regelui, Robert I de Dreux, s-a interpus cu succes acestei situații, astfel încât Elisabeta nu a mai fost repudiată, mai ales că acest lucru ar fi însemnat pierderea provinciei Artois de către coroana
Isabelle de Hainaut () [Corola-website/Science/324575_a_325904]
-
într-un punct critic. Papa îl excomunicase pe Henric, fapt care a condus la o slăbire evidentă a sprijinului avut de acesta în Germania. Regele romano-german a traversat Alpii în acea iarnă, compărând la începutul lui 1077 ca un desculț penitent în zăpadă la porțile castelului Matildei de la Canossa, unde papa rezida în acel moment. Acest faimos episod, "Penitența de la Canossa", marcând o imensă victorie morală a papei, nu a rezolvat însă problema "Luptei pentru învestitură" decât pe termen scurt. În
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
continuă cu lungi procesiuni. Sacrele Reprezentații din Salento se disting prin teatralitatea lor și prin întreaga participare a populației. În Vinerea Sfântă se desfășoară procesiunile cele mai sugestive care încep după-amiaza și se termină târziu în noapte. Pe străzi defilează penitenții, lovindu-se cu ramuri de salcie pe piept. La Galatina (Lecce), protagonistă este o femeie în vârstă care în procesiunea Maicii Îndurerate face rugăciuni și cântă, iar bărbații care participă sunt îmbrăcați în smokinguri și au mănuși albe. La Etna
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
sărbătorile să fie celebrate cu atâta fervoare ca în Spania. Începând cu Duminica Floriilor (a Frunzelor de palmier) până la Paște, mii de persoane se revarsă pe străzi pentru a celebra moartea și învierea lui Christos. Aceste procesiuni religioase, în care penitenții transportă în spate mari „Pasos" (statui reprezentând scenele patimilor), sunt diverse, după teritoriu. La Malaga, cortegiile cuprind peste 40 de care numite și „confradias", care sunt însoțite de penitenți cu glugi înalte, asemănătoare celor ale Ku-Klux-Klanului, îmbrăcați cu veșminte lungi
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
celebra moartea și învierea lui Christos. Aceste procesiuni religioase, în care penitenții transportă în spate mari „Pasos" (statui reprezentând scenele patimilor), sunt diverse, după teritoriu. La Malaga, cortegiile cuprind peste 40 de care numite și „confradias", care sunt însoțite de penitenți cu glugi înalte, asemănătoare celor ale Ku-Klux-Klanului, îmbrăcați cu veșminte lungi, albe, urmați de călugări care transportă statuile sfinte. În Sevilla, momentul cel mai fierbinte este ieșirea călugărilor de la Macarena la miezul nopții, în Joia Sfântă, în procesiunea numită „Madrugada
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
și la Perpignan, în regiunea Languedoc Roussillon, pentru câteva ore, sculpturi cu scenele Patimilor, purtate în spate de credincioși și de călugări îmbrăcați în haine lungi, cu glugă, de culoare neagră sau roșie, în funcție de rolurile pe care le joacă. Haina penitentului prevede o pelerină, un obiect de devoțiune format din două pânze unite printr-un nasture, care simbolizează apartenența confraților la Sanch. Procesiunea traversează străzile principale, fiind urmată de un număr foarte mare de credincioși. Sfânta coroană de spini În Vinerea
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]