1,391 matches
-
s-a arătat a fi, dacă putem spune astfel, un al doilea Francisc, iar datorită virtuții, blândeții și simplității sale, un al doilea Anton. Când asculta spovezile, evlavia și compasiunea sa erau atât de mari,încât, dacă nu observa în penitenți semne de profundă căință, el îi mișca prin lacrimile și sughițurile sale până când ajungeau să plângă și ei. Așa s-a întâmplat și cu nobilul Alexandru de Bassingbourn. Acesta se spovedea ca și cum ar fi relatat o poveste, iar fratele Geoffrey
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
confirmat viața și Regula Sfântului Francisc, și a introdus-o în registrul actelor oficiale (p. 196). Papa Grigore al IX-lea a aprobat cele două ordine pe care Sfântul Francisc le întemeiase: unul, al doamnelor sărace consacrate, și celălalt, al penitenților. Acesta din urmă este un ordin din care fac parte persoane de ambele sexe, adică clerici, oameni căsătoriți, fecioare și persoane cumpătate. Același papă a aprobat Ordinul Călugărițelor Penitente, adică al Sfintei Maria Magdalena (p. 198). 2. Cronica din Lanercost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al doilea a fost Ordinul Surorilor Fericitei Clara, care înainte se numeau doamnele sărace ale sfinților Cosma și Damian, pe când acum, de când Fericita Clara a fost canonizată, sunt numite surorile Sfintei Clara. A întemeiat și al treilea ordin, numit Ordinul Penitenților, cei care sunt numiți «frații continenți». Aceste trei ordine, ca trei fiice, au fost instituite de el, și sunt destinate cultului lui Dumnezeu. 2. Francisc a fost așadar slujitorul umil al lui Dumnezeu datorită respectului său față de Dumnezeu. În al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
publice și cunoscute. Este voința noastră ca ministrul general să instituie pentru fiecare provincie un anumit număr de preoți dintre cei mai maturi și discreți, așa cum li se va părea miniștrilor respectivi că este oportun, pentru a-i asculta pe penitenți cu privire la păcatele private, cu excepția cazului în care frații preferă să se spovedească la miniștrii sau custozii lor, ce se află în trecere prin locurile unde locuiesc ei. 8. În al șaselea rând, întrucât Regula stabilește ca niciun frate să nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să le țină locul. Dorim de asemenea ca miniștrii să constituie sau să decidă să se constituie pentru provincii un anumit număr de frați preoți dintre cei mai maturi și chibzuiți, câți vor considera ei necesari, pentru a le asculta penitenților atât păcatele ascunse, cât și cele private, în afara cazului în care frații preferă să se spovedească la miniștrii sau custozii lor aflați în trecere prin locurile unde locuiesc ei. 7. Referitor apoi la expresia ce se află în Regulă: la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la nivelul atitudinilor colective și (poate) mai ales al viziunilor - numitori comuni ai epocilor "premoderne", dar post-medievale. Johhanes Eckhart e doar un exemplu de gândire care refuză să urmeze traseul descensional al "acreditării" umanului, de la divin, prin imagine, către sinele penitent, și care propune în schimb o filosofie propedeutică a aceleiași imagini, prin care ființa tinde, fără mediant, către adevărul și valoarea absolute. Derivată din ea, poetica europeană a privirii, fie că e însoțită de cunoașterea fototropică renascentistă, fie că e
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din textele religioase fundamentale. La rândul ei, iconografia fixează în tablourile votive alăturarea domnitorului (uneori, și a familiei sale) de Christos, doar că, spre diferență de perioada constantiniană (când pe monede ambii apăreau șezând, ca egali) sau, dimpotrivă, de împărații penitenți, ca Leon III, și de aristocrații evlavioși, ca Theodor Methochites, domnul apare redat în picioare, nu în proskynesis sau în genunchi. Reprezentarea aceasta îi conferă o anume demnitate și un alt rol în imaginarul colectiv: acela de voievod al lui
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
epocă, au venit totuși târziu, astfel încât, în legătură cu secolele XV-XVI, se poate vorbi despre o cvasi-absență a literaturii laice dedicate trăirilor umane, despre un drept limitat de a imagina și de a crea în jurul temei erotice; în schimb, un unic și penitent chip, cel feminin, este prins în imaginarul dominat de modelele masculine, mobilizate politic și militar, fidele în credința creștină, orientate doar către menținerea puterii. Hagiografiile, catehismele, scrierile lui Antim Ivireanul, precum culegerile de legi, mențin și ele, cum altfel?, acuzațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Nr. 4-6, 2000, p. 6, 8 sq. footnote>. Dar ce este un martir? Ce schimbă suferința dintr-o forță distructivă într-una creativă, care transformă o moarte violentă într-un act de martiriu, o greșeală a justiției într-un sacrificiu penitent? Unul din răspunsuri ne este furnizat de un creștin rus al secolului trecut, Iulia de Beausobre. Într-o zi, în Moscova, a sfârșitul anilor 20, soțul ei fiind reținut de GPU (Administrația Politică de Stat ce a fost poliția politică
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
up the mountainside to the cell of Father Cleopa, ăn 89-year-old monk famous for hîș piety and wisdom. It was clear that there was no Lear here. This was a holy old man radiant în hîș serenity, not the disturbed penitent of Shakespeare's play. At that moment he was bidding farewell to another ancient, venerable monk, Father Arapu, who had travelled some distance to visit hîm. Here were two wise old men at ease with themselves and the world, but
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în perioada imediat postbelică a colaborat la gazetele brăilene „Ancheta”, „Cuvântul”, „Facla”, „Expresul”, afirmându-se ca poet în revistele din Capitală, „Prepoem”, „Vremea”, „Adonis”, „Kalende”, „Revista Fundațiilor Regale”; scrie și la „Claviaturi” din Brașov. Primul său volum de poezii, Decor penitent, a primit, în 1946, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundației Regale pentru Literatură și Artă, în a cărei editură a și apărut în 1947. După această dată, C. și-a încetat activitatea publicistică, trăind într-o completă recluziune. Abia după două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
intitulate Dincolo de cuvinte (1967). Cultivând o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent, în volumul Împărăția de seară (1979), încununat cu Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică, inclusiv ciclul inedit Intrarea în legendă, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
al Academiei Române. Poeziile ulterioare au fost incluse în volumele Trecerea (1981) și Dogma (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București), întreaga creație poetică, inclusiv ciclul inedit Intrarea în legendă, fiind reeditată în antologia cu acest titlu din 1990. Între volumul Decor penitent și cele care i-au succedat după două decenii de tăcere, există diferențe sensibile. Prin cartea de debut, C. se înscria în noua tonalitate, modernă, a poeților tineri din perioada celui de-al doilea război mondial, specifică îndeosebi confraților de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
C. se înscria în noua tonalitate, modernă, a poeților tineri din perioada celui de-al doilea război mondial, specifică îndeosebi confraților de generație, lui C. Tonegaru, din volumul Plantații (1945), și Mircea Popovici, din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte, București, 1967; Determinări, București, 1970; Codice, București, 1974; Ianuarii, București, 1976; Împărăția de seară, pref. Ion Caraion, București, 1979; Trecerea, București, 1981; Dogma, București, 1984; Împărăția de seară-The Realm of Dusk, ed. bilingvă, tr. Charlotte Margaret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
fundal un panou decorativ. Postura devine expresia unei intense emoții, mîinile femeii sunt împreunate, corpul transmite vibrația afectului, ochii sunt închiși pentru a fixa și reține imaginea interioară și pentru a bloca bruiajul exterior. În același timp, acest corp contorsionat, penitent, îmbrăcat într-o rochie cenușie, care face contrast cu fundalul cu o cromatică intensă, vie, pare străbătut de un frison care, sugerat expresiv, creează o tensiune suplimentară. Pictorul a fost atent la tensiunile dintre prim plan și fundal, la schimbul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]