1,541 matches
-
Îl știe și cel care stă În lumina azură; care stă acolo tocmai să se vadă mai bine că știe ce-l așteaptă. Se spune că pictorul se speria de viața din ramă și atunci se scutura de vopsele, arunca pensula cu furie și alerga În stradă, uitându-se cu atenție la toți milanezii, Întorcându-i cu fața spre lumină și spre Întuneric, să-i vadă mai bine și să se inspire din viața reală; după aceea, alerga din nou la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-i cu fața spre lumină și spre Întuneric, să-i vadă mai bine și să se inspire din viața reală; după aceea, alerga din nou la locul crimei, Își contempla pictura Începută, mai punea o nuanță aici, mai da o pensulă dincolo și apoi pleca aiurea extenuat de Îndoială. (iarna) Constat că a fi singur Înseamnă a fi puternic. Mă uit În jur la aceste cupluri ce se mișcă rigid ca niște marionete; toți ochii Îi privesc și se amuză ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
hârtia, Efrem i-o îndesă în buzunar. Apoi desprinse un celuloid de pe ecran. — Ia și asta. Portretul artistului în tinerețe. În orice caz, dacă vrei să-i lecuiești frântura de la tâmplă, să n-o faci cu bidineaua, ci cu o pensulă subțire. Altminteri, mai mult o să vatămi decât o să lecuiești. Ieși îngândurată, ferindu-se în ultima clipă din calea tărgilor purtate în fugă și a brancardierilor care cereau, în gura mare, să li se facă loc. Se strânse în pardesiu și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Fata amestecă spirt în apă caldă și, mai degrabă tamponând decât ștergând, ca să nu-i provoace alte dureri, muie cojile de sânge uscat și îi curăță obrazul. Rănile rămaseră dezvelite la colțurile buzelor, la rădăcina urechii, de parcă cineva, cu o pensulă, voise să dea chipului său un aer hlizit. Când socoti că, peste urmele blacheurilor, nimic nu mai putea fi, până una-alta, lecuit și că, printre frânturile spuse cu caznă, băiatul nu mai avea ce adăuga, Melania îi puse în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care, cu mâini tremurânde, și-o treceau unul altuia sau, mai exact, și-o smulgeau unul altuia. Lucică avea, în schimb, fața albă și netedă, chipul prelung de parcă ar fi fost zugrăvit pe tencuială, iar trăsăturile delicate păreau trase cu pensula subțire a unui desenator japonez. Părul lung îi ascundea bună parte din chip, ochii negri îi erau tăiați pieziș. Prin buzele supte se vedea că-i lipsesc dinții din față, ceea ce dădea caninilor o bucurie neobișnuită. Lucică purta o haină
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trei nu se clintiră, știau că ăsta e prețul. Și, în ordinea în care i-am cunoscut, cel dintâi vorbi Tili : — Astăzi am cunoscut o fată. Cea mai frumoasă din lume. Ca să-i desenezi trăsăturile, ți-ar trebui neapărat o pensulă subțire. Are un păr pe care vântul i-l înfoaie chiar și când nu mișcă nicio frunză. Corpul ei pare modelat pe roata olarului. Cum o cheamă ? întrebă Coropciuc. — Magdalena. Dar nu știu de fapt cum o cheamă. Adică nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gust, i se poate spune Piața Mare, Piața Armelor sau, de pildă, Piața Primăriei. Aici, în Piața Mare, începe povestea noastră. În locul acesta, printre vânzătorii de amintiri și proroci, pictorul își așeza într-un colț șevaletul, tuburile de vopsea și pensulele. Oamenii îi pozau neclintiți, cu capul ușor într-o parte sau cu privirile țintă înainte, după cum credeau că le șade mai bine. Își aranjau părul cu câteva gesturi repezi, femeile își reîntregeau conturul ochilor sau al buzelor, miopii își scoteau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ținea paleta cu vopsele. Numai că, în locul paletei, în palma întinsă, pictă ceasul deșteptător de pe noptieră. Mai era un minut până la miezul nopții. Atunci, cu mâna purtată de o putere mai mare, desenă acele ceasornicului ca pe unul singur. Lăsă pensula și paleta să cadă. Închise ochii. Îl cuprinse o sfârșeală caldă, toate chipurile pe care le desenase începură să se învârtească în jurul lui, ca un balans de călușei, în ritmul muzicii de flașnetă pe care o ascultase în copilărie. Pe măsură ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Împărăteasă se întinde în jilț. Sunt trează de la două dimineața și asta pentru nimic! Shim se târăște spre ea în genunchi. Își ridică brațele în aer ca să-i ofere o tavă cu un prosop umed, o cutie de pudră, o pensulă și o sticlă verde. Marea Împărăteasă ia prosopul și își șterge mâinile, iar apoi ia pensula ca să-și dea cu pudră pe față. După asta, ridică sticla verde și pulverizează un lichid pe fața-i ca o prăjitură. Un parfum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu țesătură roșie brodată cu un shee. Acoperișul de deasupra scaunului e din dantelă țesută cu fir de aur. Pe acoperiș sunt două mici platforme ca niște scene. Pe una stau doi păuni din aur, fiecare ținând în cioc o pensulă roșie - simbolul cele mai înalte autorități, inteligențe și virtuți. Pe cea de-a doua stau patru păsări phoenix din aur - simboluri ale frumuseții și feminității. În mijlocul acoperișului se află Globul Armoniei - simbolul unității și infinitului. Urmează să fiu însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
păsări care și-au făcut cuib sub streșini. Sunt primită de un călugăr tânăr care este și eunuc. Are obrajii roșii și o aluniță între sprâncene. An-te-hai îmi anunță numele și titlul, iar călugărul aduce un registru imens. Ia o pensulă, o înmoaie în cerneală și îmi scrie numele cu majuscule. Sunt condusă în templu. După ce trecem de câteva intrări arcuite, călugărul spune că are o îndatorire de îndeplinit și dispare în spatele unui șir de coloane. An-te-hai îl urmează. Privesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
destul de greu să îi evit pe miniștrii care trec pe aici, de vreme ce lăsăm ușa deschisă pentru a lăsa să intre aer răcoros. Ca să evit suspiciunile, Hsien Feng îmi spune să mă deghizez în băiatul care se ocupă de cerneala și pensulele lui de scris. Îmi ascund părul lung sub o căciulă și mă îmbrac într-o robă simplă, dându-mă drept eunucul care prepară cerneala. Nimeni nu-mi acordă atenție; într-adevăr, mintea miniștrilor e atât de preocupată, că mă ignoră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cutie are înăuntru o inimioară care ticăie. — Ca o ființă vie? — Da, numai că ele nu sunt vii. Majoritatea au fost făcute de oameni din țări străine. Vei avea multe atunci când te vei căsători cu prințul Ch’un. Îmi scot pensula de pudră și îi spun: Ia aminte, Rong, ca soră a concubinei favorite a lui Hsien Heng, ar trebui să știi că bărbații abia așteaptă să te aibă, dar s-ar putea ca ei să nu aibă îndeajuns de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din lemn de roșu. Pe masă e o tavă de mărimea unei frunze mature de lotus, mai mare decât cădița unui copil. Pe tavă sunt așezate obiecte simbolice: un sigiliu imperial, o carte de Confucius, Despre toamnă și primăvară, o pensulă de scris făcută din păr de capră, un lingou de aur și unul de argint, o ghicitoare, o sabie în miniatură, o sticluță de băutură, o cheie de aur, zaruri din fildeș, o tabacheră de argint, un bici din piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Cum aș putea oare să-l ghidez? Cu cât citesc mai mult de pe foaia de deasupra altarului, cu atât mi se face mai teamă: ... Dacă prințul alege sigiliul imperial, va deveni un împărat miluit cu toată virtutea Cerului. Dacă alege pensula de scris, aurul sau sabia, va domni cu inteligență și voință puternică. Însă dacă alege floarea, cercelul sau acul de păr, va ajunge un mare iubitor de plăceri. Dacă atinge vasul cu băutură, va fi bețiv; în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
granița cu Coreea. Au revendicat importantul port chinez din Haishenwei, care în curând va fi cunoscut sub numele de Vladivostok. Nu voi uita niciodată momentul când împăratul Hsien Feng se decide să semneze tratatele. E ca o repetiție pentru moarte. Pensula de scris pe care o ține în mână pare să cântărească mii de livre. Nu-și poate stăpâni tremurul mâinilor și nu reușește să-și scrie numele. Ca să-i fixez coatele, i-am mai pus încă două perne la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
săi nu i-au răspuns la rugăciuni, nici Cerul nu s-a îndurat de fiul său. Totuși, în neajutorarea sa, Hsien Feng își arată demnitatea de împărat al Chinei. Lupta sa este eroică - bărbatul pe moarte care se agață de pensula lui de scris, refuzând să cedeze China printr-o semnătură. O rog pe Nuharoo să îl aducă pe Tung Chih. Vreau ca el să fie martor la chinul tatălui său de a-și îndeplini datoria. Nuharoo respinge ideea mea, spunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
așa că mă văd nevoită să bat în retragere. Eunucul-șef Shim îl întreabă pe Majestatea Sa dacă dorește să încerce cerneala înainte de a scrie. Hsien Feng dă aprobator din cap. Îi aranjez hârtia de orez. În clipa în care vârful pensulei atinge hârtia, mâna lui Hsien Feng tremură violent. Tremurul începe cu degetele, apoi se întinde la braț, la umăr și la întregul corp. Transpirația îi trece prin robă, iar ochii i se dau peste cap în timp ce trage adânc aer în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
precizie cât timp i-a mai rămas. Așteptăm ca Hsien Feng să-și recapete cunoștința. Când o face, îl implor să termine de semnat, dar el nu rostește nici un cuvânt. Am ajuns într-un mare impas - împăratul refuză să ia pensula de scris. Eu pregătesc întruna cerneala. Mi-aș dori ca prințul Kung să fie aici. Simțindu-mă neajutorată, încep să plâng. — Orhideea... se aude vocea Majestății Sale: Nu voi putea să mor în pace dacă semnez. Înțeleg. Nici eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
oaselor, dar se prăbușește. Toți trei - eunucul-șef Shim, An-te-hai și eu - îl așezăm pe spate. Pun hârtia lângă mâna lui și îi spun că acum își poate așterne semnătura. Cu ochii ațintiți în tavan, împăratul Hsien Feng mișcă din pensulă. Îi conduc cu atenție liniile, pentru a împiedica semnătura să semene cu mâzgălitura unui copil. Până să-i acoperim numele cu pecetea roșie imperială, Hsien Feng scapă pensula din mână și își pierde cunoștința. Piatra pentru cerneală cade și îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
așterne semnătura. Cu ochii ațintiți în tavan, împăratul Hsien Feng mișcă din pensulă. Îi conduc cu atenție liniile, pentru a împiedica semnătura să semene cu mâzgălitura unui copil. Până să-i acoperim numele cu pecetea roșie imperială, Hsien Feng scapă pensula din mână și își pierde cunoștința. Piatra pentru cerneală cade și îmi stropește peste tot rochia și pantofii. În iulie 1861, sărbătorim cea de-a treizecea aniversare a lui Hsien Feng. Majestatea Sa zace la pat, într-o stare incertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmbrăcat într-o robă gri. A sosit de la Peking în dimineața asta și trebuie să se întoarcă înapoi de îndată ce înregistrează ultimele cuvinte ale Majestății Sale. Barba albă a lui Kuei Liang îi atârnă pe piept. Stă în genunchi, ținând o pensulă de scris gigantică. Din când în când, înmoaie pensula în cerneală ca să o mențină umedă. În fața lui se află un teanc de hârtie de orez. Chow Tee, care stă lângă el, ia un băț pentru cerneală, la fel de gros ca brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în dimineața asta și trebuie să se întoarcă înapoi de îndată ce înregistrează ultimele cuvinte ale Majestății Sale. Barba albă a lui Kuei Liang îi atârnă pe piept. Stă în genunchi, ținând o pensulă de scris gigantică. Din când în când, înmoaie pensula în cerneală ca să o mențină umedă. În fața lui se află un teanc de hârtie de orez. Chow Tee, care stă lângă el, ia un băț pentru cerneală, la fel de gros ca brațul unui copil, și îl freacă de piatră. Ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
scoate brațul din strânsoarea lui Su Shun și se eliberează: — Tati, tati! Ochii împăratului Hsien Feng clipesc, iar buzele lui se mișcă încet: — Tung Chih, fiule... În sală se așterne liniștea și toată lumea își ține răsuflarea. Secretarul imperial își ia pensula de scris. — Vino la mine, Tung Chih! Brațele muribundului se întind de sub plapumă. — Majestatea Voastră - înaintez, asumându-mi riscul că aș putea fi pedepsită -, vreți să-l anunțați Curții pe succesorul Domniei Voastre? Este prea târziu ca Su Shun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
este prima la noi, din câte știu, cartea ta mi se pare că lasă o urmă certă. Te felicit încă o dată! Fie ca Noul An să-ți aducă sănătate și putere de muncă! Și spor în tot ce faci cu pensula ori cu stiloul! Te îmbrățișează cu drag, Liviu Lăzărescu București, 30 decembrie 2005 Argument Acordând compoziției rolul principal în procesul de inițiere a viitorilor artiști, am încercat să ordonez materialul pentru a avea claritate metodologică în abordarea temei. Stăpânirea de către
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]