6,187 matches
-
dintr-o arie curriculară; d) toate variantele de mai sus. 12. Nu este un principiu al educației estetice: a) principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic; b) principiul înțelegerii și situării contextuale a obiectului estetic; c) principiul perceperii sinestezice, multisenzoriale a obiectului estetic; d) principiul educației estetice pe baza valorilor autentice. 13. Calitățile motrice de bază sunt: a) viteza, forța și îndemânarea; b) rezistența, suplețea și mobilitatea; c) rezistența, forța și viteza; d) variantele a și b. 14
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
li se interzisese anterior accesul în Agora, deschizându-li-se de acum drumul către Piață. Chiar și pervertirile noționale nu au rezolvat inadecvarea din conținutul Economiei raționaliste, de natura adversității părților implicate în ecuație. Limbajul primenit, care invită atenția spre perceperea statutului corect politic al egalității de șanse și rol, cum ar fi cel sugerat de conceptul de „capital uman”, de exemplu, nu rezolvă adevărata problemă a maniheismului de funcții și consecințe. Creează o iluzie a schimbării. În fapt, nu spune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sărace în sugestii. Această dinamică are eminamente determinanți societali, în sensul că oamenii se implică tot mai mult în organizarea modului lor specific de existență pe măsură ce sunt internalizate și alte valori și scopuri decât cele ale supraviețuirii sau ale subzistenței. Perceperea complexității este o operație intelectuală, o abilitate progresivă a omului de a se înțelege pe sine și ceea ce-l înconjoară, a avantajelor și dezavantajelor intersubiectivității ca substrat al naturii umane, care-l invită să recurgă la rolul de influențare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
social care să genereze o mai mare coerență tensiunilor creatoare. Imprecizia conceptelor ce condensează semnificațiile proceselor de tip tranzitiv în care se află omenirea nu este nicidecum programatică, deși tăcerea în mediile intelectuale pare să lase loc de interpretare. Această percepere, în contradicție acută cu determinările raționale ale societății cunoașterii în care tocmai am intrat, relevă nu atât un deficit de adecvare reactivă, în primul rând la schimbare, în fapt chiar la marea schimbare a sintezei, cât mai ales un supliment
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teleologică ar fi cadrul legitimator al schimbării. Or, schimbarea setului de valori, rejectarea unora din arsenalul de încredere pentru forța lor explicativă diminuată sau epuizată și adoptarea altui set învestit cu încredere gnoseologică și de legitimare a consecințelor ce acutizează perceperea ca nou a altui context pune accentul pe subiectivitatea procesului de schimbare, ca nivel de înțelegere și explicare a utilității de confort spiritual și material. Cele trei concepte, până la urmă, nu descriu evoluția ca istorie factologică propriu-zisă, ci ca traseu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
găsească soluții la propriul său stres individual, se recunoaște faptul că multe probleme sunt rezultatul unor situații politice mai ample; de exemplu sărăcia, localizarea geografică, educația, condițiile de locuit, rasismul, sexismul, crimele de stradă, nesiguranța slujbei, datoriile financiare, lipsa de percepere a existenței democrației, centralizarea sau modalitatea de a lua decizii, și așa mai departe. Mulți „consumatori de consiliere” au nevoie de ajutor material mai degrabă decât de psihoterapie, sau cel puțin au nevoie de ajutor material în egală măsură. Stresul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și de comprehensiune a textelor. 3. Aptitudinea numerică Capacitatea de a înțelege și opera cu conținuturi numerice. 4. Aptitudinea spațială Capacitatea de a reține și de a opera cu reprezentări mintale spațiale. 5. Aptitudinea de percepție a formei Capacitatea de percepere a constanței formei și a detaliilor obiectelor și de discriminare figură - fond. 6. Abilități funcționărești Capacitatea de a identifica și corecta detalii verbale și numerice din textele scrise. 7. Rapiditatea în reacții Capacitatea de reacție motorie la stimuli și rapiditatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Vocabular Sintaxă Înțelegerea textelor 1 1 0,5 1 - - Aptitudinea numerică Calcul matematic Raționament matematic 1 1 1 Aptitudinea spațială Imagini mintale - transformări Orientare spațială Generare de imagini 1 1 0,5 1 - Aptitudinea de percepție a formei Constanța formei Perceperea detaliilor Analiza perceptuală complexă 1 1 1 1 - - Abilități funcționărești Testul de abilități funcționărești 1 1 Rapiditate în reacții Timp de reacție simplu Timp de reacție în alegere Timp de reacție al memoriei 1 1 1 - - Capacitatea decizională Capacitatea decizională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de 100 de persoane de ambele sexe cu vârste cuprinse între 33 și 62 de ani. Pentru această investigație am imaginat și aplicat un chestionar cu răspunsuri deschise, centrat pe următoarele teme: ierarhizarea însușirilor necesare în activitatea diplomatică; modalități de percepere a problematicii diplomației românești în exterior și virtualele „capcane” în acest domeniu; relațiile în echipă cu persoanele din consulate și ambasade, cu partenerii străini, cu românii din diaspora. Au răspuns chestionarului 25 de femei și 75 de bărbați, cu media
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
evoluție spre globalizare. Din structurarea răspunsurilor subiecților investigați de noi în 1994-1995 și 2003-2004 se desprind următoarele: a) dorința receptării sarcinilor de serviciu pentru o bună inserție în structurile externe ale UE, NATO și altor organisme (ONU, UNESCO etc.); b) perceperea unei atitudini în plan declarativ de maturitate și inovație, de interes pentru activitățile prezente, pentru viitorul individual și instituțional al diplomației românești; c) receptivitate (ca atitudine generică), datorată unei bune informări realizate prin cursuri postuniversitare, doctorate, masterate etc. privind setul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Brate, 2002). În figura 1 este prezentat un posibil model comprehensiv de diagnoză multidimensională a stresului ocupațional. 2. Obiectivul cercetării Acest studiu își propune să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
percep o varietate de surse de presiune specifice (stresori socioprofesionali), a căror interacțiune cumulată determină efecte multiple asupra sănătății, satisfacției sau performanței autoevaluate în muncă. De asemenea, ca ipoteză de lucru am considerat că un rol important moderator/mediator în perceperea (di)stresului (experiențierea efectelor la stres, a strain-ului) și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și dimensiuni de personalitate, care au rol de predictori pentru nivelul efectelor la stres. 3. Metoda 3.1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mentală sunt la cote superioare; c) un rol important moderator/mediator în experiențierea efectelor la stres și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și factori de personalitate, care au rol moderator (de predictori) pentru perceperea nivelul efectelor la stres: controlul și influența personală, balanța viață - muncă, pulsiunea de tip A, focalizarea pe problemă, suportul social. Este important ca, pe viitor (deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a stresului ocupațional să se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sau aproape invincibile, sentimentul de frustrație este determinat nu atât de intensitatea obstacolului (a dificultăților), cât mai ales de întregul complex de condiții obiective și subiective din care rezultă semnificația de a fi frustrat / privat, cum ar fi: modul de percepere și interpretare a situațiilor obiective exterioare, nivelul de aspirații individuale, educația și experiența de viață a individului etc. Factorii menționați vor conferi obstacolului un anumit grad de periculozitate și un anumit înțeles, specific frustrării: privarea, deposedarea persoanei de un bun
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de frustrație dobândește semnificație deplină numai prin raportarea sa la un întreg complex de factori, în care includem: a) natura și intensitatea, obstacolului extern sau intern care determină blocajul sau contrarierea, b) starea psihică rezultată dintr-un mod personal de percepere și interpretare a respectivei blocări/contrarieri, c) reacțiile comoprtamentale condiționate de această stare psihică (reacții care au menirea de a asigura o echilibrare, o adaptare la situația creată, atingerea scopului propus, și o reevaluare a situației frustrante prin fenomenul de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
condițiile prelungirii sau a trăirii lor prea intense. Un punct de vedere interesant întâlnim la Vasile Pavelcu, care vede în fenomenul stresului doar unul din cei trei factori ai ecuaței psihologice, implicată în stabilirea pragului maxim de rezistență organismului la perceperea unei amenințări: „Dacă prima treaptă, sau primul prag, numit «instigație», exprimă conflictul între tendințe sau individ și ambianță, al doilea prag, cel al trăirii mai intense, de «frustrație» sau «amenințare», se traduce printr-un sentiment de alarmă, de teamă, legat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
determina o schimbare în orientarea, comportamentului: de la rezolvarea problemei (a sarcinii), către sine, în vederea păstrării integrității psihice; c) atunci când nu se obține, prin reacțiile comportamentale adoptate, o schimbare a situației obiective, se ajunge la pragul de „stres” propriu-zis, identificat cu perceperea „pericolului”, în care starea emoțională, atinge intensitatea anxietății sau a panicii; în acest stadiu sporirea solicitării psihice afectează în sens negativ relațiile cu semenii, atitudinea față de sine însuși, ceea ce se observă din tendința spre rigiditate a răspunsurilor, din incapacitatea, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a gradul flexibilității psihicului persoanei la găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete, a deciziilor luate, a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de exemplu, de a înțelege și asimila trăirile și motivațiile altora dă naștere unui act de atribuire subiectivă, nejustificată, a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
muncă independentă și creatoare, a sentimentelor de datorie și răspundere a conștiinței valorii personale — condiții psihologice indispensabile reușitei în lupta cu agenții frustranți. Reducerea conduitelor deviate ale elevilor puternic frustrați implică modificarea stilului de viață al acestora, dezvoltarea capacităților de percepere, înțelegere și interpretare realistă / obiectivă a situațiilor contrariante și a propriilor reacții aberante față de acestea — toate acestea fiind realizate pe baza unor măsuri psihopedagogice flexibile, care sunt adaptate specificului situațiilor concrete de frustrare și caracteristicilor psihologice ale personalității elevului frustrat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
orice proces de comunicare acceptă corecții, dar face imposibilă suprimarea lui), nerepetabil (orice act de comunicare este unic, în măsura în care se produce într-un context nerepetabil). Comunicarea este modelată de factori multipli, aflați în interacțiune: patternuri cognitive, mecanisme de producere și percepere a mesajului, variabile sociale, variabile psihologice, variabile comportamentale, variabile culturale. Generalizând, vom spune că: sistemele de comunicare sunt sisteme deschise, adică interacționează cu mediul social și fizic în care funcționează; procesul comunicării are o structură ierarhică, adică presupune relații între
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pildă, faptul că în limba eschimoșilor există aproximativ 60 de termeni pentru zăpadă, doar doi-trei în limbile europene și nici unul în culturile africane reflectă un mod diferit de viață, de conceptualizare a realității, semnalează elementele relevante legate de construirea și perceperea realității în cultura respectivă (ipoteza determinismului lingvistic - B. Whorf); cu toate acestea, experimentele au demonstrat că și un locuitor de la ecuator poate percepe fenomenul zăpadă, îl descriere în manieră similară cu un eschimos, dar îl interiorizează diferit. Limba unui trib
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Locuitorii din Surinam zâmbesc și râd mai des decât cei din Olanda. Mișcările capului au semnificații diferite: a da din cap pe verticală semnifică aprobare („da”) în multe dintre culturile europene, dar negare („nu”) în Bulgaria sau este semn al perceperii mesajului (back-channel) în Japonia. Un criteriu de diferențiere între culturi îl reprezintă gestionarea colectivă a „contactului”. Se vorbește despre culturi cu „grad ridicat de contact”, respectiv culturi cu „grad ridicat de contact” (engl. high contact cultures, low contact cultures - Hall
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cuvintele. Netezește diferențele și iartă neînțelegerile. Umbrește-ți istețimea și simplifică-ți scopul. Cuvintele sofisticate și stilul înfrumusețat nu poartă în ele virtutea. Cel mai adeseori cuvintele aduc necazuri. Un experiment intercultural a scos la iveală date interesante în legătură cu perceperea competenței retorice în culturile occidentale și în cele orientale. În campaniile electorale, votanții occidentali apreciază argumentația și puterea de persuasiune a candidaților; votanții din Coreea au perceput lipsa competenței pragmatice a candidaților ca expresie a unui caracter onest, demn de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
infantilă, nevoia de întoarcere în pântecul matern, problematica legată de mamă. Ochi Semnificațiile ochiului sunt multiple, iar alegerea interpretării depinde de scenariul oniric: - ochiul este legat de cunoașterea obiectivă («până nu văd, nu credă), ca organ al percepției intelectuale; - dincolo de perceperea realităților exterioare, ochiul permite sesizarea realității interioare; este organul cunoașterii viitorului și al cunoașterii subtile; - ochiul evocă și dorința în expresia sa pozitivă, de motor, sau negativă, simțurile copleșesc subiectul (pofta); expresia «a mânca și cu ochiiă este semnificativă din
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]