4,422 matches
-
prin noutatea tematică. Nu era primul roman cu mediu citadin, și nici primul care înfățișa capitala, dar până atunci, de la Ciocoii vechi și noi al lui N. Filimon la Orașul bucuriei al lui V. Demetrius, fusese avută în vedere îndeosebi periferia bucureșteană și, în orice caz, lumea de altădată a metropolei. M. vine cu un panoramic al existenței bucureștene contemporane lui. Romanul - specifica o amplă notă inserată în cotidianul „România”- „e cea dintâi zugrăvire în stil larg a vieții românești de după
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
și în drama Năpasta. Frecvent în proza de la „Contemporanul” (Sofia Nădejde, C. Mille ș.a.), n. poate fi regăsit mai târziu la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Ciuleandra, Răscoala și în unele nuvele. De altfel, de n. țin proza și teatrul periferiei, aflate în plină expansiune la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică, prin autori ca V. Demetrius, Al. Cazaban, I.A. Bassarabescu, N. Dunăreanu, Carol Ardeleanu, G.M. Zamfirescu, Ion Călugăru, I. Peltz, Ury Benador. Repere bibliografice: Émile Zola
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea. Aici contrariază din nou atât reabilitarea unei comunități etnice, cât și a unor specii uitate la periferia literaturii - cântecul lăutăresc, cântecul de mahala, romanța. Surprinde naivitatea mimată cu o mare savanterie de mijloace în exprimarea unui eros frust, aprig, a unei naturi umane febrile și al cărei dramatism inconștient țâșnește în expresii adeseori vulgare sau comice. Lumea
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Și-a găsit tingirea capac (1854). Oarecum mai interesantă este proza acestui poligraf. Hoții și hagiul (1853), unul din primele romane românești duse până la capăt și tipărite, scriere „cu aspecte picarești” (G. Călinescu), imaginează un conflict în lumea pestriță a periferiei bucureștene. Ca și în romanele Jidovul cămătar. Moldova și Bucovina (1863), Un funcționar sinucis. Fratele și sora (1873), se supralicitează foiletonistic intriga amoroasă, elementele senzaționale, arsenalul sentimentalist și didacticist. Se remarcă totuși, ca la mai toți romancierii mijlocului de veac
PELIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288750_a_290079]
-
sale, văzut dintr-o perspectivă originală, fără termen de comparație în literatura română, cu toate că același mediu va inspira și pe alți scriitori, ca Ury Benador, în romanul Ghetto veac XX. El inaugura totodată o galerie de personaje caracteristice, plasate la periferia vieții, romanul fiind axat pe ideea predestinării. Haim Vraciul, fiul unei prostituate, trăiește în lumea imundă a șantanurilor și a barurilor de noapte. Vrea să evadeze de aici prin dragoste, dar horoscopul său îl condamnă să aibă ca amante tot
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
mică galerie de inadaptabili, oameni solitari și care detestă existența cotidiană banală și burgheză, „mahalaua” morală, din care vor să evadeze. Romancierul e un fin analist al acestor procese de eliberare și rearmonizare, după cum e și un bun observator al periferiei, cu lumea și limbajul ei. El excelează în introspecția stărilor în care insul e deopotrivă actor și spectator, altfel spus, împinge analiza lucidă până la cazuistică; după cum reușește la fel de bine în analiza stărilor de conștiință modificate, unde în prim-plan trece
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
pregnant, ce se datorează, probabil, traversării unor momente similare de autorul însuși. Grundului autobiografic i s-a adăugat și plasticitatea decorului - viața citadină specifică anilor ’30 ai secolului trecut -, bine sugerat de spectacolul oferit de străzi, baruri și cârciumi de la periferie, săli de concert, gale de box, locuri turistice (din București, Sinaia, Constanța, dar și din Elveția sau Paris). Deși conștient de preponderența înclinației sale spre analiză, O. nu va persevera pe calea care îi adusese un oarecare succes. Departe de
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
înțelegerii sistemelor înseși, din care sunt compuse primele. Un asemenea unghi de vedere ni-l oferă Ilie Bădescu (1984). Pornind de la teoria lui Immanuel Wallerstein (1979) asupra economiei capitaliste mondiale (în termenii propuși aici, un suprasistem) și a dinamicii „centru/periferie”, Bădescu oferă o imagine stimulativă a particularităților evoluției social-economice și, în mod special, culturale ale României, în contextul jocului forțelor europene și mondiale. Putem distinge două tipuri de suprasisteme, constituind adesea faze ale evoluției acestora: un suprasistem lipsit de orice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Arnotenilor. Trei, asemenea „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, personajele centrale (Radu Zăvoianu, Ramițki și Eduard Valdara) sunt duse cu sania dintr-o cârciumă situată pe una din „străzile subțiri căzând perpendicular pe Lipscani” (adică în perimetrul oficierilor mateine), undeva la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce fumegă sub viscol. Cocioaba cu pereți dărâmați se dovedește, la o privire mai atentă, a fi citadelă și
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
căruia și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La târg (1895). Acest ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște), se simte în largul lui și când scrie despre satele și oamenii din Ialomița. Lirismul discret, narațiunea lentă, întârziată prin exploatarea unor stări dramatice neostentative, difuze, precum descumpănirea, nedumerirea, dar și buna motivație în ceea ce privește gestul, felul
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat periferiei citadine - Coana Truda (1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze imaginea unui creator cu preocupări multiple. Interesat de problematica spirituală, investigată prin acțiuni și personaje din mediul rural sau intelectual, ca și de experiența căutării adevărului, prezentă
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
tratare SF și „cibernetică” este abordată în Sora lui Robin și Teribila spirală. Proza din Generoasele cercuri (1989) se înscrie și mai bine în acest program auctorial al unei scriituri hiperrealiste: un cadru scenic abia schițat, al unei lumi de periferie, industrializată abuziv, în care se ghicește univoc trama absurdă sau paradoxală care animă conștiințe oarbe uneori - un muncitor eșuat în viață din cauza unui incident din adolescență provoacă același tip de incident, în care victimă va fi de data aceasta un
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
de produse ale cunoașterii cu aplicație industrială. În consecință, experimentarea producției de inovații în microîntreprinderi asociate universităților sub forma parcurilor științifice și tehnologice a început să marcheze noua simbolistică academică. În centrul acestei simbolistici se află producția cognitivă, iar la periferie parcurile aplicative ale inovațiilor. Problema e că prea puține universități dispun de o cercetare și o capacitate inovativă adaptată acestei dezvoltări. De aceea, companiile și-au dezvoltat propriile laboratoare de cercetare sau apelează la rețele extrauniversitare cu capacități inovative probate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunității academice de reprezentare și dezvoltare sunt atent analizate. Puterea academică intră în acțiune, iar forța ei este bazată în primul rând pe tradiția acumulată, și mult mai puțin pe evaluarea potențialului de dezvoltare. Dacă un nou domeniu apare la periferia unuia deja consacrat, acceptabilitatea sa academică este mai probabilă. Dacă însă pretinde că e un nucleu disciplinar nou, să zicem de genul științelor comunicării, acceptabilitatea sa va trece printr-o golgotă academică îndelungată. Chiar și după acceptare, va fi tratat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
e un nucleu disciplinar nou, să zicem de genul științelor comunicării, acceptabilitatea sa va trece printr-o golgotă academică îndelungată. Chiar și după acceptare, va fi tratat ca un domeniu „soft”, cu o semiștiințificitate ce trebuie să-l păstreze în periferia mai îndepărtată de nucleul academic tare. Acest academism al diviziunii cunoașterii nu este însă singular. El își asociază alte valori și principii, de genul autonomiei instituționale și al libertăților academice nelimitate, al armonizării instrucției cu cercetarea, ultima având în mod
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
piață este regulă și principiu unic. Universitatea de piață Academism oportunist centrat pe piața calificărilor universitare: - programe de instruire în domenii cu cerere de instruire universitară mare și costuri de funcționare minime; - detașare de cercetare; - personal academic minim cu o periferie de împrumut; - satelizează universitățile tradiționale pentru expertiză și personal. Finanțare exclusiv bazată pe taxe de studii. Selecție negativă a studenților. Fundamentalism de „piață a calificărilor universitare”. Etică academică precară. Lipsă a serviciilor sociale pentru studenți sau comunitate. Detașare de piața
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sistematizarea urbană avansează, devenind comprehensibilă, și adresând mai degrabă problemele comune unei întregi arii decât unei localități. Creșterea calității căilor de transport și comunicare reprezintă o premisă, dar și o consecință directă a rurbanizării. Mutarea industriilor din zonele urbane către periferia orașelor și chiar către mediul rural (urbanizarea prin deplasare), contribuie și ele la transformarea zonelor rurale de tip tradițional în habitate umane de tip urban. Europa de vest cunoaște în prezent un flux de deplasare a populației către zonele rurale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai vechiul „industrial versus agricol” care o definea cândva. În România însă această polaritate își găsește în bună măsură reflectarea, fără a rezolva problema orașelor mici, multe dintre ele în principal agricole. Se poate ține cont și de faptul că periferiile marilor orașe mai au și ele un pregnant caracter agricol, cu găina în prim-plan, ca element emblematic. Prezența metaforică a găinii este din ce în ce mai puțin pregnantă pe măsură ce dimensiunea localității crește și din ce în ce mai prezentă când aceasta scade. Discuția din acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în contextul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. În această ipostază am surprins noi satul Trifești, o localitate de la granița estică a României. La prima descindere în acest colț de țară ne-am îndreptat cu destul de mare emoție spre periferia Iașului, mai precis spre acel loc de unde pleacă „ocaziile” spre partea de nord a județului. Acolo, în Târgușorul Copou, la ora prânzului, oamenii cu treburi pe la oraș sunt în căutarea unui mijloc de transport care să-i ducă înapoi acasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pornesc radioul, îl lasă să meargă și își văd de treburile lor, ascultându-l când sunt în preajma lui. IV. Infrastructură fizică și socială Rețeaua electrică acoperă aproximativ 99% din gospodăriile populației. Există însă și case (3-4) fără lumină electrică, către periferia satului (zona Damachi), unde nu este extinsă încă rețeaua. În privința iluminatului public, cu două săptămâni înainte de prima noastră sosire pe teren a fost întreruptă furnizarea energiei electrice din cauza datoriilor acumulate (se vorbea despre o factură de 80 de milioane lei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acord cu îndepărtarea sa de politică după ce mai devreme ideologia de dreapta îi sucise mințile, probabil nu fără legătură cu adevăratul cult al Tinerei Generații pentru Nae Ionescu, Noica vorbea în 1944 în Jurnal filozofic despre o școală situată la periferia orașului, unde să se strângă o mână de tineri care fugeau de „tirania profesorilor”. Era aceasta o reacție la „violența simbolică” a lui Nae sau era o respingere a profesorului standard în favoarea unui „guru”? Nimeni n-ar fi predat, nimeni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Centrul nu e niciodată vacant, marginea este mereu părăsită; sfera publică și cea privată se confundă adesea, își schimbă topologiile, conținuturile și funcțiile. Așa arată utopia marginalilor în Statele Unite și, în mai mică măsură, în Vestul Europei: o societate fără periferie, în care federația grupurilor minoritare de egali (de fapt, a grupurilor închise, recrutate pe baza unei singure trăsături: homosexualii, scunzii, lesbienele, negrii, penticostalii, grașii, handicapații de diverse categorii, irlandezii etc.) luptă umăr la umăr împotriva majorității opresoare, normative, stigmatizante, intolerante
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
europenizarea concurează atât între ele, cât și - separat ori în diverse combinații - cu alte curente, printre care se numără globalizarea și toate reacțiile provenite din centrele cele mai active ale rezistenței la toate cele trei procese menționate. Dintre toate fostele periferii ale imperiilor europene, India s-a dovedit cea mai revendicativă și mai capabilă de folosirea abilă și eficientă a „armelor” colonialismului - începând cu limba engleză și educația anglo-americană - împotriva urmașilor foștilor stăpâni, tot mai plini de remușcări legate de păcatele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
numeroase balene păreau agitate, precum am mai spus, turma în întregul ei nici nu se retrăgea, nici nu înainta, ci rămînea pe loc. Așa cum se obișnuiește în asemenea cazuri, ambarcațiunile se despărțiră numaidecît, fiecare îndreptîndu-se înspre vreun cașalot rămas la periferia cîrdului. Peste vreo trei minute, Queequeg își lansă harponul; cașalotul atins ne împroșcă fețele cu un șuvoi de spumă orbitoare și o luă la fugă, cu iuțeala fulgerului, spre inima turmei, tîrîndu-ne după el. Deși, în asemenea împrejurări, această mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-mi atinge tărîmul secret, unde mă scald într-o bucurie veșnică. în timp ce stăteam așa, ca vrăjiți, scenele violente ce păreau să se desfășoare, din cînd în cînd, undeva, în depărtare, vădeau activitatea celorlalte ambarcațiuni, angajate încă în împungerea balenelor de la periferia turmei sau poate într-o luptă dată în interiorul primului cerc, unde vor fi găsit destul spațiu și, poate, chiar unele posibilități de retragere. Dar spectacolul balenelor atinse de drugi, care ieșeau uneori orbește din cercuri, nu era nimic în comparație cu spectacolul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]