7,838 matches
-
cauzalitate dintre antecedentele și consecințele comportamentelor sale. „Credința greșită” în unele interrelații poate susține mult timp diferite comportamente, chiar dacă consecințele sunt dezastruoase pentru subiect. Bandura adaugă faptul că principiul după care un comportament este guvernat de consecințele sale este mai pertinent pentru anticiparea consecințelor decât pentru consecințele reale. Percepția și integrarea cognitivă a contingențelor mediului sunt, pentru Bandura, un element fundamental pentru explicarea unei serii de distorsiuni sau de paradoxuri întâlnite în clinică. Odată ce comportamentul a fost învățat într-o manieră
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu reacțiile emoționale asociate, o axă cu comportamentele alimentare asociate și o axă cu greutatea la diferite vârste. Acest document permite emiterea de ipoteze în ceea ce privește dinamica temporală a comportamentelor bulimice. Chestionar Unele chestionare permit, de asemenea, colectarea de informații clinice pertinente: - MINI permite stabilirea diagnosticelor DSM-IV; - Eating Disorder Examination oferă un tablou clinic exact al tulburărilor de conduită alimentară; - Inventarul tulburărilor alimentare 2 poate fi autoadministrat; - Symptom Check-List-90R, Inventarul depresiei lui Beck și Inventarul problemelor interpersonale permit stabilirea psihopatologiei generale și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
absoarbe o bună parte din timpul și banii alocați unui proiect de cercetare. Adesea, ne trebuie luni ca să intervievăm funcționarii de stat, sau să facem un sondaj și să codificăm răspunsurile a mii de indivizi, sau să citim toate documentele pertinente dintr-o arhivă, sau să observăm în totalitate un anumit tip de comportament. Și totuși, colectarea de date implică mai mult decât un oarecare efort. Trebuie luate decizii critice, căci practic nu putem studia totul și peste tot. Mai mult
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar putea include măsurile pentru partidul relevant și variabilele de poluare din Japonia, Franța, Canada, Suedia, Australia etc. Un proiect de cercetare poate utiliza una, două, doar câteva sau mai multe observații. Aceste observații pot include întreaga populație de exemple pertinente, dar cel mai adesea se colectează doar un eșantion din cadrul acestei populații. Este esențial, totuși, să decidem de câte observații este nevoie pentru a se stabili legitimitatea unui test și care observații să le includem în analiză. Și, mai ales
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lui Barițiu (educator, ziarist, om politic, istoric, scriitor, director de conștiințe). De același avantaj beneficiază și monografia C. A. Rosetti (1970). În ceea ce îl privește strict pe scriitorul C. A. Rosetti, comentariul nu excelează în analiza interpretativă, însă realizează situări pertinente în contextul poeziei pașoptiste (jurnalul e mai puțin valorizat), stabilind filiații, paralelisme și influențe uneori neașteptate. La N. aspectul de studiu doct, erudit, se asociază cu patosul persuasiv. SCRIERI: Figuri mureșene (în colaborare cu Eugen Nicoară), Târgu Mureș, 1933; Ion
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
o manieră articulată, aspectele individuale și cele colective ale problematicii generaționale, Jacques Jenny scria că cea mai bună expresie a acestei structuri este vizualizarea geometrică a „diagramei lui Lexis”, pe care vor fi Înscrise utilizând scalele și reperele cele mai pertinente posibil: a) pe abscisă: axa timpilor sociali (perioade și date istorice) și a proceselor de reproducere/transformare socială; b) pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parte, iar pe de altă parte, pe legăturile care se stabilesc la muncă, În familie, În viața politică, În spațiul de locuit, În relațiile cu mediul Înconjurător etc. Nu trebuie Însă minimalizată problema specificității raporturilor dintre generații, care rămâne totuși pertinentă În măsura În care se recunoaște că acestea nu sunt reductibile la alte tipuri de raporturi. Deși dimensiunea temporală a generațiilor este evidentă, sociologii francezi Încearcă să clarifice - și, În opinia noastră, reușesc Într-o mare măsură - dinamica generațiilor, accentuând efectul reciproc al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mobilitatea socială, definită prin compararea categoriilor profesionale ale generațiilor succesive, poate fi măsurată pentru bătrâni (G1) și pentru cei din generația intermediară (G2), dar nu și pentru tinerii al căror statut profesional este Încă nesigur. În acest sens, pentru compararea pertinentă a celor trei generații, sociologii francezi au introdus o evaluare subiectivă a mobilității sociale cu ajutorul Întrebării următoare : „Credeți (aveți sentimentul) că ați reușit (pentru tineri: „că veți reuși”) din punct de vedere social În viață: mai bine ca părinții dumneavoastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prezintă o continuitate educațională cu cea a predecesorilor lor. În acest punct al anchetei, sociologii francezi au fost nevoiți să-și pună Întrebarea: „De unde vine schimbarea?”. În această privință, declară aceștia, mobilitatea socială e un criteriu și un răspuns mai pertinente decât categoria socială: „Anchetații care estimează o reușită socială superioară părinților lor au rupt adesea cu modelele educaționale primite, astfel Încât continuitatea devine mai puternică doar printre cei ce percep că nivelul lor social este echivalent sau inferior celui al părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cărei „umbre” ne mai Încețoșează Încă) ridică, desigur, probleme de ordin epistemologic și istoriografic. E greu să distingi ceva când ochii Îți sunt Încă Împăinjeniți. În primul capitol, istoricul Alexandru-Florin Platon rezolvă această dilemă metodologică: viața cotidiană constituie un revelator pertinent pentru descrierea și analiza unei societăți. Analiza de tip „microistoric” a unor paliere foarte concrete (familie, bloc, cartier, proximitățile și sociabilitățile de tot felul) are aceeași demnitate de ordin istoriografic ca și alte tipuri de abordare. Până la construcțiile „deductoare”, abstracte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profunzimea conținutului conceptului, ceea ce presupune o definire explicită În sensul explicării categorice a conținutului și manifestării modelului cultural. Aceleași idei promovează un spirit variat În utilizarea modelului cultural În funcție de posibilități și atribuții pe care i le putem conferi În moduri pertinente În contextul unor concepții sau autori cunoscuți În evoluția unor asemenea dezbateri. Astfel, În evoluția modelului cultural implicit, acesta ne poate apărea În mai multe ipostaze: model de cercetare a culturii; model de raportare la o cultură; model de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sinelui, particularitățile specifice competențelor sociale. Descrierea conceptului de competență socială se raportează la aptitudine, abilitate și capacitate. Se Întreprinde o exegeză a noțiunii de competență, reținându-se că aceasta reprezintă un ansamblu de capacități și aptitudini relaționate Între ele. Se subliniază pertinent necesitatea luării În considerare a corespondenței organice Între latura social-obiectivă determinată de tipul de activitate și planul subiectiv-psihologic. Competența este un fenomen bimodal care include informații și cunoștințe despre laturile tehnice, sociale și umane ale profesiunii, precum și funcționalitatea acestor informații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este filmul. O probează volumele Statui de celuloid (1972), Filmul. Vocație și rutină (1974), Diorame cinematografice (1983), Stelele Oscarului (I-II, 1996-2002, în colaborare cu fiica sa, Anca-Maria Rusu), în care, axându-se pe criteriul tematic, întreprinde o meticuloasă și pertinentă analiză a unor pelicule românești și străine. Măsurat în aprecieri, limpede și precis în formulări, analistul, care nu se laudă cu înclinația spre teoretizare, e mai întotdeauna convingător, fără să recurgă la artificii stilistice sau la speculații care iau ochii
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
a) utilizarea optimă a alineatelor. Prin structura lor, acestea relevă nu numai o parte estetică ci vizează chiar structura 12 argumentativa. De aceea este indicat ca ele să fie atent utilizate pentru a indica relaționările demonstrative sau argumentative. b) utilizarea pertinenta a citatelor. Trebuie să se țină seama de corectitudine și de coerență internă a citarii. Unde apar citate trebuie să apară în mod obligatoriu indicații asupra verificabilității citatelor respective (autor, carte, editura, loc, anul apariției, numărul paginii). c) identificarea tabelelor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
al propriei generații. Astfel, cele două volume ale studiului Proza generației ’80. Strategii transgresive (2000-2003) constituie o cercetare nuanțată a prozei românești din intervalul 1980-1995. Utilizând metodele puse la dispoziție de naratologie și de teoria textului, autorul face numeroase observații pertinente cu privire la rolul obiectelor, al personajelor și al stărilor liminale, la metalepsă, reciclarea postmodernă a unor specii desuete sau a unor formule paraliterare (în primul volum, Trafic de frontieră) și la „metaficțiunea istoriografică”, principiul enciclopedic, absorbția textelor nonliterare în discursul narativ
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
a fi P. în Confidențe la arlechin (1985) și Dintele vremii (2003), care reflectă evoluția de la consemnarea riguroasă a unor „întâmplări scenice” la comentariul de argumentație complexă, întotdeauna logic, măsurat, vădind un ochi sigur în detectarea valorii netrucate. Criticul discută pertinent spectacolele susținute de teatrele din Moldova în intervalele 1974-1982 și 1985-2001, fără să se aprindă în entuziasme fără frâu ori să aibă voluptatea crudă a desființării. Cu echilibrul său greu de clătinat, se ține departe și de „cumsecădenia” înfășurată în
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
obiect de studiu înrâurirea celor doi scriitori asupra literaturii din spațiul basarabean. Marcate de mai multe carențe (supralicitarea influenței rusești, ideologizarea forțată a unor aspecte ș.a.), cărțile se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene (1978-1982), tributară exagerării influenței unilaterale și, în multe privințe, forțate a factorilor culturali rusești și ucraineni asupra literaturii din Basarabia. Cercetător pasionat, P. a depistat în periodice numeroase materiale
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
educative ale cărții. Excesiva preocupare didactic-analitică subminează sinteza, necesară în astfel de incursiuni. Uneori criticate de confrați, textele lasă de dorit și la nivel formal. În cazul poeților Văcărești, P. aduce, totuși, o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și un cult exagerat pentru tradiție, ajunge la o atitudine lipsită de receptivitate față de deschiderile moderniste. Activitatea lui, poate necesară în epocă, este marcată de un eclectism critic structural. P. a îngrijit ediții accesibile, dar
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
pentru că priveau o societate în jurul căreia s-au dus multe discuții contradictorii, cât și pentru că cititorii se așteptau la dezvăluirile senzaționale ale unui fost junimist. Scrisă de un om cu o inteligență vie și pătrunzătoare, lucrarea cuprinde scene pitorești, portrete pertinente, caracterizări sugestive. Fără să fie înzestrat în chip deosebit cu talent literar, autorul închipuie un fel de roman plin de culoare, dar neavând totdeauna tangențe cu realitatea. Când îi are în vedere pe junimiștii marcanți, memorialistul îi privește cu oarecare
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
folcloristicii - Începuturile folcloristice în Transilvania, G. Barițiu și patrimoniul artistic popular, Folcloriști saxo-români - sau texte de medicină pastorală din Mărginimea Sibiului. Arta populară, cu toate componentele ei, a constituit celălalt domeniu predilect, căruia P. i-a închinat studii și articole pertinente încă din tinerețe. Pictura pe sticlă la românii din Transilvania - comunicare prezentată la Congresul Internațional de Antrolopogie și Arheologie Preistorică (București, 1937) și publicată în „Apulum” - este urmată de Pictura pe sticlă la români („Revista Fundațiilor Regale”, 1945), prima sinteză
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
cuprinzătoare ca extindere. Să lăsăm faptele să vorbească. Vârfuri într-un labirint al cifrelor Dintre componentele societății contemporane, puține pot fi comparate cu educația în privința expansiunii cantitative. Dar de ce ne referim din nou la informații cantitative? Nu-i cumva mai pertinent să evocăm glasul tradiției, spunând că cifrele sau coeficienții statistici nu sunt ușor acceptabili în analiza și discuțiile despre educație? Validitatea și veridicitatea lor ar fi oricum mai mereu chestionabile, iar efectele educației formale și cu atât mai mult ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evaziune-în-viziune”, europenismul ca iluzie în care românii se complac de peste o sută cincizeci de ani etc.), Utopia română (text curajos, scris în 1987, a cărui idee centrală este „Trăim într-o utopie personală și nerealistă”) sau Generația cu năut, pagini pertinente despre generația optzecistă. SCRIERI: Fiction Updated. Theories of Fictionality, Narratology and Poetics (în colaborare), Toronto, 1996; 16-17. Renaștere, manierism, baroc, tr. autorului în colaborare cu Corina Tiron și Mihnea Gafița, București, 2002; Țară europsită, pref. Horia Roman Patapievici, București, 2002
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
satirice, văzută ca un simptom filoromantic, și preferința pentru drama (și melodrama) istorică romantică, în epocă fiind considerată „superioară” comediei. Într-un amplu capitol este analizată dualitatea între clasicism și romantism în creația propriu-zisă dintre 1830 și 1918, cu disocieri pertinente privind persistența unor elemente clasice în drama romantică (fie în conceperea conflictului, mereu favorabil factorului etic, fie în adoptarea istorismului în manieră tipologică clasică), abordarea dramei citadine pe teme contemporane (care evoluează de la melodrama cu teză la teatrul conflictului de
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
volumul din 1964, partea a doua cuprinzând studii despre scriitori grupați pe „ambianțe”: Ambianța „Sămănătorului” și a „Vieții românești”, Ambianța socialistă, Ambianța simbolistă. Obiectivul pare să fi fost examinarea ideologiilor literare, a curentelor, a mișcărilor coagulate în jurul unor reviste. Analiza, pertinentă, demonstrează eclectismul diverselor mișcări, faptul că programul ideologic influențează în mică măsură producția literară, factorul „creație” primând asupra teoriei. În 1965 M. publică, împreună cu Nicolae Manolescu, o concentrată „panoramă” a literaturii postbelice, Literatura română de azi. 1944-1964. O prezentare a
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
un pandant la capitolul Specificul național din Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. În ansamblu, această întreprindere, depășind cu mult obiectivele inițiale, se înfățișează ca un succes de netăgăduit. E prima sinteză completă - izbutită și pertinentă - de după 1989, a întregii literaturi române. Lucrarea a fost reeditată în 2000, într-un singur volum, sub titlul Istoria literaturii române de la creația populară la postmodernism, cu adăugiri, revizuiri, amendări și modificări deloc neglijabile. Există, în proză, o artă a
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]