2,222 matches
-
îl atribuie mării. Ce-ar fi marea fără pescăruși? Nu mi-ar plăcea, ar fi trist. Vaporul se întoarce în portul de unde am plecat. Câteva ore bune am trăit, așa cum visam demult, pe Marea Neagră. Vrajă, bucurie, oameni diferiți, muzica apelor, pescărușul, soarele de foc și ,,Steaua Albastră” vor deveni personajele povestirilor mele. Aventura aceasta, dulce floare, va înflori pentru mine în toate anotimpurile! Rozsa Codruța, clasa a VI-a, Liceul Tehnologic „Samus” Cluj-Napoca. - Cluj Profesor coordonator Mihaela Moldovan Tărâmuri ascunse Asfințitul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sînge se lățea pe suprafața vălului. Uitînd de orice urmă de stăpînire de sine, dădu drumul vălului cu stropi purpurii de sînge, care se deschise În cădere cu grația unei corole de floare. În mijloc zăcea cadavrul Însîngerat al unui pescăruș. Urletul atroce se repercută În toată clădirea. 2 Era un pic trecut de miezul nopții cînd izbucni incidentul Între Gildas și Ryan. Anne fusese cea care, fără să pară interesată, Îi sugerase lui Christian să-l invite pe scriitor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la măsea. Și pricepu ce se Întîmplase cu cartea lui. - Ei, scriitorule! Tu trebuie să știi ce vrea să Însemne asta! Avea vocea cleioasă, duhnea a alcool. Ryan Își reprimă o mișcare de fereală. - Ce vrea să Însemne ce? - Un pescăruș care vine să-și dea duhul Într-un văl de mireasă, tu cum tălmăcești chestia asta? În fața tăcerii lui Ryan, Gildas Îi arătă cartea, Înălțînd-o. Pietrele care glăsuiesc. O banderolă roșie semnala că era vorba de un roman polițist istorico-fantastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
tîrziu, incapabilă să pună geană pe geană, Încă se mai gîndea la coșmar, În timp ce alerga cu pași mărunți pe poteca vameșilor. În mod normal, alergatul o ajuta să scape de gînduri. Acum, gîndurile se Întorceau În cerc, obsedante, ritmîndu-i pașii. Pescărușul. Vălul. Spuma. SÎngele. Pescărușul... Și urletele stridente care sfîșiau noaptea... Marie bătu pasul pe loc, dîndu-și seama că Încă le mai auzea. Atunci Îi văzu. Zeci și zeci de pescăruși care treceau țipînd pe deasupra capului ei, Îndreptîndu-se direct spre faleza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
geană pe geană, Încă se mai gîndea la coșmar, În timp ce alerga cu pași mărunți pe poteca vameșilor. În mod normal, alergatul o ajuta să scape de gînduri. Acum, gîndurile se Întorceau În cerc, obsedante, ritmîndu-i pașii. Pescărușul. Vălul. Spuma. SÎngele. Pescărușul... Și urletele stridente care sfîșiau noaptea... Marie bătu pasul pe loc, dîndu-și seama că Încă le mai auzea. Atunci Îi văzu. Zeci și zeci de pescăruși care treceau țipînd pe deasupra capului ei, Îndreptîndu-se direct spre faleza Îndărătul căreia se făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
gînduri. Acum, gîndurile se Întorceau În cerc, obsedante, ritmîndu-i pașii. Pescărușul. Vălul. Spuma. SÎngele. Pescărușul... Și urletele stridente care sfîșiau noaptea... Marie bătu pasul pe loc, dîndu-și seama că Încă le mai auzea. Atunci Îi văzu. Zeci și zeci de pescăruși care treceau țipînd pe deasupra capului ei, Îndreptîndu-se direct spre faleza Îndărătul căreia se făceau nevăzuți. Intrigată de numărul, dar și de manevrele lor, porni din nou, acelerîndu-și pasul, lăsă În urmă, În dreapta, menhirii, trecu mai departe de tumulus și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ei, Îndreptîndu-se direct spre faleza Îndărătul căreia se făceau nevăzuți. Intrigată de numărul, dar și de manevrele lor, porni din nou, acelerîndu-și pasul, lăsă În urmă, În dreapta, menhirii, trecu mai departe de tumulus și se apropie de margine, acolo unde pescărușii plonjau În picaj ca niște bombardiere japoneze. Valurile fluxului Începeau să lingă nisipul golfului la douăzeci de metri mai jos, iar stolul de păsări se Înverșuna cu furie peste ceva despre care Marie crezu că era vreun delfin eșuat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
despre care știa deja că nu era un delfin. Deși deprinsă cu vederea cadavrelor, n-avea să uite niciodată oribila imagine a ochiului care atîrna, pe jumătate ieșit din orbită, nici adînciturile sangvinolente cu carnea smulsă de ciocul ascuțit al pescărușilor. Reflexul portocaliu provenea de la eșarfa pe care bărbatul, căzut pe spate, o purtase și În seara din ajun. Gildas. Marie se lăsă să cadă În genunchi alături de el, copleșită de o durere care cobora departe, În copilărie. Se simți tentată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ridică ochii și văzu de unde porneau. Pe frontonul menhirului, sîngele părea să izvorască din chiar inima unui semn adînc săpat În granit. Din miezul stîncii sîngele va picura... Un semn În forma literei V. Niște aripi desfăcute. O pasăre. Un pescăruș mort În vălul de mireasă. Niște pescăruși Înverșunîndu-se asupra trupului lui Gildas. O apucă amețeala, care o făcu să-și reamintească cele petrecute În ajun. Să-și amintească de Gildas, care se făcuse alb la față cînd văzuse pescărușul mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
frontonul menhirului, sîngele părea să izvorască din chiar inima unui semn adînc săpat În granit. Din miezul stîncii sîngele va picura... Un semn În forma literei V. Niște aripi desfăcute. O pasăre. Un pescăruș mort În vălul de mireasă. Niște pescăruși Înverșunîndu-se asupra trupului lui Gildas. O apucă amețeala, care o făcu să-și reamintească cele petrecute În ajun. Să-și amintească de Gildas, care se făcuse alb la față cînd văzuse pescărușul mort În vălul Însîngerat. Christian vorbise de hazard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Un pescăruș mort În vălul de mireasă. Niște pescăruși Înverșunîndu-se asupra trupului lui Gildas. O apucă amețeala, care o făcu să-și reamintească cele petrecute În ajun. Să-și amintească de Gildas, care se făcuse alb la față cînd văzuse pescărușul mort În vălul Însîngerat. Christian vorbise de hazard. Vreun ștrengar omorîse un pescăruș cu praștia. Un văl se afla În fața unei ferestre deschise. O biată viețuitoare venise să moară acolo. Nimic altceva. Jeanne se grăbise să plece cu vălul ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Gildas. O apucă amețeala, care o făcu să-și reamintească cele petrecute În ajun. Să-și amintească de Gildas, care se făcuse alb la față cînd văzuse pescărușul mort În vălul Însîngerat. Christian vorbise de hazard. Vreun ștrengar omorîse un pescăruș cu praștia. Un văl se afla În fața unei ferestre deschise. O biată viețuitoare venise să moară acolo. Nimic altceva. Jeanne se grăbise să plece cu vălul ca să repare stricăciunea, spunînd că a doua zi nu se va mai vedea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se va mai vedea nimic. Hazardul. Marie se agățase de varianta asta. Era mai ușor, mai liniștitor, la fel ca nevoia de a nu da atenție coșmarului care revenise s-o hărțuiască. Ea știa de acum că toate se legau. Pescărușul. Vălul. Spuma. Gildas. Ea. - Ieri seară, luna era În creștere. Cuvintele, rostite abrupt, o făcură să tresară. Se răsuci și dădu de privirea cenușie a ochilor lui Ryan. El anticipă Întrebarea pe care ea se pregătea să i-o pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Întunecase brusc cînd trecuse prin fața sitului și cei șase menhiri de la Ty Kern Îi apăruseră ca niște prezențe amenințătoare. Loïc o Întrerupsese cu un rîs scurt care aducea mai degrabă a lătrat. - Și parcă văd cum ai să pretinzi că pescărușul din văl era semn rău. - Gildas credea acest lucru și a murit din pricina asta, replică ea, cu Încăpățînare. Și dacă Într-adevăr nenorocirea și-a ales ca țintă familia noastră? În două cuvinte, ea Îi povestise ce se petrecuse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Fersen. Era mai mult o afirmație decît o Întrebare. Lucas se mulțumi să Încuviințeze strîngîndu-i mîna și se reîntoarse atent să cerceteze frontonul menhirului și semnul săpat din care se prelingea sînge. Un oval avînd deasupra două liniuțe oblice. - După pescăruș, crabul, murmură Ryan. Evident. - O spui de parcă ar fi vorba de o continuare logică. - Oarecum, răspunse el. În ajunul morții lui Gildas, Marie Kermeur a găsit un pescăruș Însîngerat În vălul ei de mireasă. A doua zi dimineață, ea descoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care se prelingea sînge. Un oval avînd deasupra două liniuțe oblice. - După pescăruș, crabul, murmură Ryan. Evident. - O spui de parcă ar fi vorba de o continuare logică. - Oarecum, răspunse el. În ajunul morții lui Gildas, Marie Kermeur a găsit un pescăruș Însîngerat În vălul ei de mireasă. A doua zi dimineață, ea descoperea corpul fratelui ei pe care pescărușii tocmai Îl sfîrtecau. Arătă spre menhirul Înconjurat de banderolele puse de poliție. - Și menhirul avînd simbolul păsării a Început să picure sînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spui de parcă ar fi vorba de o continuare logică. - Oarecum, răspunse el. În ajunul morții lui Gildas, Marie Kermeur a găsit un pescăruș Însîngerat În vălul ei de mireasă. A doua zi dimineață, ea descoperea corpul fratelui ei pe care pescărușii tocmai Îl sfîrtecau. Arătă spre menhirul Înconjurat de banderolele puse de poliție. - Și menhirul avînd simbolul păsării a Început să picure sînge. - O... Și ce-a mai găsit ieri seară? replică Lucas, sarcastic. Un crab cu maioneză În farfurie? Scriitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
puncte obscure pe care Lucas voia să le lămurească se Întîlneau cu propriile ei Întrebări. Pentru specialistul În crime ritualice, chiar dacă ipoteza amanților nenorocoși stătea În picioare, nu era mai puțin adevărat că Marie se afla În inima Întregii povești. Pescărușul, crabii, biletul scris În dialect breton. Totul Îl readucea mereu la ea, În esență cam asta Îi spusese. - Ești un martor cheie, asta chiar fără s-o știi. Am nevoie de dumneata ca să Înțeleg de ce. În realitate, fie și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
săpat pe unul din menhirii din situl de la Ty Kern. 13 Siajul bacului se Închidea peste o apă grea și cvasi-nemișcată ca mercurul; era vreme frumoasă cînd bacul intră În Lands’en. În pofida mulțimii care adăsta pe chei, doar țipetele pescărușilor sfîșiau tăcerea. Printre toți insularii adunați la un loc, familia Kermeur, cu excepția lui Loïc, căta cu durere În suflet spre sicriul lui Gildas, pe care patru oameni Îl coborau de pe bac. Marie aruncă o privire Îngrijorată În jur și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
a-l privi, știu că plicul era gol și că avea o pecete de ceară Întocmai cu aceea primită de Gildas și de Yves. Doar semnul gravat cu poansonul era diferit: un oval alungit barat de o linie verticală. După pescăruș și crab, peștele. - Al treilea menhir de pe care a picurat sînge are simbolul ăsta? Întrebarea era pur formală, iar specialistul În crime ritualice Încuviință scurt. La fel ca ea, se duse din nou cu gîndul la bacul pe care Loïc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nouă dramă Îndoliase insula. Nu avură decît să vadă limuzina castelului și pe Jeanne coborînd din mașină susținută de Pierre-Marie și de Armelle, pentru a Înțelege. Într-o tăcere Înghețată și reculeasă, pe care o despica doar țipătul strident al pescărușilor, năvodul fu adus la un metru deasupra cheiului și deschis, eliberînd o cascadă de sardine care căzură cu un zgomot surd În reflexe argintii, În timp ce pescarii, cu chipul Întunecat, Își făceau semnul crucii. Din grămada de solzi lucitori ieșea mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
putut spune dacă răsărea din cer sau din mare, atît de tare se confundau cerul și marea la ceasul acela privilegiat al zilei. Briza ușoară era Încărcată de mirosuri, de stropi smulși din valuri, de zări Îndepărtate, și doar țipătul pescărușilor, care treceau În zbor razant pe deasupra traulerului, tulbura tihna unei zile atît de pașnice. Eu, eu, eu, păreau ei să spună, la fel ca Marie cînd era fetiță și tropăia de nerăbdare sîcÎindu-l pe taică-său ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
acel dureros sentiment de trădare a cărui intensitate n-o putea nicidecum Înțelege. - Și eu, care eram sigură că-și dăduse viața pentru mine. 24 Scrîșnetul strident al șurubelniței electrice - sunet necuviincios În acel loc Închinat liniștii - Îl făcu pe pescărușul cocoțat pe cavoul familiei Kersaint să-și ia zborul. Armelle Îi aruncă o privire Îngrijată socrului ei, căruia pălăria neagră Îi accentua și mai mult paloarea. - Ar fi fost bine să rămîi la castel Împreună cu PM, tată. Întoarse o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o ținea cufundată În apă. - Acu’, reluă Vishu arțăgos, ia du-te tu, măi prostule, și pune tu cârma la cap până când ți-oi spune eu să pleci de-acolo. Și voi, ăștilalți, mânjiți-l cu rahat d’ăla de pescăruș, că poate i-o trece cheful de Fala lu’ porcu’ ăsta! Păi tu nu știi că atunci când valul kelib se Înmoaie după ce-l bate valul bungdokerik, trebuie să te pregătești să schimbi cârma? Nu știi că dacă marea verde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Margarete blonde, a uneia roșcate, a uneia brunete cârlionțate, a uneia cu părul verde. Samuel anula consola și se trântea pe spate în nisipul fierbinte. Vocea blocată pe același grup de sunete continua să se amestece cu țipetele îndepărtate ale pescărușilor. Atunci el se ridica și pornea încet de-a lungul apei, cu mâinile la spate. Numele înjumătățit se pierdea în urmă, dizolvându-se în aerul umed. Înainta în direcția opusă apei, unde nu se întindea decât un deșert alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]