2,418 matches
-
Raymond (1999Ă, The Age of Spiritual Machines: How We Will Live, Work and Think in the New Age of Intelligent Machines”, Londra, Phoenix. Kyburg, Henry (1998Ă, „Epistemology and Computing”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Langton, Christopher G. (1993Ă, „Artificial Life”, în Timothy Druckrey (ed.Ă, Ars Electronica: Facing the Future - A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Langton, Christopher G. (ed.Ă (1995Ă, Artificial
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
A Survey of Two Decades, Cambridge, MA, MIT Press. Plant, Sadie (1997Ă, Zeroes and Ones: Digital Women and the New Technoculture, Londra, Fourth Estate. Pollock, John (1998Ă, „Procedural Epistemology”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Porter, David (ed.Ă (1997Ă, Internet Culture, New York, Londra, Routledge. Poster, Mark (1995Ă, „Postmodern Virtualities”, în Mike Featherstone și Roger Burrows (ed.Ă, Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Steels, Luc (1995Ă, „The Artificial Life Roots of Artificial Intelligence”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Steinhart, Eric (1998Ă, „Digital Metaphysics”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Stelarc (1995Ă, „From Psycho-body to Cyber-systems: Images of Posthuman Identities”, în M. Toy (ed.Ă, Architects in Cyberspace, Londra, Architectural Design. Stelarc (1997Ă, „Parasite Visions: Alternate, Intimate and Involuntary Experiences”, în Timothy
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
as a Tool for Biological Inquiry”, în Christopher G. Langton (ed.Ă, Artificial Life: An Overview, Cambridge, MA, MIT Press. Thagard, Paul (1998Ă, „Computation and the Philosophy of Science”, în T.W. Bynum și J.H. Moor (ed.Ă, The Digital Phoenix: How Computers are Changing Philosophy, Oxford, Blackwell Publishers. Thomas, Julia (ed.Ă (2000Ă, Reading Images, New York, Polgrave. Tiffin, John și Terashima, Nobuyoshi (ed.Ă (2001Ă, HyperReality: Paradigm for the Third Millenium, Londra, New York, Routledge. Tomas, David (1995Ă, „Feedback and Cybernetics
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Element fundamental în toate sistemele cosmogonice simbol al vieții și al creației, focul se opune apei, ca principiu activ, masculin (yang) și este izomorf păsării Pasărea de foc din mitologia slavilor (Zar-ptica), corbul igni-fer al australienilor, zburătorul din folclorul românesc, Phoenix la popoarele mediteranene. Purificator și dătător de viață, "focul viu" apare în ritualurile și ceremoniile specifice sărbătorilor calendaristice.153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
antică, la majoritatea popoarelor Europei, la multe triburi din America și Australia. Această imagine a păsării-suflet o găsim, la români, în colacii ritualici, dați de pomană, și pe stâlpii funerari din Transilvania sau în Moldova. Păsările mitice, specifice diferitelor popoare Phoenix, Garuda, Kokh, Măiastră, Jar-Ptica sunt întruchipări ale principiului solar și simbolizează veșnica regenerare a vieții. Ca simboluri ale spiritului și ale cunoașterii, păsările sunt ipostaziate ca divinități care dețin secretele celor trei lumi. Știința cunoașterii "limbii păsărilor" este dobândită în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întruchipare a sufletelor morților, care se urcă la cer.231 În mitologia românească, pasărea alegorică, tutelară, cu rang regală, slujită, la nevoie, de toate celelalte păsări, care o apără și-i duc la îndeplinire poruncile, este Pasărea Măiastră, asemuită cu Phoenix sau cu Garuda. Cu puteri infinite, magice, Pasărea Măiastră este o pasăre justițiară, cu atribute oraculare.232 Pasărea apare și în ornamentica populară, ca semn al integrării în social, de exemplu ulcioarele de nuntă din Obroga, în formă de pasăre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai stă/ Liniștit lângă altul/ Nu știu ce le alungă/ Și le încâlcește cărările,/ Cine urlă în pustiu/ Și-i târziu în cuvinte, și zădărnicie/ și amenințare,/ parcă de sus, oricum/ din firea lucrurilor". Poezia lui Ion Horea va renaște ca Pasărea Phoenix ca pasărea minune lângă sat și lângă dealuri: Tot lângă dealuri sufletu-mi e plin/ Tot lângă ape inima-mi suspină,/ Tot lângă nori mi-e gândul în rotire/ chemat în fire, alungat în fire,/ și căutat și plâns și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trecerii ("Umbra", "Hârtie albastră"), atmosfera este bacoviană, chiar versificația ne trimite la poetul "plumbului" și al "scânteilor galbene", îi lipsește însă eroismul deznădăjduit al poetului ce a coborât în infern ("Din altă toamnă", "Văzduh", "Bacovia", "Culorile se schimbă"). Motivul păsării Phoenix sensibilizează comentariul existenței. Însăși zăpada, care își repetă egal și măsurat existența, provine din arderea păsării Phoenix; minunea albului îi dă poetului sentimentul sufocării, al suprasaturației: "Ninsoarea de departe/ de sus, de jos/ din dreapta, din stânga/ Sunt până în piept în zăpezi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
galbene", îi lipsește însă eroismul deznădăjduit al poetului ce a coborât în infern ("Din altă toamnă", "Văzduh", "Bacovia", "Culorile se schimbă"). Motivul păsării Phoenix sensibilizează comentariul existenței. Însăși zăpada, care își repetă egal și măsurat existența, provine din arderea păsării Phoenix; minunea albului îi dă poetului sentimentul sufocării, al suprasaturației: "Ninsoarea de departe/ de sus, de jos/ din dreapta, din stânga/ Sunt până în piept în zăpezi/ și poate ca nu există a ninge/ arde sus pasărea predestinată/ invadează pământul cenușa ei". Omul, în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
chiar existăm? (Cristina Zorlentan); Putem citi lumea la fel cum citim un text? (Oprea Emanuela); Eu port acum o mască sau nu? (Schanovszki Vlad); Pentru a putea vedea întregul trebuie să-i cunoști fiecare mască? (Lazea Ileana); Oare nașterea păsării Phoenix din nou și din nou poate fi considerată ca urmând tiparul Möbius? (Patricia Imbăruș); Oare banda lui Möbius nu reprezintă viața? (Florentina Horelița); În fața lui D-zeu, omul mai poate avea o mască? (Botaș Oana Corina) etc. Un model curricular
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un raport de aur în trăsăturile și acțiunile noastre, dar și între exterior și interior. Felul în care banda lui Möbius apare în viețile noastre de zi cu zi și cum totul în lumea asta e ciclic. Oare nașterea păsării Phoenix din nou și din nou poate fi considerată ca urmând tiparul Möbius? (Patricia Imbăruș) De fapt, mă voi gândi la două idei mari, și anume: ideea unicității oamenilor și tendința lor de a se raporta la proporția divină și implicările
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fost pe scenă de două ori și pe ecran... Temele mele sunt mereu o aceeași temă călătoare a cărei magie mă seduce. Astfel Ziditorul, Zidirea, Ana pot să se adune într-un nou scenariu... Manole. Știi Cristina, fostul basist de la Phoenix, Josef Kappl, mi-a trimis partitura unei opere rock simfonic Meșterul Manole. Îmi place și credem amândoi că trebuie să o împlinim. Trebuie este cuvântul de osândă cu care a fost botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
El își exprimă viziunea filosofică asupra iubirii și morții, ridicând privirea la "steaua/ singurătății", întorcându-se la propria-i tinerețe, când putea visa: "Nu credeam să-nvăț a muri vreodată". Meditând asupra morții, poetul își imaginează ca simbol mitologic, pasărea Phoenix (Odă, în metru antic), conștient că arta eternizează creatorul, care trăiește dincolo de timp (Numai poetul). MIHAI EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL Eminescu avea o cultură de nivel european, și a ridicat cultura românească spre universalitate. Analizând limbajul eminescian, exegeții au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
începe agonia: "De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet/ Pe-al meu propriu rug,/ mă topesc în flăcări..." Prin ardere (prin iubire) se poate ajunge la o viață purificatoare, încât poetul se gândește la o renaștere în felul păsării Phoenix: "Pot să mai revin luminos din el ca/ Pasărea Phoenix?" (Strofa a IV-a). Oda eminesciană dezvoltă "o întreagă dialectică existențială" (Edgar Papu). Neîmplinit în aspirațiile sale spre absolut, poetul își caută salvarea prin moarte și simte "nepăsarea tristă" și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Pe-al meu propriu rug,/ mă topesc în flăcări..." Prin ardere (prin iubire) se poate ajunge la o viață purificatoare, încât poetul se gândește la o renaștere în felul păsării Phoenix: "Pot să mai revin luminos din el ca/ Pasărea Phoenix?" (Strofa a IV-a). Oda eminesciană dezvoltă "o întreagă dialectică existențială" (Edgar Papu). Neîmplinit în aspirațiile sale spre absolut, poetul își caută salvarea prin moarte și simte "nepăsarea tristă" și "voluptatea morții". În final, depășind forma elegiei, unele versuri amintesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
teama de a-și știrbi propria celebritate. Temându-se să-și piardă admirațiea lumii și a posterității din pricina statutului său de necredincios, se grăbește să înlocuiască versurile acelea lipsite de speranță ale canțonei cu altele pline de devoțiune creștină. Laura-Euridice-pasărea phoenix va muri precum o sfântă: "Plecă senină, știindu-se salvată / Pe lume-n schimb, doar jalea se arată". Dacă amalgamarea biograficului cu ficțiunea nu mai este de mult un procedeu inedit, confruntarea lui Santagata cu Petrarca nu este deloc un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Dar o inventariere aridă a tuturor puseelor sau resurselor mitologice ale poetei (în principal sumbra istorie de iubire incestuoasă dintre Fedra, soția lui Tezeu, și Hipolit, fiul ei vitreg, deși se pot suspecta și trimiteri la mitul androginului, al păsării Phoenix etc.) nu interesează decât pentru că ea relevă, odată în plus, cât de plin de semnificații poate deveni filtrul culturii când se pliază pe o sensibilitate ușor anacronică și mă gândesc exclusiv la conotațiile pozitive ale termenului. Carmelia Leonte convertește trăirile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o aluziile literare; o apropierile; o temele și motivele comune. Francis Goyet 41 consideră că teoria intertextualității și cea a imitației se aseamănă, în sensul că, pentru amândouă, un text trimite la altele care îl preced: corpusul literar, asemeni unui Phoenix, renaște fără încetare din propria cenușă (douăzeci de ani mai târziu, Jean-Christophe Bailly va lansa aceeași idee de repetare eternă, vorbind despre intertextualitate vezi supra, capitolul anterior). Semnatarul articolului din revista Poétique sugerează faptul că intertextualitatea, reprezentând (în întregime) o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
segmente, ca pe niște texte sacre, în care nu cuvintele contează, ci mesajul transmis. Iar mesajul este zbaterea, adică încercarea de renaștere a spiritului din propria cenușă, pentru că pasărea tăiată pare să aibă aceleași proprietăți ca acelea ale păsării mitice Phoenix (autoincendierea periodică și regenerarea din propria cenușă ca formă de reproducere)172. Utilizarea adjectivului participial tăiată cu sens pasiv notează faptul că incendierea, deci moartea, nu se face ca act deliberat, de această dată, ci este impusă. Într-o notă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ei ființă, un mijloc de comunicare artistică. Impresia de angajare integrală a sa, în actul creației, este impresionantă". 170 ***, Dicționarul general al literaturii române (L/O), volumul IV, București, Editura Univers Enciclopedic, p. 289. 171 Ibidem, p. 506. 172"Pasărea Phoenix (grecescul Φοῖνιξ, phoínix, uneori Phönix) este o pasăre mitică, care posedă proprietatea de autoincendiere periodică și regenerarea din propria cenușă. Este considerată a fi o pasăre oraculară. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Olea europaea subspecia sativa), smochinele ( Ficus carica), kiwi (Actinidia sp.), fisticul (Pistacia sp.), fizalis (Physalis peruviana), roșcovele (Ceratonia siliqua), zizifus (Zizyphus sp.) etc. c) tropicale: bananele (Musa sapientum), avocado (Perseea gratisima), ananasul (Ananas comosus), nucile de cocos (Cocos nucifera), curmalele (Phoenix dactylifera), mango (Mangifera indica), papaia (Carica papaya), maracuja (Passiflora edulis), opuntia (Opuntia ficus indica), kiwano (Cucumis metuliferus), litchi (Litchi sinensis), carambola (Averrhoa carambola), rambutanele (Nephelium lappaceum), mangustanele (Garcinia mangostana), batatele (Ipomaea batatas) etc. 3.3. Importanța alimentară a legumelor și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a modurilor de viață a vechilor generații și mai ales a societății de consum tot mai apăsătoare. Se promova psihedelismul (gr. ceea ce dezvăluie sufletul), viața liberă, muzica (rock-ul psihedelic, care sugerează efectele drogurilor; la noi, creațiile formațiilor românești Mondial, Phoenix, Sideral). Libertatea universității "a intrat într-un declin dramatic". (12, p. 388) Ceva asemănător se vede și la noi, dar în urma unor măsuri, nu presiuni de mase. Bloom denumea "Crima anilor '60" violarea "casei ideilor însemnate din America", care era
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înfrânt de argumentul diavolului "no virtue can exist without breaking these ten commandments: Jesus was all virtue, and acted from impulse: not from rules" (E: 43) -, îngerul alege imolarea: este nimicit de focul satanic și, într-o apoteoza de pasăre phoenix, reînvie în formă profetului Ilie. Din nou se face simțită ironia auctoriala: Blake declară că s-a împrietenit cu acest înger demonic și că se bucură împreună de deliciile satanice ale Bibliei: "we often read the Bible together în its
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
absorbing / The enormous Sciences of Urizen ages after ages exploring" (E: 375). Acesta constituie doar primul act dintr-un lung șir de erori metafizice, care culminează cu resuscitarea "Cenușii Misterului". Ea reprezintă religia naturală care, într-o metamorfoza de tip phoenix, dă naștere deismului, opiumul numeroșilor philosophes din secolul al XVIII-lea: "The Ashes of Mystery began to animate they calld it Deism / And Natural Religion aș of old șo now anew began / Babylon again în infancy Calld Natural Religion" (E
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]