98,632 matches
-
publicului, apărarea drepturilor, libertăților și demnității profesionale ale ziariștilor. Avem un Cod Deontologic propriu și respectăm toate documentele și Rezoluțiile elaborate la nivelul Parlamentului Europei, cu privire la media. De altfel, motto-ul nostru este: “Profesionalism în jurnalism”. Afganii nu și-au pierdut speranța Revenind la filmul amintit, ce ați mai dori să se știe despre militarii din forța expediționară românească, având în vedere amănuntul că nu doar ați purtat uniforma de ofițer al Armatei României, ci și faptul că ați fost primul
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
dublată de pregătirea profesională, compensează lipsa gravă a unor mijloace moderne, confortabile și performante, precum cele de acasă. În ciuda a mai bine de 30 de ani de război și a unui nemilos regim anterior al talibanilor, afganii nu și-au pierdut încă speranța. Iar menirea batalioanelor trimise de Armata României este aceea de a o sprijini. Ion Petrescu membru UZPR http://adevarul.ro/international/asia/interviu-afganistan-taram-contrastelor-
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
credința bătrânului Zamolxes, dar face și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi. „Graalul”... este un graal personal, o căutare prin destin și obârșie a unei lumi de care scriitoarea nu se îndoiește că a avut-o, dar a pierdut-o, din neștiință sau nepăsare. „Miercurea din cenușă” este romanul în care prozatoarea încearcă sa redea marasmul care face să-i crească adrenalina omului modern. Un drog cu care ne obișnuim, ne desfătăm facând uz de tot apanajul unui modernism
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
de viața dintr-un serai cu destule femei leneșe, lascive, ce își adoră stăpânul. Eu nu mă pricep la înnodat macrame în horbote aproape medievale. Nu vreau să învăț meșteșugul pierderii timpului prin... nimic. Nimic?! Ce-am avut, ce-am pierdut?” Straniu cât de mică este lumea. În Laila de acum, autoarea o recunoaște pe „Lelia de pe Colentina! Fantastica Lelia, artista care traversase scena și Continentul, ca o supernovă,- arzând, fascinând de-a lungul unui singur sezon cât într-o viață
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
al naibii hoți - uite iar un escroc de politician nu se mai satură de averi, gândi el. Nevasta îl strigă din nou. - Dar stai dragă, strigă și el de pe balcon. Să văd și rezultatele de la Loto, de la tragerea de ieri. - Pierde, tu, vremea! Nu-ți mai încălzesc eu mâncarea! îi răspunse Elvira supărată. Își puse ochelarii nervos, pentru că nu-i folosea decât rar. În general, se descurca cu vederea dar, acum, uitându-se la numerele câștigătoare de duminică, avu așa o
NOROC NESPERAT NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1483805001.html [Corola-blog/BlogPost/384238_a_385567]
-
genunchi pe toți șase, la o oarecare distanță unul de altul, li s-au scos bonetele, li sa îngăduit să-și facă o mică rugăciune. Del Charo păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte, făgăduind că se va face musulman. dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ.”. Copilul, ca renăscut, își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
special să participe. Condamnaților li s-a reamintit că își pot cruța viața dacă se dezic de Iisus Hristos. Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului, păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: ‘Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru'. Imediat au fost aliniați și așezați cu capetele pe trunchiuri. Cel dintâi a căzut capul sfetnicului Ianache, sub necruțătoarea
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
poarta lor. Să curgă iar pământul prin vene că osânda Și glasurile firii să cânte-adormitor Ascult un imn albastru, prin moarte și izbândă Am să adorm o clipă și-apoi am să mai zbor Caporalul Ioan Grosaru, care și-a pierdut viața în timpul unei misiuni de patrulare în Irak a fost îngropat în satul natal Paiseni, din județul Suceava. http://old.cotidianul.ro/ioan grosaru inmormintat linga monumentul eroilor din sat-33072.html Referință Bibliografica: Imn albastru, Ioan Grosaru / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282
IMN ALBASTRU, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imn_albastru_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356960_a_358289]
-
de bucurie chiar dacă uneori veți culege lacrimi din colțul ochilor din pricina vreunei noi dezamăgiri. Gândiți-vă la cine ați fost și la cine ați devenit și poate că veți reuși să deveniți nostalgici gândindu-vă la copilăria pe care ați pierdut-o uneori prin cotloanele sufletului. Puneți-vă dorinți și suflați în câte-un puf de păpădie cu speranța în suflet că se vor împlini. Haideți ca împreună să iubim pentru că asta știm să facem cel mai bine și să încercăm
DIMINEŢI TÂRZII... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mariana_Dumitrescu.html [Corola-blog/BlogPost/341840_a_343169]
-
de a solicita cu smerenie iertarea. Niciodată mântuirea nu vine din refuzul iertării de altul și de sine. În acest sens, „Relatare despre moartea mea” este o relatare despre ispășire. Prin relatare se ispășesc lucrurile pe care dacă le-ai pierdut și-ți devin și irecuperabile, atunci acele lucruri nu mai merită. Lectorul în situație (Anne, respectiv, Adam Wellington) nu poate percepe ficțiunea decât ca pe o realitate: mai exact, se desfată în realitatea discursului imaginar. Primul impuls este să se
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
în: Ediția nr. 624 din 15 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului S-a dărâmat palatul de cleștari în umbra mării, în valuri de corali. S-a dărâmat în liniștea nopții, sub ochi de sfinți și culmi de arginți s-au pierdut în apă, iar tot ce-a rămas s-a extins într-o singură plajă, iar aceea se numește înțelepciune. Două suflete, un înțelept și-un novice,vorbeau. Erau roșii de suferințape care-a parcurs-o timpul prin ele.Priveau de
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Farame_din_palatul_de_clestari_raluca_sandu_1347705847.html [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]
-
ce nu există. - Explică-mi. - De exemplu, de secole lumea se străduiește să excludă creștinismul. - Da... - Vezi tu, continuă novicele, dacă n-ar fi real creștinismul, și odată cu el și Dumnezeu, n-ar fi rezistat atâția ani. Orice mit se pierde în timp, în schimb creștinismul a rezistat. De fiecare dată când palatul de cleștari se dărâmă, creștinismul rămâne în picioare și merge în paralel. E acolo pentru toți cei care simt călumea nu se mai îndreaptă spre nimic bun. - Pot
FĂRÂME DIN PALATUL DE CLEŞTARI de RALUCA SANDU în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Farame_din_palatul_de_clestari_raluca_sandu_1347705847.html [Corola-blog/BlogPost/343906_a_345235]
-
a devenit mai ușoară. Însă acest lucru conta mai puțin căci tovarășul în halat albastru era greu de mulțumit, fiind aproape tot timpul cătrănit din cauza noastră, a practicanților, pentru că, zicea el, ba nu sortam cartofii cu simț de răspundere, ba pierdeam vremea sporovăind unii cu alții, ba ne apucau foamea și setea când nu era cazul și luam pauză de masă pe nepusă masă. Munca o încheiam când se lăsa întunericul. Atunci o porneam cătinel către casă, orbecăind înapoi spre stație
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1476454214.html [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
întors-o pe toate părțile până ce brațele i-au devenit aripi,până ce picioarele au deprins altă direcție, până când s-a trezit împodobită de îmbrățișarea gândurilor, învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de rătăcire. Câteodată își pierdea podoabele în atingerea de vreo patimă, câteodată se trezea strălucitoare ca o nestemată șlefuită de privirea pierdută între brațele altei existențe. I-a zărit îmbrățișați, depărtându-se să își savureze fericirea. Și anii i-au îmbrățișat pe toți peste trupul
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1452183096.html [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
până când s-a trezit împodobită de îmbrățișarea gândurilor, învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de rătăcire. Câteodată își pierdea podoabele în atingerea de vreo patimă, câteodată se trezea strălucitoare ca o nestemată șlefuită de privirea pierdută între brațele altei existențe. I-a zărit îmbrățișați, depărtându-se să își savureze fericirea. Și anii i-au îmbrățișat pe toți peste trupul înaintării cu experiența intersecțiilor. L-a zărit zâmbind pierdut, cu ochii în căutarea eternității. De pe acea frântură
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1452183096.html [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
albastre ... Cu umbrele ce rătăcesc în nopțile lunei Mă plimb în trecut fără rost , Cănd aceeași amintire-n fluxul ei Îmi amintește de tot ce-a fost ... Doar amurgul îmi mai asculta gândurile Și pașii mei ce așteaptă și se pierd , Pe drumurile neumblate unde privirile În strigate mute te mai dezmierd ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: În nopțile lunei / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile
IN NOPTILE LUNEI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1478546816.html [Corola-blog/BlogPost/375522_a_376851]
-
fructele în coșarca de lângă masă, se spălă în fugă pe mâini și pe obraji, după care se așeză la masă lângă Moșu. Ascultă rugăciunea cu ochii pironiți pe zeama aburind în blidul din fața ei. Înghiți de câteva ori în sec, pierzând șirul cuvintelor. - ...acum și pururea și-n vecii vecilor... - Amin, șopti recunoscătoare. Prima farfurie o topi fără să stea pe gânduri, apoi îi ceru bunicului încă o porție. Moșu, îi turnă fălos, încă o porție generoasă, încărcată de varză. Mai
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427357075.html [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
am întâlnit în poezie. Am tot cântat ,am tot dansat, pictați pe pânzele abstracte, am tot zâmbit, am lăcrimat, de bucuriile înalte. Ne-am amintit de Donna Alba, Rusoaica la Braț cu Andromeda, și greu a fost când am plecat, pierdusem calul și șareta. ascunse în timp de neuitat. Când am plecat era prea seară, cu despărțiri de rămas bun, din Drăgășaniul cel Bătrăn, primitor și iubitor, ca vinul bun, Nu mai plecam nicicând! Referință Bibliografică: LA DRĂGĂȘANI M-AM ÎMBĂTAT
LA DRĂGĂȘANI M-AM ÎMBĂTAT DE IUBIRE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1461229122.html [Corola-blog/BlogPost/354516_a_355845]
-
au murit din cauza fumului, a fricii cine stie. Era un spectacol tragic să privești acea casă arzând și apoi ruinele ei fumegânde. Mama nu a mai putut să-și revie niciodată după cele intimplate nu putea accepta faptul că îi pierduse pe cei doi copii ai ei din cauza unei vizite la niște rude, a murit așa cum se spune în popor de supărare. La scurt timp oamenii din sat ne-au ajutat și am putut să construim o altă casă. Apoi tatăl
LUMEA SUFERINZILOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumea_suferinzilor_2_eugen_oniscu_1384773586.html [Corola-blog/BlogPost/368461_a_369790]
-
să trăiască aevea clipe de mult trecute, unele frumoase, pline de bucurii, de nostalgie și încântare, altele, dimpotrivă încărcate de suferință și durere, iar acestea din urmă erau cele mai multe și mai statornice. Avuse atunci acel moment de slăbiciune din cauza căruia pierduse totul. Fusese sclava iubirii desăvârșite, și ajunse un cadavru viu ce se lupta cu viața și cu moartea. Dorea să trăiască. Dorea să ofere un viitor copilului ei. “Cât mi-am dorit iubire și cât de mult o disprețuiesc acum
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Ar fi trebuit probabil să se nască în altă epocă în care astfel de femei erau privite ca adevărate eroine ale amorului. Plângea. Dar nu plângea după dragoste, căci pe aceasta o simțea încă în inima ei. Dragostea nu o pierduse niciodată. Plângea după fericirea pierdută, după visul deșert, după un trecut ce i-ar fi putut schimba viitorul și, dacă ar fi judecat atunci cu mintea și nu cu inima, ar fi fost acum în altă postură. În raport cu viitorul sau
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
el nu poate fi decât sub forma amintirii. Mereu liberă, conștiința angajată în temporalitate, nu se poate nici sprijini pe trecutul său, nici elibera de el: noi putem formula proiectul de a fi ceea ce vrem să fim numai în viitor Pierduse totul, dar nu și rodul dragostei lor pe care îl ducea în pântece de opt luni. La acest gând, tânăra zâmbi, iar pe chip îi apăru o umbră de fericire și încredere. Iubea acest urmaș al celui pe care l-
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
dorit să pară ca o fată ușoară înaintea lui, dar nnu avea putere să se împotrivească. Acel sărut îi ttrezise simțăminte noi, necunoscute până atunci. Limba lui începu să-i cerceteze cu pasiune gura făcând-o pe tânără să-și piardă orice gândire logică și să se abandoneze cu totul lui. Toată dragostea ei ascunsă până atunci, se revărsă prin acel sărut către tânăr, care încerca să-și arate toată pasiunea de care era în stare, tinerei femei. Mihai îi dădu
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
în dragostea noastră. Cu toate că cuvintele lui Mihai cereau puțină chibzuință, Andreea, absorbită, ba mai mult, vrăjită de cel ce îi tulburase atăt timp somnul, se lăsă în vâltoarea pasiunii ei nebunești dând un răspuns ce deja se cunoaște. Nu putea pierde această ocazie. Se temea că un refuz ar fi rănit orgoliul masculin a lui Mihai Drumul spre casă fusese cel mai scurt din viața ei. Gândul la Mihai o făcu să uite de toți și de toate. Fericirea ei era
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]