1,558 matches
-
cârlig nou, legând guta strâns. Puse altă momeală și, luând undița, se duse spre capătul celălalt al buștenilor, ca să intre pe unde era apa mai mică. Sub bușteni, și imediat după ei, se formase un bazin adânc. Merse pe fâșia pietroasă de lângă malul cu mlaștina, până ajunse În locul cu apă mică. În stânga sa, unde se termina pajiștea și Începea pădurea, văzu un ulm mare, scos din rădăcini. Smuls de vreo futună, acum zăcea răsturnat În pădure, cu rădăcinile pline de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acum zăcea răsturnat În pădure, cu rădăcinile pline de praf și noroi, cu iarba crescând printre ele, ținând malul deasupra râului. De unde stătea acum, putea să vadă canalele adânci, ca niște rădăcini, săpate de curent În malul subțire. Fundul era pietros În locul În care stătea acum și mai Încolo apăreau bolovanii; acolo unde râul se curba pe după rădăcinile copacului, fundul era mâlos și tot felul de ierburi se legănau În apă. Nick legănă undița În spate, peste umăr, și apoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se număra invers pornind de la aceste zile. De exemplu, ziua de 2 ianuarie era cea aflată cu patru zile înainte de nonae. Caligae: încălțări militare din piele, cu ținte de fier pe talpă, pentru a face priză pe terenurile înierbate sau pietroase. Carmelus: pe muntele cu acest nume, care se întinde din Samaria până în Fenicia, a fost ridicat un sanctuar dedicat zeului omonim al vegetației, pe care profeții săi îl cinsteau printr-un cult magic. Tacitus scrie că, în timp ce Vespasianus aducea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoricʺ, iar în vara lui 1956, la București, la Muzeul de Artă sunt expuse valorile de artă returnate care însemnau doar 33 kg/aur ( mone zi istorice și 12 piese din Tezaurul de la Pietroasa), din c ele 93 de tone de aur depozitate. Mereu poporul nostru a avut ceva de pierdut. În condițiile ocupării militare a unei părți din Dacia de către armatele romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a fost posibilă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care se despărțea În două la un capăt și fusese Înfipt În pietrișul de la mal era fixată o ceașcă de tinichea, și Nick se uita la ceașcă și la izvorul care se umfla și apoi curgea lin În albia sa pietroasă, de-a lungul șoselei. Putea să vadă bine În ambele direcții - se uită În sus, pe deal, și apoi În jos, unde erau docul și lacul, promontoriul Împădurit care traversa golful În spatele căruia se deschidea lacul, pe apele căruia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cotiră la dreapta, pe o veche potecă folosită de elefanți. Îi văzu pe taică-său și pe Juma discutînd ceva și, cînd Îi ajunse din urmă, Juma privea În spate, pe drumul pe care veniseră, și apoi la niște dealuri pietroase din depărtare, ca niște insule În șesul uscat, și În cele din urmă păru a se orienta către culmile a trei dealuri albastre care se vedau departe, la orizont. — De-acum Juma știe unde să mergem, Îi explică taică-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ficat sau rinichi și îndepărtează bisturiul chirurgului. Alături de această reclamă, lipi și Păstorel una scrisă în nemțește și în românește: Beți cu încredere vin Apa trece, pietrele rămân! Vintilă Russu-Șirianu ne spune că: „De la niște amici, cu vie (nobilă) la Pietroasele, primește o călduroasă invitație: se va da cep unui butoi de <Riesling> care a împlinit șapte ani. Solemnitatea va avea loc chiar la cramă. Păstorel răspunde: Invitat fiind la cramă Eu, răspund ca bun creștin, Printr-o scurtă telegramă: Vin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Acesta era mare iubitor de natură, mai ales de plimbările la munte. Atunci ne-a povestit o întâmplare care l-a făcut să își schimbe viața: “Într-o zi eu și un grup de alpiniști am hotărât să escaladam muntele Pietrosul într-o zonă mai periculoasă unde nu am mai fost până atunci. Ajunși pe la șaizeci de metri altitudine, s-a produs o alunecare de teren și eu am căzut într-o poiană de la poalele muntelui. Am fost în comă și
ANTOLOGIE:poezie by Melania-Anemona Zotic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_697]
-
17. STAȚIUNEA DE CERCETARE SFECLĂ BRAȘOV 18. STAȚIUNEA DE CERCETARE BUBALINE ȘERCAIA - BRAȘOV 19. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI MONTANE HALCIU - BRAȘOV 20. STAȚIUNEA DE AMELIORARE SĂRĂTURI BRĂILA 21. STAȚIUNEA DE CERCETARE POMICOLĂ CÂNDEȘTI - BUZĂU 22. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE VITI-VINICOLĂ PIETROASELE - BUZĂU 23. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE PENTRU CREȘTEREA OVINELOR RUȘEȚU - BUZĂU 24. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE PENTRU CREȘTEREA BOVINELOR DULBANU - BUZĂU 25. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE LEGUMICOLA BUZĂU 26. STAȚIUNEA DE CERCETARE POMICOLĂ CARANSEBEȘ - TIMIȘ 27. STAȚIUNEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
17. STAȚIUNEA DE CERCETARE SFECLĂ BRAȘOV 18. STAȚIUNEA DE CERCETARE BUBALINE ȘERCAIA - BRAȘOV 19. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI MONTANE HALCIU - BRAȘOV 20. STAȚIUNEA DE AMELIORARE SĂRĂTURI BRĂILA 21. STAȚIUNEA DE CERCETARE POMICOLĂ CÂNDEȘTI - BUZĂU 22. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE VITI-VINICOLĂ PIETROASELE - BUZĂU 23. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE PENTRU CREȘTEREA OVINELOR RUȘEȚU - BUZĂU 24. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE PENTRU CREȘTEREA BOVINELOR DULBANU - BUZĂU 25. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE LEGUMICOLA BUZĂU 26. STAȚIUNEA DE CERCETARE POMICOLĂ CARANSEBEȘ - TIMIȘ 27. STAȚIUNEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
9. 2856. Guiros Ștefan, 3 apartamente, București, str. Domnită Anastasia M. 2857. Ghips Henriette, 2 apartamente, București, str. Stupinei 13. 2858. Gabrielescu Eugenia, 9 apartamente, București, str. Remus 13. 2859. Gorescu Anie, 6 apartamente, București, str. Popa Soare 14, Într. Pietroaselor 14. 2860. Goldenberg Aron și Aneta Alniceanu, 4 apartamente, București, str. Olimpului 52. 2861. Georgescu Smaranda, 9 apartamente, București, calea Șerban Vodă 119. 2862. Ghețu Gheorghe, 12 apartamente, București, Mitr. Filaret 45. 2863. Goloman H. și Sofia, 22 apartamente, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
14. Odobești 15. Cotești III. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei: 16. Cernătești - Podgoria 17. Dealu Mare, însoțită sau neînsoțită de una dintre următoarele subdenumiri: - Boldești - Valea Călugărească - Urlați - Ceptura - Tohani - Breaza - Merei - Zorești 18. Pietroasa 19. Ștefănești, însoțită sau neînsoțită de subdenumirea: - Costești 20. Sâmburești 21. Drăgășani 22. Banu Mărăcine 23. Segarcea 24. Mehedinți, însoțită sau neînsoțită de una dintre următoarele subdenumiri: - Severin - Corcova - Golul Drâncei - Vânju Mare - Orevița IV. Pentru vinurile originare din Regiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169840_a_171169]
-
2. Dealul │-Vinuri albe 14.3. Parincea │-Vinuri albe 14.4. Tanasoaia│-Vinuri albe 15.1. Panciu │-Vinuri albe 15.2. Tifesti │-Vinuri albe 15.3. Păunești │-Vinuri albe -Vinuri spumante 19.5. Cricov │-Vinuri albe Feteasca neagră 19.7 Pietroasa │-Vinuri aromate 19.8. Merei 19.9. Zorești 0.11. Costești 0.12. Bucșani 0.13. Valea 22.3. Măciuca 23.3. Brabova Feteasca neagră 25.3. Orevita -Vinuri aromate -Vinuri aromate 0.19. Tirol 0.20. Silagiu 0.21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
380, împreună cu cei apropiați în Imperiu, iar în ianuarie 381, el este primit cu mare cinste la Constantinopol, dar moare curând. 18 "Caucaland", locul multă vreme misterios, a fost identificat în Munții Buzăului, unde s-a descoperit, în 1837, la Pietroasa, un mare tezaur de obiecte de aur, "Cloșca cu puii de aur" sau "Tezaurul lui Athanaric". Tezaurul de la Pietroasa era alcătuit din 22 piese, din care s-au păstrat 12 (10 s-au pierdut încă din 1838) și cuprindea vase
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moare curând. 18 "Caucaland", locul multă vreme misterios, a fost identificat în Munții Buzăului, unde s-a descoperit, în 1837, la Pietroasa, un mare tezaur de obiecte de aur, "Cloșca cu puii de aur" sau "Tezaurul lui Athanaric". Tezaurul de la Pietroasa era alcătuit din 22 piese, din care s-au păstrat 12 (10 s-au pierdut încă din 1838) și cuprindea vase, fibule în formă de vultur, încrustate cu pietre prețioase și colane, toate obiectele fiind din aur! Tezaurul este însoțit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Jijiei, Botoșani, Roman, duc la concluzia că teritoriile de la est de Carpați și până la Nistru erau sub dubla dominație a hunilor și ostrogoților aceeași situație era și la sud de Carpați până la Dunăre. La sud de Carpați, în afară de tezaurul de la Pietroasa (Buzău), care aparține goților, se cunosc morminte izolate la Bălteni, mici tezaure sau piese la Dulceanca, Coșoveni, precum cazane numeroase. Aceste descoperiri dovedesc prezența efectivă a hunilor în Dacia 400 descoperiri s-au aflat în jud. Mehedinți (Hotărani), în jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Istoria Românilor, (Tratat), vol. II, p. 693-695. 18. Ibidem, p. 695-697; Ligia Bârzu, Continuitatea populației autohtone în Transilvania în secolele IV-V (Cimitirul nr. 1 de la Bratei), București, 1973. 19. Istoria Românilor, vol. II, p. 697-700; Al. Odobescu, Tezaurul de la Pietroasa, București, 1976. 20. Istoria Românilor, vol. II, p. 700-701. 21. Ibidem, p. 701-706; I. Nestor, Invazia hunilor, în Istoria României, I, București, 1960, p. 694-704. 22. Istoria Românilor, vol. II, p.707-709. 23. Ibidem, p.709-710; C. C. Diculescu, Contribuții la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a vechimii și continuității noastre pe acestte meleaguri, în vol. Pagini din istoria veche a creștinismului la români, Buzău, 1986, p. 19-46. Idem, Patriarhia bulgară de Târnovo între 1235-1393, în S.T., 1966, nr. 3-4, p. 146-159. Odobescu Al., Tezaurul de la Pietroasa, București, 1976. Olteanu Pandele, Contribuții la studiul elementelor slave din cele mai vechi traduceri românești, în L.L., VI, 1962, p. 67-97. Olteanu Șt., Cercetări cu privire la geneza orașului medieval din Țara Românească, în Studii 16, 1963, 6, p. 1255-1282. Idem, Din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu sociologul german Adorno care studiază personalitatea despotică, autoritară, și trecînd prin Fromm și Reich care explorează rădăcinile familiale ale supunerii voluntare la o putere totalitară. Dincolo de vorbele mieroase și de căile bătătorite, ei au încercat să atingă miezul tare, pietros, să ajungă la acea parte a omului care-l face să renunțe la libertate, la ceea ce numim drepturile omului, de-ndată ce la crugul istoriei își face apariția un conducător. Și pentru că în ultimă instanță ei sînt preocupați de acest
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este uimit să constate că „absolut totul în fortăreață era o renunțare” (p.23), în numele unei fericiri misterioase, alimentată mereu de întrebări care nu-și găsesc răspuns: „Dar dincolo de Fortăreață ce se afla oare? Cum arăta acest Regat al Nordului, pietrosul deșert pe care nu-l străbătuse nimeni nicicând?” (p. 21) Apăsat de pustietatea fortului, Drogo, abia ajuns aici, nu-și dorește decât să plece mai repede. Consimțind să rămână totuși pentru patru luni la fortăreață pentru a nu da de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
începe să domine evenimentele, plasate de la început într-un spațiu vag, al misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în fantasme care provoacă imaginația soldaților („Fortul, râpele, podișul pietros dinspre nord erau inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte.” p.73), iar sunetele proiectate pe fundalul unei liniști apăsătoare creează iluzii auditive: „Vântul, care făcea să
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
tatălui. Sentimentul tragic al lui „a-fi-în-lume”, perceptibil și anterior, conduce acum la retragerea în sine și în meandrele memoriei. Tărâmul poetic este unul nordic, întunecat, materia este aspră, densă, înghețată: „În sens invers, mergând/ mereu înspre Nord - eu: suflet arid, pietros,/ mușcând zăbala înghețată a lunii...” (Inorog). Sensul drumului este unul coborâtor, mântuirea e nu incertă, ci infernală: „Și astăzi?... O, trup condamnat la țărână,/ schelet trist de cocor!../ Scară incertă, de oase, pe care cobor...” (Amară). Așa cum mărturisește în Cuvântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288746_a_290075]
-
fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean Brâncuși cu braț de apă: "Netemător de timp, prin vaduri sapă statui de lemn, pietroase amulete"; munții scriși direct pe cer au dâre fastuoase "din toga unui Gulliver". Poetul vine cu un univers parnasian, cu elemente exotice, cu imagini rare lotca japoneză este de argint, profilul este o pecete de ceară, sonetele aeriene s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mare presupune o viteză de desfășurare foarte mică, pe care Nichita Stănescu o reprezintă, transfigurat, ca "cea mai leneșă". Acestei lumi osificate de prea multe idei, mărimi, noțiuni, îi opune un ciclu, " Trecerea de la noțiuni la poezie, împotrivire la aspectul pietros al versurilor de până acum", în care de fapt își exprimă părerea de rău că nu și-a sensibilizat îndeajuns ideile. De fapt, se întoarce la o poezie plină de farmec, halucinantă și feerică: "Și din treaz devine netreaz/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în Aventurile terțului, depășirea lor printr-un proces unificator care să nu le piardă, ci, dimpotrivă, să le potențeze pare a fi de altfel starea poetică originară ce dă substanță unei lirici tensionate, de un dramatism adesea nereținut. În "arsenalul pietros de cuvinte" al poeziei actuale, Cassian Maria Spiridon pătrunde cu un gen de scriitură propriu, în care coexistă limbajul apodictic și cel discursiv, minieseul sprințar, jucăuș și formula sobră, simili-științifică, notele metafizice și extazele religioase, referințele livrești și exprimările apoftegmatice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]