37,317 matches
-
ideea (acreditată de Iorga încă prin 1905) a introducerii taxelor vamale pentru importul literaturii și presei străine, decît cel mult de 1%, ca în cazul cărților școlare pentru Casa Corpului Didactic, dar în nici un caz ca o taxă prohibitivă. Se plîngea, în noiembrie 1933, că lucrează tot timpul dar nu e un scriitor fecund. Lucra, de zor, la Gorila și n-o mai vedea isprăvită. Nu credea că generația sa va mai apuca un nou război (se știe că s-a
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
apar în cartea lui Dumitru Micu - aerul unor oameni fericiți și fără griji. La toate acestea se adaugă comprimarea, în 15 pagini finale, din 384, câte numără cartea, a capitolului despre critica literară postbelică. Cu naivitatea unui elev care se plânge că la un examen scris a intrat în criză de timp și a trebuit să expedieze subiectul, Dumitru Micu mărturisește cititorului că a intrat în criză de spațiu și că s-a văzut nevoit să facă o apă și un
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
Corul" fac totum este format din tinerii Teatrului Național din București, mai înzestrați sau mai puțin, în orice caz fideli aici cauzei pe care o servesc, fără evidențieri notabile și din cauza construirii uniformizante a acestui personaj tentacular. Deși regizorul se plîngea de lipsa performanței și a profesionalismului tinerilor actori, aleși însă de dînsul în distribuție, lucru care ne îngrijorează de ceva vreme pe mulți dintre noi, trebuie să spun că în rama personajului colectiv fiecare își face treaba meritoriu: cîntă, dansează
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
superiorului său că nu mai dispune de nici atâta "provision" cât să-i pună la fript un biftek. Timpul anume când ilustrul strateg Suvorov, răspunzând unor plângeri ale localnicilor, declara că vrea să lase moldo-valahilor ochii, ca să aibă cu ce plânge. Probabil, unde era de aceeași pravoslavnică religie! Într-o carte de anul acesta, datorată istoricului român din Statele Unite Aurel-Sergiu Marinescu și intitulată 1944-1958, Armata Roșie în România, jafuri, violuri, crime, furturi, tâlhării, confiscări, devastări, rechiziții, sechestrări de persoane - (două volume
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
poșta, cu un teanc de reviste, îmi scriu sau telefonează prietenii. Ar fi bine dacă aș scapa cel puțin o lună de cotiturile bizantine ale politicii românești. În care bibliotecă din România putem găsi toate cărțile dumneavoastră? Nu știu. Se plîng oamenii ca nu le găsesc... poate că le fura Securitatea să le dea cadou. Cărțile dumneavoastră cresc unele din celelalte ori aveți mai degrabă niște teme fundamentale în jurul cărora dezvoltați substanța cărții? Temele le observ abia după ce cărțile au fost
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
ni se ia vederea/ și carnea de pe oase pentru a fi schimbată, după o vreme,/ în scoarță de arbore sau în fluturi de noapte?/ Iată-mă pornit, seară de seară, la aprinsul lămpilor,/ să sparg întunericul cu pietre. Iată-mă plîngînd/ cu obrazul lipit de bobul de grîu, în încercarea/ - zadarnică - de a muri unul în locul celuilalt./ Prezumții și viziuni în care soarele este plin/ de noroi și de sînge, în fiecare dimineață,/ de zgură și de abisuri, de parcă s-ar
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
ieșeancă aflată în călătorie în Germania. O scrisoare a lui Lascăr Catargi către principele domnitor, datată 9 februarie 1878, transcrisă "pe curat", după o precizare probabilă a lui Maiorescu, de Eminescu, în care președintele fostului guvern conservator din 1871-1876 se plîngea lui Vodă de faptul că membrii guvernului său, dați în judecată, se află de doi ani "acuzați și nejudecați" pînă ce Adunarea Deputaților scosese membrii fostului guvern sub acuzare. Or, crede Lascăr Catargi, "nici onoarea acuzaților, nici constituțiunea, nici principiile
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
multă flexibilitate stârnesc interes și uimire sau sunt generatoarele unui umor de înaltă factură. Astfel, domn' Mitică și Cuza Vodă spun aceleași replici, Ion Creangă este perfect receptat de coreeni, discursul parlamentar este reductibil la... "izotopia autoreferențială", bunica lui Creangă plânge în fața știrilor de la Tv, noutățile lexicale sunt un fidel barometru de ierarhizare a urgențelor comunicării prin care se poate deduce cu exactitate "încotro se îndreaptă lumea", Scufița Roșie abia mai face față noii realități... postmoderne, actualitatea "fantastică" a străzii Mântuleasa
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
generației tale acolo? Săracă viață au cei ce nu citesc! La teatru se simte și pe scenă și în sală. Mama a fost bibliotecară. Îmi plac cărțile ca obiect și mă supăr că sînt atît de scumpe. Nu te poți plînge de nivelul intelectual dacă cititul a devenit un lux. Capitalismul cunoaște și colecțiile populare! Ca să nu vorbim de bibliofilie... Citesc programatic scriitorii contemporani. Dar mult mai des recitesc, uneori pînă la amețeală, Bulgakov, Flaubert. Citesc cu voluptate cum "citește" Ioana
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
la amețeală, Bulgakov, Flaubert. Citesc cu voluptate cum "citește" Ioana Pârvulescu... Îmi place să cred că există legături tainice între cei ce scriu cu adevărat și cei ce citesc cu adevărat, fără simulări și mode. Sînt un împătimit. Citesc și plîng uneori. Cititul e ca apa, cum îmi place să înot, tot așa și să citesc. Am reacții de invidie - invidia fiind un semn de extremă prețuire - cînd îl citesc pe Cărtărescu. Sînt lucruri, care mi-ar plăcea și mie să
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
de noi semnificații rezonabile. În calitate de constructor, înțelege a evita disproporțiile proiectului: Nu va fi vorba, așadar, nici de un Pillat umflat cu pompa admirativă, nici de un Pillat ridicat de păr. Cu atît mai mult cu cît poetul însuși se plîngea de calviție". Apoi urmărește a-și plasa edificiul pe un teren solid care nu poate fi decît cel al istoriei literare. În consecință, apreciază cu bun-simț că eroul său nu se află printre "animatorii primei linii din poezia noastră", ceea ce
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
dl Alexandru George se află de mai multă vreme într-o stare de ostilitate cronică față de România literară și de redactorii ei. Pe cînd revista noastră îl publica aproape număr de număr, spre lauda ei, dl George obișnuia să se plîngă, mai în fiecare articol, că pe d-sa nu-l publică nimeni. Ne-am făcut că nu băgăm de seamă indelicatețea. Cînd s-a lansat într-un atac în replică împotriva d-lui L. Raicu, socotindu-l beneficiar al comunismului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
de la început și că fac cinste nației căreia îi aparțin prin prestațiile lor științifice sau culturale. Și că, în orice moment, sînt dispuși să-și ajute țara, compatrioții. În paranteză fie spus, noi, românii, nu am avea motive să ne plîngem de absența unui lobby pozitiv dacă am fi cît de cît practici. Zece la sută din populația Israelului este originară din România; sute de mii de germani sînt de la noi; niciodată n-am avut în lume mai multe vîrfuri științifice
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ține în viață, pentru a coedita cu edituri basarabene lucrări esențiale, iar în comisiile de cultură ale Parlamentului sîntem făcuți antiromâni și nimeni nu se revoltă, ni se taie fondurile și ni se reduce personalul, iar marii patrioți continuă să plîngă Basarabia fără să miște un deget... Ce credeți despre societatea românească de azi? Agitația de care e cuprinsă ține doar de dezordine sau îi exprimă vitalitatea? Ce tipuri umane noi și ce situații existențiale caracteristice acestei perioade pot prezenta interes
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
au aflat, ca să zic așa, în gena mea morală, că împrejurările exterioare n-au făcut decît să favorizeze manifestarea a ceea ce preexista. Am fost croit dintru început într-un anume fel. Ce rost ar mai avea, prin urmare, să mă plîng, incontinent, de nedreptăți? Ajunge să le constat concrescute cu ceea ce sînt, " Puțin cîte puțin, mărturisea Cioran, ne obișnuim cu nedreptățile cărora le cădem victimă, sfîrșind chiar a le iubi. Ele fac parte din decorul și din structura existenței noastre, se
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
armă: "Tu ai fost crucea mea/ Înaltă, subțire,/ În stare să mă răstignească/ Grindă pe grindă./ Eu am fost crucea ta/ Copilărească,/ Răsfrîntă-n oglindă" (Două cruci). Ruga poetei a fost în sensul unei solidarizări cu mulțimile năpăstuite: "Ajută-mă să plîng și să mă rog,/ Să îmi privesc destinul inorog/ Cu steaua-n frunte răsucită corn/ Spre care-n vis mulțimile se-ntorn" (Rugă). Visul poeților se identifică cu cel al luptătorilor pentru desprinderea din minciuna tiraniei, vis eficient chiar și în
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
fost ele publicate, nu știe. Fiindcă dacă știa, nu se grăbea să vorbească de lăcomia foștilor guvernanți, care ar fi plătit bani grei clienților lor politici și încă din fonduri străine. Dacă știa ce spune, G.C. ar fi trebuit să plîngă de mila editurilor particulare care au investit bani în aceste manuale - o afacere mai degrabă riscantă decît profitabilă, cel puțin în primii ani - și să lase ministerul în pace. Dacă le-ar fi citit, G.C. ar fi găsit, chiar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
în privința reproșurilor pe care le aduce acestui post de radio, dar uită că anul trecut, în plină campanie electorală, a susținut o conferință de presă la sediul din Washington al Europei Libere. Cu acel prilej, dl Iliescu nu s-a plîns de partizanatul acestui post de radio și nici n-a găsit de cuviință să delare, ca la București, că "fiecare pasăre pe limba ei piere". Cu ocazia menționatei lansări dl Iliescu s-a aflat într-o companie selectă în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
Cum este privită diversitatea centrelor dumneavoastră de interes în S.U.A., o țară a strictei specializări? Mă aflu în America de circa 30 de ani, deci de peste jumătate din viața mea conștientă. Ar fi o mare nedreptate din partea mea să mă plâng că n-am fost "bine tratat": dimpotrivă, mă simt recunoscător și bucuros. Pe de altă parte, este incontestabil că, dacă aș fi fost mai puțin încăpățânat, dacă aș fi fost dispus să mă supun "regulilor jocului" în mod mai cuminte
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
ele erau socotite în genere ca un anume aspect al trans-disciplinarității, deci acceptabile pentru un om caracterizat drept "comparatist". Mi-au adus chiar în ultimii ani o numire suplimentară de profesor în departamentul de filozofie. Deci, încă o dată, nu mă plâng. După 1989, într-o altă Românie, o țară care ar fi dorit în mod sincer să-și promoveze valorile, ați fi fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
putut să voteze cu Frunda, care mi se părea candidatul cel mai merituos, plus că ar fi fost o mișcare strategică extrem de subtilă și inteligentă din partea electoratului românesc. Eu în fond sprijin un multiculturalism "ecologic" să-i zic așa. Ne plângem într-una că e pe cale să piară ba o specie de bufnițe, ba nu știu ce plantă exotică, ba niște peștișori. De acord, scăderea biodiversității e regretabilă. Dar nu e cel puțin la fel de regretabilă stingerea unei limbi (cât de modestă numeric sau
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Mihai Stoian De la o vreme, mai cu seamă, tot mai mulți concetățeni de diferite îndeletniciri, oameni cu o anumită valoare culturală, morală etc. se plîng de faptul că, pe zi ce trece, tinerii cărora abia le cresc tuleile, încep a-și îngroșa nu numai vocea, ci și - fie-ne cu iertare - obrazul. Ce se întîmplă oare? Să confunde ei, succesorii noștri, libertatea de exprimare, în
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
de o viață întreagă (de fapt, dinainte de-a se naște, de mai multe generații). Cărțile nu fac parte din existența ei, cărțile sunt existența ei. Cu o modestie rar întâlnită la o scriitoare, ea își îndeplinește fără să se plângă obligațiile prozaice de femeie: face piața, spală, gătește. Însă toate acestea le consideră mai degrabă un fel de formalități după încheierea cărora poate deschide seara, în sfârșit, o carte. Adriana Bittel s-a născut la 31 mai 1946 la București
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
-i slăbiciune: portretul acesta îi trezea Anei un fel de milă necurată, ca la melodrame, când știi că ți se provoacă înadins starea aceea greu suportabilă dar îți curg lacrimi fără să te poți stăpâni și ți-e rușine că plângi ca prostul." Construcția povestirii este mai complexă decât rezultă din aceste citate: fotografia examinată de Ana face parte dintr-un fel de fotoreportaj prin care se sugerează o mecanică a relației amoroase, lipsită de orice poezie. Dar obsedantă pentru cititor
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
dar în realitate considera că orice vot cîștigat de Vadim ar fi un vot pierdut de Iliescu. Sentințele în procesele pe care C.V. Tudor a început să le piardă vin tîrziu, chiar dacă ele sînt cauze civile. Acum, el se poate plînge că e vînat politic, în numele aceleiași lipse de curaj cu care se ascunde în spatele pseudonimelor și a proptelelor sale din justiție. Pînă alaltăieri, C.V. Tudor putea fi tratat cu ușurință drept un caz penal, ieri mai putea fi considerat un
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]