3,250 matches
-
așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o placheta. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeasi secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul sau sfârșit, o
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Procopiu, admis că unitate cuantică de moment magnetic al electronului (μ=eh/4pm) ș.a. Sobrietatea chipului, simplitatea reprezentărilor de pe medalie sugerează, credem, linia de conduită a savantului, dascălului și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o placheta (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia. Alte rațiuni decât cele strict comerciale nu credem că motivează apariția plachetei, din moment ce aceasta nu aduce absolut nici o noutate, nici că mesaj și nici că realizare medalistica. De altfel, tendința această mercantila se poate ușor sesiza nu numai la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Farmacie „Gr.T. Popa” din orașul Iași{\cîte 102}. În afară de aceasta, mai există în colecții particulare din Iași încă două exemplare și încă tot atâtea turnate după un exemplar original. Chipul savantului doctor Ion Cantacuzino mai apare pe încă o placheta și două medalii. Placheta, o nouă opera a lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din orașul Iași{\cîte 102}. În afară de aceasta, mai există în colecții particulare din Iași încă două exemplare și încă tot atâtea turnate după un exemplar original. Chipul savantului doctor Ion Cantacuzino mai apare pe încă o placheta și două medalii. Placheta, o nouă opera a lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în revistă a medaliilor Lavrillier, care au ca obiect de reflectare personalități românești, conchide că aceasta „este superioară celorlalte și că talentul și puterea de execuție a artistului au ajuns la apogeu”{\cîte 106}. Moisil citează între medaliile Lavrillier și placheta dr. Cantacuzino din 1933, dar nu și medalia acestuia realizată la Iași în 1918. Credem că medalia Cantacuzino din 1918, chiar dacă ține de o primă perioadă a creației lui Lavrillier, impune notă caracteristică a portretelor realizate de artistul francez. Remarcam
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iași în 1918. Credem că medalia Cantacuzino din 1918, chiar dacă ține de o primă perioadă a creației lui Lavrillier, impune notă caracteristică a portretelor realizate de artistul francez. Remarcam în acest sens expresia concentrată a chipului savantului privind prin microscop (placheta din 1933 nu face decât să reia chipul doctorului Cantacuzino de pe medalia realizată la Iași în 1918. Medalia dr. Slătineanu marchează, punctul maximum al artei medalistice Lavrillier, nu numai prin calitățile portretistice semnalate de noi, ci și prin subtilă simbolistică
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ales membru al Academiei Române. În medalistica românească, Mihai Ciucă intra în 1981 cu ocazia celui de „AL / IV-LEA / CONGRES NAȚIONAL / DE / PATOLOGIE / INFECȚIOASĂ / IAȘI / 17-19 SEPTEMBRIE / 1981”, așa cum citim într-o inscripție pe noua rânduri de pe aversul unei plachete care a fost realizată atunci (fig. 124av). Reversul (fig. 124rv) este conceput în două registre. Cel de jos este de tipul exerga și are inscripția pe trei rânduri ACADEMICIAN PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționam că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnita cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim călduros și pe această cale. Mai menționam că în laboratorul de patologie condus de Domnia Sa există, așa cum am mai arătat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
microbiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Gr. Ț. Popa” din Iași, este păstrată cu o aleasă pioșenie și prin alcătuirea și expunerea pe un birou, de către urmașul acestora, profesorul universitar doctor Dumitru Buiuc, a unei microcolecții, cuprinzând medaliile și plachetele dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE Ț. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpastii de lumini, În pădurile din crește șuierau cânt de pieire Spre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
footnote 3. Catalogul medaliilor moldo - romane de la 1600 la 1906, publicat în Buletinul Societății Numismatice Române, anul III, trimestrul III/IV, 1905, trimestrul I/ÎI, 1906, pag. 5-6 (în continuare Catalogul în BSNR); Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 34-35 (în continuare, Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 4. Maria Dogaru, Aspirația poporului român spre unitate și independentă, oglindita în simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 33-34;} {\footnote 5. Ibidem;} {\footnote 6. Catalogul în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Vezi și „Un moment din lupta poporului român pentru unitate națională, inaugurarea statuii lui Vasile Alecsandri din Iași (1906)”, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, XXV, 1998, pag. 219-225.} {\footnote 29. Am inclus în statistică noastră medalii și plachete nesemnalate sau semnalate în ultimul deceniu: Asachi, 1855, Societatea bărbierilor, 1883, Eminescu, 1889, Băncilă, 1892, Cuza, 1906, Expoziția viticola, 1911, Congresul de numismatica și arheologie, 1937 și altele;} {\footnote 30. Personalități ale Iașului în imagini medalistice, Ed. Junimea, 2002, pag
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pag. 19-2o5;} {\footnote 31. Personalități ieșene, omagiu, volumul I, 1972; volumul ÎI, 1975; volumul III, 1978; volumul IV, 1982; volumul V, 1985; volumul VI, 1996; volumul VII, 1997; volumul VIII, 2000 ;} {\footnote 32. Pe această linie se înscrie și o placheta artizanala, Capul lui Decebal, modelata și turnata în bronz masiv de Romică Scorțescu, la Uzina Mecanică Nicolina, meseriaș cu mână de aur, stins din viață la o vârstă tânără în urma unei necruțătoare boli profesionale de plămâni, după o lucrare originală
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pot fi recunoscute personalități ale timpului, precum dr. Aristide Peride, decanul Facultății de Medicină, Nicolae Culianu, rectorul Universității, Ștefan Emilian, arhitectul clădirii, George Bogdan, titularul catedrei de medicină legală, si Tache Ionescu, ministrul Instrucțiunii Publice de atunci;} {\footnote 6oa. Această placheta poate fi încadrată în categoria realizărilor medalistice personalizate motivat, întrucat evenimentul imortalizat pe ea rămâne legat de personalitatea rectorului de la acea dată. Inscripția, RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAE, consemnează un fapt real și singular în medalistica instituțiilor de învățământ
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de la acea dată. Inscripția, RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAE, consemnează un fapt real și singular în medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, si probabil nu numai de aici, întrucât este singurul rector al cărui nume apare pe o placheta a jubileului instituțíei pe care o conducea la acea dată.} {\footnote 60b. Adresăm mulțumirile noastre ec. Mihaela Holban și ing. Dumitru Spătaru pentru informațiile furnizate și înlesnirea scanării medaliilor.} {\footnote 60c. Vladimir Dogaru, Eminescu, muzician al poeziei, Enescu, poet al
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scris în întregime cu alfabet cu pondere slavona, cel al aversului cuprinde un singur cuvânt scris cu caractere latine, RUMÂNIA, circular, deasupra unei ghirlande pe care se sprijină un triunghi ce cuprinde trei scuturi cu stemele Munteniei, Transilvaniei și Moldovei. Placheta Teatrului din București și medalia primei reprezentări a operei „Normă” Se observă lesne că pentru realizator era importantă reliefarea ideii de unitate națională prin evidențierea unui act de cultură în limba română și mai puțin când și unde acest act
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
footnote 86. Vezi prezentarea primelor medalii dedicate lui Kogălniceanu în Catalogul în BSNR, pag. 27-28;} {\footnote 87. Oameni de cultură români în arta medaliei. Dicționar, Editura Exclusiv Publicitate, București, 1991, pag. 32-33 și Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 245 (în continuare Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 88. Scriitori români, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1978, pag. 247-252;} {\footnote 89. Medalii și plachete românești, Editura Științifică, 1971, pag. 211-212;} {\footnote 90. O viață de om. Așa cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Publicitate, București, 1991, pag. 32-33 și Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 245 (în continuare Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 88. Scriitori români, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1978, pag. 247-252;} {\footnote 89. Medalii și plachete românești, Editura Științifică, 1971, pag. 211-212;} {\footnote 90. O viață de om. Așa cum a fost, Ed. Universitas, Chișinău, 1991, vol. ÎI, pag. 173 și 175;} {\footnote 91. Apud Olga și Liviu Rusu ș.a. Iași, orașul din inimă, Ed. Polirom, 1998
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1986-1990), redactor-șef al Secției beletristică de la Editura Militară (1990-1993), redactor, apoi secretar general de redacție la „Viața armatei”; în 2001 trece în rezervă pentru a se dedica literaturii. A debutat cu versuri la „Luceafărul” în 1989, și editorial cu placheta Hierofantul, apărută în 1999. Mai colaborează cu poezii, eseuri, recenzii la „România literară”, „Viața românească”, „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, „Paradigma”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra”, „Unu”, „Semne”, „Princeps Edit”, „Tomis”, „Antares”, „Nouvelle Europa” (Luxemburg), „Contrapunct”, „Litere, arte & idei”, „Cronica”, la Radio România
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
2000 i s-a decernat Medalia Jubiliara „Mihai Eminescu”, în 2003 e distins cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea și promovarea literaturii române în lume. Intrarea lui V. în lirica română se produce în 1996 cu placheta Magie și câlți. Sub influența clocotrismului din anii ’80, combinat cu un „suprarealism tragic și estetizant”, poetul se declară contaminat de „virusul” Nichita Stănescu, model liric cu care se află într-un permanent dialog în majoritatea poemelor. Trecând la scrierea
VUKADINOVIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290662_a_291991]
-
1903, alături de actorul Ștefan Braborescu și de publicistul I. C. Popescu-Polyclet, „Noua revistă olteană”, iar împreună cu C. Ș.-Făgețel alcătuiește „Calendarul revistei «Ramuri» pe 1908”. Sporadic a tradus din Pet˝ofi, Sully Prudhomme și din Lucilla Chițu. A mai semnat Nepeve. Placheta de debut a lui V., Vitejești (1906), e primită favorabil de N. Iorga, probabil mai mult pentru a-l încuraja pe tânărul ofițer aderent la platforma teoretică a „Sămănătorului”: „Dl Vulovici are limba ușoară, mlădioasă..., poeziile au mișcare, avânt, putere
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Calafat, Rahova și Grivița. Câteodată versurile capătă accente sociale, ca în Ion al Floarei și în Caporalul, ce desenează profilul omului simplu, sau accente demascatoare, cu tonalități grave, ca în Plugarul sau în Din străini. S-a spus că din placheta Stihuri oțelite (1909) „măcar o poezie a lui merită să figureze în antologii și în manuale, aceea în care și-a prevăzut parcă sfârșitul, care a fost așa cum și-l dorise” (Șerban Cioculescu): „De-o fi să mor, Tu, Doamne
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
București Academia de Înalte Studii Comerciale (1929-1934), unde este coleg cu viitorul poet Constantin Nisipeanu. Din 1929 este funcționar în Ministerul Finanțelor. A debutat în 1931 cu versuri semnate Liana Cedru la revista „Brazda literară”, iar editorial în 1936 cu placheta Floarea amară. A făcut parte din mișcarea poetică Adonis, alături de Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Mihail Grama, Ion Larian Postolache, Petru Homoceanul ș.a. A colaborat la „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Azi”, „Românismul”, „Pământul”, „Cruciada românismului”, „Festival”, „Luceafărul”, „Curentul literar
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
Gazeta literară” (1954-1957), „Luceafărul” (1958-1963), „România liberă” (1964-1965), redactor-șef adjunct la „Colocvii” (1966-1968) și „Satul socialist” (1968-1970). Debutează în 1939 la săptămânalul timișorean „Fruncea”, și editorial în 1944 cu piesa în trei tablouri Gheorghe Doja. În 1945 îi apare placheta Cinci dioptrii, urmată în același an de Poeme. Va mai publica volumele de versuri Oamenii și faptele lor (1949) și Zăpezile de altădată (1976). Prioritar se consacră însă prozei literare și publicisticii, producția sa devenind din 1948 torențială - povestiri și
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]