3,039 matches
-
avut onoarea să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat încredera în perenitatea artei poetice pe plaiul nostru Mioritic ! Mai au timp poetele să se dedice poeziei ? Casa, muncile zilnice, copiii... Ei bine, cînd talentul este incontestabil, poeta se detașează de condiția ei feminină și scrie. Și bine face ! Ziceam că este bine că se scrie mult
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
povestea satului meu, care, de fapt este a rădăcinilor natale, piatra de hotar a destinului unui om. Cred că aveam vreo zece ani când am alergat cu emoția ascunsă în suflet la bunica, singura în măsură să îmi depene istoria plaiurilor mele, cu toate amănuntele ei. Și... avea bunica un dar minunat în a povesti, încât mi-amintesc că mi se umezeau ochii de patima cuvintelor rostite de ea! Cred că ea ar fi trebuit să fie actriță, așa bine știa
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
frângea în ale poveștilor palme. O încărcai din slove, în cizmele cu vrăbii Și în vatra cu jar adesea o jertfeai, De ce-ai lăsat-o să te poarte printre săbii Și-n jale să te ducă prin al umbrei plai? Sufletul azi ți-ai logodit cu nemurirea, Glasul amintirii te cheamă înapoi, Să ne reverși în suflet iar tămăduirea, Iar noi nemuririi te dăm de o mie de ori. Referință Bibliografică: Nemuririi te dăm de o mie de ori... / Cornelia
NEMURIRII TE DĂM DE O MIE DE ORI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346808_a_348137]
-
le-au pus reciproc pe deget, s-au sărutat și au semnat actul de căsătorie. A urmat masă, dansul, muzica și în final, tăiatul tortului și aruncatul buchetului de mireasă. La ambele nunți au fost și dansuri românești că pe plaiurile noastre și dansuri ale țărilor din care făceau parte mirii. Cu toții și-au potrivit pașii în ritmul muzicii, al dragostei și respectului reciproc pentru ceilalți, de-ți era mai mare dragul. Din Iran nu li s-a dat voie părinților
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
a unui biped rațional. Nici măcar etnicii unguri nu pot avea asemenea pretenții! Doar în HARCOV cetățenii români de etnie maghiară au o oarecare majoritate. Asta după exterminarea și maghiarizarea forțată a populației autohtone. Acțiuni executate metodic de când au venit pe plaiurile noastre. Acum vreo mie de ani! Cică, ungurii și-au cerut recent, la ONU, scuze pentru holocaustul executat cu românii noștri pe la Ip, Moisei, Trăsnea și alte zeci de localități din Transilvania! Aiureli! „Aleșii noștri (!?!) au devenit de o nerușinare
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
Mă simțeam egalul lui Dumnezeu că eu, ca și el, viața celor din jur o asiguram și încrederea în mine ca pe o plat¬formă de zeitate o fortificam“. La început, ajunși în noua lume, ei trăiesc extazul: „Pe noile plaiuri pe care am aterizat, totul ce în jur, în natură te înconjura, era curat, de o mână artistică colorat, pra¬ful de pe pomi de un vrăjitor aspirat, frunzele copacilor erau de un verde neasemuit și ți dădea impresia că totul
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
achiziționarea de obiecte în vederea organizării Secției de Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier și editării volumului Arta Populară în Mehedinți ,3 această subzonă Dealurile Motrului, este doar amintită 4. Pe de altă parte Marcela Popilian Bratiloveanu, în Monografia Plaiul Cloșani , detașează subzona Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, respectiv -Plaiul Cloșani, tratând-o separat 5, de restul Zonei Mehedinți, considerând subzona Dealurile Motrului, ca făcând parte din nord-estul unității etnografice Mehedinți. Mai târziu reluând tema
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
mai 1986, publicat în Mitropolia Olteniei. 3. V .M..Măneanu, Vestigiile Arheologice șiTradiții Culturale, Editura Autograf, MJM, Craiova, 2009, p. 53 4. Paul Petrescu Pavel Ciobanu , Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12 5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport Turism, București, 1990, p. 7-23 și vezi harta. 6. 1. Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, numit și Plaiul Cloșani, 2. Dealurile Motrului, 3. Câmpia Înaltă sau Piemontul Bălăciței, 4. Câmpia Joasă a
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin , 1983, p. 12 5. Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport Turism, București, 1990, p. 7-23 și vezi harta. 6. 1. Podișul sau Platforma înaltă a Mehedințiului de la poalele munților Mehedinți, numit și Plaiul Cloșani, 2. Dealurile Motrului, 3. Câmpia Înaltă sau Piemontul Bălăciței, 4. Câmpia Joasă a Blahniței, 5. Partea din Clisura Dunării, 6. Lunca Joasă a Dunării. (După Paul Petrescu, Dicționarul de Artă Populară , Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 329 p. 327
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
a Dunării. (După Paul Petrescu, Dicționarul de Artă Populară , Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 329 p. 327) 7. Paul Petrescu, Dicționarul de Artă Populară , p. 329 8. Cristina Ionelia Popescu, Lavinia Otescu, Un sat din Mehedinți încărcat de istorie , în Plai mehedințean, Editura Radical, Drobetatrseverin, 2001,p. 224-237. 9. Mircea Tutunaru, Mihai Popescu, Nicolae Bălan, Tradiții de pe Valea Motrului, 2008. ;Păun Marian, Păun Ana, Tomescu Anica, Popescu Mihai, Municipiul Motru- file de monografie , 2006. 10. Am cercetat biserica din Roșiuța, cu
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
vulpoi, Sunt precum o rană Într-o dioramă, n-am fost infractor pentru că mi-e dor de o libertate, lege pentru toate viețile curate, orice om mi-e frate, dacă nu-i ascuns, de ură pătruns, pe-un picior de plai scrisul îmi e Rai. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Sunt un anarhist / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 662, Anul II, 23 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUNT UN ANARHIST de BORIS MEHR în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346354_a_347683]
-
invitați, însă antrenați în alte manifestări literare, ediția 2012 a fost o deplină reușită și a evidențiat prețuirea de care se bucură aici marele prozator, precum și respectul față de cultura românească, largile posibilități de afirmare literară a contemporanilor originari de pe aceste plaiuri, care au mai dat națiunii și lumii pe Zaharia Stancu, Miron Radu Paraschivescu, Gala Galaction, Constantin Noica, George Gană, Anghel Demetriescu, Mircea Scarlat etc. Corneliu VASILE București 22 oct 2012 Referință Bibliografică: Corneliu VASILE - FESTIVALUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
în toamna anului 1918 când Austro-Ungaria, practic, se prăbușise. Se vehicula teza anexării de către habsburgi, ca o ultimă soluție de salvare, a Bucovinei la Galiția, în timp ce Ucraina ridica pretenții de stăpânire asupra provinciei românești și amenința cu intervenția armată.” „Bucovină, plai cu flori,/ Unde sunt ai tăi feciori?/ Au fost duși în altă țară,/ Dar se-ntorc la primăvară.//...// Munților cu creasta rară,/ Nu lăsați straja să piară!/ Dacă piere straja voastră,/ A pierit și țara noastră”. (Grigore Leșe, „Cântec despre
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
D. Petrescu fusese ținut în arestul de la Văcărești mai multe luni. Eliberat din închisoare, acesta și-a ales satul Rucăr, unde s-a refugiat cu gândul ascuns de a continua propagarea ideilor revoluționare. I-a plăcut atât de mult aceste plaiuri încât se hotărește să se fixeze aici pentru totdeauna. Deducem acest lucru și din contractul făcut cu satul ca, pe lângă leafă să-i dea și pământ. În Rucăr s-a și căsătorit cu o fată din Tohan. O chema Rebeca
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
atestă existența probabilă, ceva mai târziu, a altui stabiliment școlar particular îl reprezintă raportul cu nr. 88 din 27 iulie 1851 al protoieriei Muscel, prin care făcea cunoscut Sf. Mitropolii că "s-au găsit destoinici la predarea învățăturilor în întreg Plaiul Dâmbovița numai patru preoți și între aceștia este și Ion sin Ion Năstase din Rucăr". A murit în floarea vârstei, la etatea de 50 de ani, în anul 1859, fiind regretat de toți sătenii. (din Monografia Școlii generale "Nae A
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346476_a_347805]
-
decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a fost o placă turnanată a legăturii dintre Nordul Mehedințiului, Plaiul Cloșani, Satele de sub munte, Transilvania și satele din Câmpia Bălăcitei și cele de pe Valea Dunării, după cum descrie și C.D. Ionescu5Zona Centrală, în același sens se observă unele interferente, influențe cu zone mai îndepărtate. În grupă celor 73 de ciupage din
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
poze din arhiva personală a celor doi autori - aceasta este monografia așezării Groșii Țibleșului, azi, o prosperă și cunoscută comună. Propusă și finalizată pe un suport de șapte capitole, lucrarea, încă din primele pagini te duce, și conduce, pe frumoasele plaiuri, fără de seamăn, încărcate de simbol și istorie, acolo, unde, dacă încă nu ai ajuns, ți-ai dori să nu mori, până nu calci și pe-aici, prin Groșii Țibleșului. Susțin ceea ce spun cu argumente solide. Iată, doar câteva exemple! Încă
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
altele, și iar, și iar... Îmi susțin argumentele, cu cele scrise. ,,Localitatea Groșii Țibleșului este așezată pe valea râului Suciu, la poalele Munților Țibleș, iar la est se ridică cele trei vârfuri, semețe, ale Țibleșului, în nord Dealul Gruimanu și Plaiul Moroșenilor, iar în vest comuna Lăpușul Românesc, în care se poate ajunge trecând Dealul Obreja”(p. 15)...cu un relief deluros-muntos (p. 18) ... numeroase izvoare și pâraie ce coboară de pe crestele munților, tăindu-și cu îndârjire albia prin relieful stâncos
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
cultural - artistică. Aici, semnează, după cum mărturisește, personal, departe de casă, doamna prof. Viorica POP-ZĂGREAN. Prea îmi place, iertați-mi sinceritatea, și nu mă pot abține, să nu fac o remarcă și să nu ,,fur” o frântură din această frumusețe: ,,Binecuvîntatele plaiuri ale Țibleșului sunt adevărate miracole date de Dumnezeu. O lacrimă a cerului s-a transformat în cristale care s-au sfărâmat, dând strălucire doar pentru cei vrednici s-o vadă...Gândul mă duce la anii copilăriei care au fost fericiți
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
se întoarcă la lumea de jos ca să construiască o mânăstire cu Hramul Sfintei Cruci, de unde să vadă crucea Caraimanului. ”Trezește-te, că nu ești bolnav. Du-te și găsește un brad cu șase ramuri, lângă o apă curgătoare, pe un plai de unde se vede Marea Cruce, la care te-ai jurat. Acolo să faci mânăstirea” i-a spus Maica Domnului. Și s-a sculat sănătos, spre uimirea tuturor. Dar bradul nu era unul oarecare și mare i-a fost căutarea, încercarea
MÂNĂSTIREA CARAIMAN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348370_a_349699]
-
Bălți Petru Păduraru) că statutul și activitatea Mitropoliei Basarabiei sunt în conformitate cu legislația statului și cere Guvernului să recunoască noua Mitropolie pentru a nu agrava situația socială și politică din Republică[9]. La 8 august anul 1995, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor Petru Păduraru, invocând articolul 235 al Codului de Procedură civilă, referitor la recursul judiciar în privința unui act al administrației, contrar unui drept recunoscut, reclamă Guvernul în fața Judecătoriei de circumscripție a sectorului Buiucani din Chișinău. El a solicitat anularea deciziilor de
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
stea spre piatră În pământeană încarnare, cu ofilire botezată Pe tine, cel care trăiești secundele ca cerbii Și respiri prin arbori, prin blândețea ierbii Călcată-nestrivită, tăiată, lăstărită cu sârg Sălbatecă, dezlănțuită ca mine care strâng Cu tine în brațe nemărginirea, plaiurile cerești Mă desprind, voalurile-mi cad, mă recunoști. Eu iarbă, eu arbore, eu ardere în lut Înțelepciunii tale , posibil tainic început. DE TE DUCI SPRE DEVENIRE La porțille lumii, se află gardieni astrali Se află Dumnezeu cu totul și nimicul
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Mi-a povestit că în urmă cu mulți ani a făcut un an de studenție în Țara Epocii de Aur. Îi place să converseze în romglish! Încep să-i povestesc despre mine, de iliada, odiseea: -Păi, pe-un picior de plai, pe-o gură de rai... Bla, bla, bla... și ale vaiete mioritice... Mă doare spatele... și aici! Și aici! Și rinichiul, și inima, și ficatul, și vezica biliară și burta. Au! -Ești cam grăsuț. Maybe mâncat ceva și făcut indigestion
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
avut onoarea să o cunosc, ca să-i sărut mîna cu venerație, a publicat două volume de poezie, care nu numai că m-au încîntat cu profunzimea sensibilă a autoarei, dar mi-au și redat încredera în perenitatea artei poetice pe plaiul nostru Mioritic! Mai au timp poetele să se dedice poeziei? Casa, muncile zilnice, copiii... Ei bine, cînd talentul este incontestabil, poeta se detașează de condiția ei feminină și scrie. Și bine face! Ziceam că este bine că se scrie mult
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
Sentiment > DOR DE CASĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 814 din 24 martie 2013 Toate Articolele Autorului Cînd soarele apare și cerul strălucește Cînd păsărele-albastre văzduhul îl străbat, Simt al meu suflet, cum plînge și dorește Pe natale plaiuri să fie-acum purtat. Cu inima rănită ce strigă de durere Cu gîndul ce zboară acasă, ne-ncetat Alin acum durerea dîndu-i mîngîiere Cu versul de tristețe, în lacrimi înmuiat. Eu mi-aș dori pe dată, să fiu la mine-acasă Să-mi
DOR DE CASĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345384_a_346713]