12,324 matches
-
găsea deja în interiorul sântului adânc pe care il săpaseră și deasupra căruia așezaseră platformă punții Mararei. Odată astupata intrarea, nu mai puteau urmări ce se petrece în exterior decât prin câteva crăpături înguste și, astfel, asistară la sosirea navelor pe plajă apuseana, la debarcarea în perfectă ordine a treizeci de exploratori care cercetară insula palmă cu palma și apoi la deschiderea a doua breșe în desiș, în care își ascunseră navele. Câteodată ajungeau până la ei, clare, ordinele herculeeanului Octar, deși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
lățime. Fu, într-adevăr, o zi lungă și istovitoare, mai ales pentru Te-Onó, care o folosiră la maximum, căci, înspre amiază, ar fi fost deja foarte greu de ghicit că printre palmierii și tufișurile care se ridicau chiar de la marginea plajei largi ce domină coasta vestică a insulei se ascundeau, la fel, două ambarcațiuni. Dar fu, în același timp, una din zilele cele mai tensionate și pentru femeile și bărbații înghesuiți sub nisipul insuliței, transpirați leoarca, sufocându-se din lipsă aerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nisip, se întoarseră după cea de a doua și repetară operația în aceeași liniște; până și un străin care s-ar fi aflat la mai puțin de două sute de metri cu greu și-ar fi putut da seama ca pe plaja din apropiere se petrece ceva. Atunci când, în sfârșit, ambele carene se odihneau în paralel la marginea apei, eliberară puntea de stratul de nisip și crengi care o acoperea și o purtară pe sus, până la carene, pentru că dulgherul să o fixeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fiecare Te-Onó trebuie să se fi rugat că inamicii lor să găsească fără dificultate intrarea în laguna și fără îndoială că zeii lor îi ascultaseră, căci, după câteva verificări meticuloase, Marara pătrunse în apele liniștite ale lagunei, îndreptându-se către plajă. Iar în sufletul regelui Octar trebuie să se fi dus o luptă crâncena, căci avea în fața două posibilități: fie să-și lanseze la apă navele, ca să închidă cu ele intrarea în laguna și să blocheze astfel în interior Peștele Zburător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
așa cum calculase și Miti Matái mai devreme - ajunse la concluzia că acesta nu era de partea lui. Luna avea să se ascundă cu mult înainte ca ei să apuce să scoată catamaranele grele din ascunzișurile lor, să le tragă pe plajă și să pornească la atac, iar eficacitatea acestui atac depindea după aceea de forțele vâslașilor lui, care ar fi fost deja istoviți. Riscă de asemenea că exploratorii, pe care fără îndoială că avea să-i debarce dușmanul, să își dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și nici nu părea că se va iscă vreunul, insă chiar și așa hotărî să renunțe la bătălia navală, care nu-i asigura victoria, pentru o ambuscadă pe uscat. Le ordona, așadar, oamenilor lui să se împrăștie în liniște pe plajă și să îi lase să treacă pe exploratorii de pe Marara, în caz că aceștia ar fi debarcat. Așezat lângă o grămadă de frunze și crengi uscate pe insulița rămasă pustie, Chimé din Farepíti ținea sub observație plajă apuseana, atent la cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se împrăștie în liniște pe plajă și să îi lase să treacă pe exploratorii de pe Marara, în caz că aceștia ar fi debarcat. Așezat lângă o grămadă de frunze și crengi uscate pe insulița rămasă pustie, Chimé din Farepíti ținea sub observație plajă apuseana, atent la cea mai mica mișcare ce i-ar fi indicat că Te-Onó se hotărăsc să-și lanseze navele. În acest caz, misiunea lui era pe cât de simplă, pe atât de primejdioasa: nu trebuia decât să dea foc grămezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
său, era convins că inteligentul Octar va alege varianta ambuscadei pe uscat. Pentru a-i da speranțe și mai mari, ordona vâslașilor să se apropie și mai mult de uscat și să se oprească la vreo sută de metri de plajă. Această manevră delicată însemna să intre chiar în bătaia lăncilor Te-Onó, însă, curând, se convinseră că aceștia preferau să rămână ascunși între palmierii și între Miki-Miki care creșteau lângă plajă, încordați, nerăbdători și stăpânindu-și furia pentru faptul că victimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și să se oprească la vreo sută de metri de plajă. Această manevră delicată însemna să intre chiar în bătaia lăncilor Te-Onó, însă, curând, se convinseră că aceștia preferau să rămână ascunși între palmierii și între Miki-Miki care creșteau lângă plajă, încordați, nerăbdători și stăpânindu-și furia pentru faptul că victimele lor nu se mai hotărau odată să debarce. Sub lumina strălucitoare a lunii pline, Octar avu pentru o clipă impresia că vede silueta prințesei Anuanúa legată de catargul principal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
la asemenea torturi și la o moarte atât de oribilă, încât Oamenii-Memorie s-o pomenească, veci de veci, drept cea mai rafinată răzbunare care avusese loc pe suprafața pământului. Curând, doi exploratori coborâră din Peștele Zburător și înotară ușor până pe plajă, iar Octar simți cum inima îi tresaltă de bucurie, căci era sigur că, dacă debarca exploratorii, înseamnă că intenționează să debarce cu toții. La prova Mararei, căpitanul ei nu pierdea nimic din ceea ce se petrecea pe uscat, în timp ce vâslașii erau pregătiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
rapiditate și eficiența, încât, o jumătate de oră mai tarziu, provele celor două catamarane cu greu ar fi rezistat unei lovituri puternice de picior, deși, la prima privire, nu se observă nici o schimbare. Luna se pregătea să apună, în timp ce pe plajă apuseana presupușii exploratori rămăseseră la câțiva metri de țărm, ca și cum nu s-ar fi putut hotărî să pătrundă în insula. Te-Onó nu mai știau ce să creadă. Cand steaua care marca punctul cel mai de jos al Cârligului lui Maui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
îți spun „Sună-mă”. Oamenii au tot felul de motive pentru care se apucă de făcut laba piciorului. Ideea că poți oferi familiei tale o viață mai bună. Părinților, puțin confort și siguranță financiară. Poate o mașină. Un apartament pe plajă, în Florida. Ziua în care le-ai dat părinților tăi cheile apartamentului, aia a fost cea mai fericită zi din viața ta. În ziua aia au izbucnit în plâns și au recunoscut că nu credeau că puiul lor o să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fi insuficientă (subexpunere), nu vom avea detalii în umbră. În anumite situații, când subiectul fotografiat are contraste mari între lumină și umbră, va fi mai dificil să se satisfacă și condițiile menționate anterior. Va trebui să alegem pelicule cu o plajă mare de griuri și să developăm compensat negativul. În funcție de sensibilitatea la lumină, măsurată în grade ISO (ASA) sau DIN, o peliculă fotografică are nevoie de o anumită cantitate de lumină pentru a fi corect expusă, care se calculează după formula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
imagini cu contrast mare (străluciri și umbre puternice), histograma va fi tăiată la ambele capete. Interpretarea unei histograme ține de experiența fotografului și de caracterul fotografiei. Ca aparatele clasice, camerele digitale oferă posibilitatea de a selecta sensibilitatea senzorului de imagine (plaja uzuală pentru camerele compacte este de 100-400 ASA, iar pentru cele profesionale SLR de 50-3.200 ASA). Cu cât alegem o sensibilitate mai mare, cu atât crește posibilitatea apariției zgomotului de imagine, corespondentul digital al granulației peliculei fotografice (figura 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
curând... Clasa a II-a a început-o sub imperiul gustului dulce al coroniței obținute în primul an. Fusese prima recunoaștere a muncii și inteligenței sale. Își scăldase, pe timpul verii, satisfacția în marea învolburată, își prăjise gărgăunii de vedetă pe plajă, la soare și se întorsese la școală gata să se apuce de treabă. Dar acest an nou avea să debuteze cu un mare eveniment. La nici două săptămâni de la începerea școlii, într-o dimineață de toamnă, clasele a II-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu rucsacuri, se urcară în tren și porniră spre Constanța. Pentru prima dată Luana vedea marea fără Sanda. A fost cea mai frumoasă vacanță petrecută pe litoral. S-au cazat în camping la Mamaia, diminețile și le-au petrecut pe plajă bătând mingea, jucând cărți ori pur și simplu stând întinși la soare, fără să vorbească, aproape fără să miște. După-amiezile porneau să colinde stațiunile. I-au văzut pe băieții de la Holograf cântând la Costinești, pe cei de la Compact într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Întinderea nesfârșită a mării, când s-a mai potolit. Noaptea cade grabnic pe insule, apoi nu se mai vede nimic. Lampa luminează bine În jur, Însă dincolo de acest spațiu de strălucire lăptoasă nu rămâne nimic. Dealurile, pădurile pitice, malul stâncos, plajele de nisip negru nu se mai zăresc, formele care le separă unele de altele dispar. Astfel Încât, rămas nemișcat În Întuneric, numai respirația lui liniștită arată că Adam continuă să fie acolo, continuă să aștepte. 2 El e Adam. A venit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu stătea niciodată să-i observe. Se lipea de Karl și ocolea privirile lor reci, neprietenoase. Când treceau În mașină, Îi vedea chirciți pe vine la marginea drumului, ferindu-se să nu le intre praful În ochi. Al teori, pe plajă, Îi zărea cum se stropeau unii pe alții În apa de lângă mal, de-a lungul după-amiezilor târzii, când marea e liniștită și umbrele copacilor se Întind peste nisip până la apă. Strigătele lor Îndepărtate erau ascuțite și amenințătoare. Nu-ți mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poate, doar demodații verzișori? El și-a pus mâinile În buzunare și a râs din nou ca un băiat de fermă. Stăteau lângă macheta unei platforme petroliere marine. Marea era de un albastru cristalin, valurile se Întindeau calme până pe o plajă de nisip alb după care se ridica o uzină argintie de rafinare a petrolului. — știu prea bine ce-ai să spui, a continuat Margaret. Suntem În război! Un război care va hotărî viitorul omenirii! Nu putem să lăsăm Indonezia pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mă jucam. Ia să vezi ce poate să facă tata doar dintr-o foaie de hârtie! și din câteva mișcări pricepute a transformat desenul Într-o bărcuță. — Hai după mine, l-a chemat și a luat-o la fugă spre plajă. A intrat În apă, pantalonii subțiri i s-au udat până la genunchi. A pus atent bărcuța pe apa calmă, ea s-a legănat Încoace și ncolo, până când a fost răsturnată de un vălușor. În drum spre casă, Adam nu s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
noua lor casă. N-avea de ce să-i fie frică. Când a ajuns unde stătuseră, Johan nu mai era. A cercetat cu privirea șirul de bolovani, Însă nu se vedea nici o mișcare. S-a uitat spre mare. Cam pe la jumătatea plajei, Johan mergea cu pași măsurați către apa neagră, spre locul unde nisipul Își pierdea tonalitatea mai deschisă și devenea Întunecat și ud În urma refluxului. Stâncile care ieșeau din apa mică păreau niște animale care se iveau din adâncuri. Adam nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rezervată, cu un aer de "nu mă deranja", cu degetele lungi, frumoase, ce nu păreau a fi făcute să ducă vreo plasă cu morcovi, acest lucru fiind, evident o absurditate. Așa slabă, firavă, fără pântec, Carmina și-o imagină, pe plajă, întinsă pe spate, cu genunchii puțin flexați în sus poziția lăsând să se reliefeze, pe sub tegumentele subțiri, osatura toracelui ce poate fi numărată precum clapele unui pian și forma adâncită, ca de covată, a abdomenului. Ei, bine, tânăra era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acolo în mașină, undeva pe șosea și aceasta fusese doar dorința ei ascunsă, rămasă nerostită? Așa cum arăta acum, neclintit ca o stâncă, ar fi fost imposibil să poată exista în el vreun dram de disperare. Prima senzație avută atunci când traversa plaja imensă către apă a fost aceea că marea și aerul, lipite de jur împrejur pe un semicerc larg, împrumutând unul de la altul nuanțele de albastru și verde, reprezintă o scoică uriașă, un spațiu închis pe jumătate, o forță care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
când exista balanța naturală, zi, noapte, rău, bine. Important e să știi să aștepți ora care vine, să nu te neliniștești. Privea cu lăcomie în jur. Nu voia să-i scape nimic. Crezuse că va fi aproape singură dar pe plajă erau mulți oameni. Își întinse cearceaful. Îi trebuise puțin curaj ca să-și tragă peste cap rochia de plajă. O împături, o așeză peste coșul din papură. Apoi se întinse pe spate. Avea pielea foarte albă, i se părea că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu te neliniștești. Privea cu lăcomie în jur. Nu voia să-i scape nimic. Crezuse că va fi aproape singură dar pe plajă erau mulți oameni. Își întinse cearceaful. Îi trebuise puțin curaj ca să-și tragă peste cap rochia de plajă. O împături, o așeză peste coșul din papură. Apoi se întinse pe spate. Avea pielea foarte albă, i se părea că este impudică, dezgolită așa. Curând constată că nu-i era frig. Soarele avea suficientă putere ca să o încălzească. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]