11,985 matches
-
prizonierii au mâinile legate la spate, nu vor mai putea face nimic. Nu erau nici gratii și nici fereastra nu era încuiată. Simion deschise cerceveaua și trecu dincolo de geam. Se piti lângă gard, și începu să desfacă sârma cu care plasa era legată de stâlpi. Nu-i fu ușor de loc, dar în câteva minute reușise să facă o gaură prin care se putuse să se strecoare afară. Privi atent în jur, după care se repezi în fugă să traverseze drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de ameliorare agrotehnice, hidrotehnice, agrosilvice, pentru a putea fi valorificate cu rezultate favorabile. 1.1 Descrierea comunei Filipeni dupș Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari, București, 1900, Vol. III, p.360-361 I. Filipeni, comună rurală, județul Bacău, plasa Bistrița de Sus, situată în valea pârâului Dunavățul și a afluentului său, Sălașu Roșu. Se compune din trei cătune: Lunca, reședință; Filipeni - Slobozia, cu secția Filipeni, Pârliturile, Valea Boțului, Fruntești și Moara Conachi. Această comună, până la 1874 a făcut parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de Sus, al comunei Filipeni, așezat între pârâul Sălașu Roșu și pârâul Dunavăț, la o depărtare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26 Secuieni, reședința plasei, 15 km; la comuna Mărăști, 6 km; la Oțelești, 5 km și la comuna Lecca, 10 km. III. Filipeni, sătișor, jud. Bacău, plasa Siretului de Sus, al comunei Filipeni, așezat între pârâul Sălașu Roșu și pârâul Dunavăț, la o depărtare de 3600 m de cătunul Lunca. Se crede că în vechime era așezat pe coasta dealului dintre dreapta pârâului Dunavăț, unde astăzi se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai vechi document este din 1877. Localul de școală a fost construit de frații Sterian și de sat. Dicționarul înregistrează corect numărul foarte mic al știutorilor de carte. Satul Filipeni, la fel și Filipeni - Slobozia, nu puteau face parte din plasa Siretul de Sus și restul comunei din plasa Bistrița de Sus. Din consemnarea despre așezarea inițială a satului Filipeni - Slobozia nu se poate ști nici cu aproximație unde a fost, iar în prezent nu se știe despre o siliște, un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școală a fost construit de frații Sterian și de sat. Dicționarul înregistrează corect numărul foarte mic al știutorilor de carte. Satul Filipeni, la fel și Filipeni - Slobozia, nu puteau face parte din plasa Siretul de Sus și restul comunei din plasa Bistrița de Sus. Din consemnarea despre așezarea inițială a satului Filipeni - Slobozia nu se poate ști nici cu aproximație unde a fost, iar în prezent nu se știe despre o siliște, un loc unde a fost satul vechi. I. 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se aflau. Siliștea lui Dobromir a fost la confluența Dunaviciorului cu Dunavățul, fie că reprezintă locul unde a fost altădată un sat sau a fost „siliștea casei” lui Dobromir. Sălașele (loc de adăpostit vitele și paznicii lor, țigani) se poate plasa între Fruntești și Filipeni. Un alt toponim care poate ridica semne de întrebare este „o bucată” de moșie din Bucovina, din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul. Pe tot teritoriul românesc sunt „bucovine”, termen de origine slav care desemnează o pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de boier și moșia boierească. Această situație se reflectă pentru tiubiana în Registrele de stare civilă pentru născuți, pentru anul 1868, care înregistrează la numărul 21 nașterea copilului Manolache, fiul lui Lupu Vasile, servitor, domiciliat în satul Știubiana, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci, și al Catrinei Lupu, servitoare, ambii soți sunt servitori pe moșia Rosetti Dimitrie, în a cărui casă a avut loc fericitul eveniment. Martori la declararea nașterii în fața ofițerului stării civile, care era primarul comunei, au fost Boghiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești și Bibirești. Cel mai vechi Boghiu întâlnit în Registrul de stare civilă, ca martor la înregistrarea nașterii copilului Manolache, în familia Lupu din Știubiana, în 22 martie 1868, Ion Boghiu „de meserie plugariu”, domiciliat în satul Slobozia, comuna Filipeni, plasa Berheciu, județul Tecuci, este cel care, după noua lege administrativă dată de Al. I. Cuza în 1864, a pus într-un sac toată arhiva comunei cu sediul în cătunul Filipeni, la moșia și curtea lui Dumitru Rosetti și a dus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comitet de Ocol de împroprietărire, constituit pe lângă Judecătoria Ocolului rural Parincea, jud. Bacău, având ca președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale a Cooperației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celui de-al doilea război mondial. Regimul Antonescu a dirijat tăierile de animale, primăriile fiind obligate să raporteze de două ori pe lună tăierile animalelor. S-au stabilit prețurile maximale la toate produsele alimentare. La 1 iulie 1944, prețurile pentru plasa Parincea erau următoarele: Carne porcă - 160 lei/kg Antricoate - 200 lei/kg Slănină - 210 lei/kg Carne de vită - 100 lei/kg Antricoate de vită - 120 lei/kg Păsări vii - 150 lei/kg Ouă - 7 lei/buc. Situația deosebit de grea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul Tecuci, de care aparțineau satele viitoarei comune Filipeni, nu era nicio coală primară. Școli puteau fi la Tecuci, la Bârlad, la Vaslui, locuri depărtate de Valea Dunavățului. După Bacău, o localitate mai apropiată, care avea școal primară, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înțelege adeseori răspunsurile elevilor și întrebările ce li se adresau, ba încă se mai adăugau și izbituri prin pereți...” Gh. Cârlănescu reclamă autorităților superioare lipsa de sprijin din partea primăriei. În raportul nr.6 al școlii, din ianuarie 1885, adresat subprefectului plășii Bistrița de Susă se specifică: „Acum, pe un ger așa de cumplit, școala nu are deloc lemne și nici gând n-are d-nul primar a aduce, după câte stăruinți i-am făcut, încât suferă copiii din această cauză, școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se făcuse stabilizarea monetară!), iar bugetul pe anul 1947 - 15 august până la 31.VIII. 1948 prevedea 30.000 la întreținere, din care s-au încasat 19.500 lei. Situația grea a școlii din Lunca fusese sesizată de pretorul de plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia măsuri de îndreptare. La școala Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bugetul pe anul 1947 - 15 august până la 31.VIII. 1948 prevedea 30.000 la întreținere, din care s-au încasat 19.500 lei. Situația grea a școlii din Lunca fusese sesizată de pretorul de plasă (comuna Filipeni făcea parte din plasa Parincea) care, într-un proces-verbal din 1946 nota: „Școala Lunca: local rău întreținut; o sală de clasă în localul vechi dărăpănat. Grădina școlii e neîngrijită. Să se ia măsuri de îndreptare. La școala Lunca se făcea curățenie cu elevii, situație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie 1912 Recensământul din 1912 completează cunoștințele despre localitățile țării, adăugând o „Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunicarea se făcea, în societate, în limba română. Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
votau cu un partid, erau luați la bătaie de agenții electorali ai partidului adversar, era un pasă înainte: toți care împliniseră 24 de ani, știau să scrie și să citească, votau direct. Secțiile de votare se organizau la centrul de plasă: la Parincea sau la Secuieni. În Lunca au fost simpatizanți ai PNȘ, ai Partidului Poporului (mareșalul Averescuaverescani), ai partidului cuzist (Al. I. Cuza). Cei mai înstăriți și mai de vază în sat făceau politică liberală: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consiliu comunal după votarea, în 1864, și promulgarea legilor privind organizarea administrației (Legea pentru organizarea administrativă, Legea comunală, Legea pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1864, și promulgarea legilor privind organizarea administrației (Legea pentru organizarea administrativă, Legea comunală, Legea pentru organizarea administrativă a ministerelor). Prin legea comunală, satele și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăși, un județ. Administrația comunelor și județelor se făcea de consilii alese pe baza votului cenzitar. În fruntea administrației județului era un prefect, al plășii un subprefect (mai târziu un pretor), iar la comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor de ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din țară. În 1865, comuna Filipeni avea ștampilă cu inscripția: Județul Tecuci, Plasa Berheciu, Primăria comunei Filipeni, 1865. Ca emblemă, pe tampilă era imprimat vulturul. Anterior legilor administrative promulgate de Al. I. Cuza, satele (unele dintre ele) aveau un sigiliu propriu, care se aplica pe unele acte. Satul Fruntești a avut ștampila sa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reziste criticii. Vom exemplifica cu satele comunei Filipeni, creată în 1864, care acum include și fosta comună Mărăști: Balaia, Bradul, Filipeni, Fruntești, Lunca, Mărăști, Pădureni (Moara lui Conachi), Știubiana. De asemenea, Filipenii (comuna) au fost supuși permanent schimbării autorităților de plasă, deși autoritatea județeană, după anularea ținuturilor și ocoalelor, a fost la Bacău. 1. Satul Blaia: Sat în comuna Mărăști; Sat comuna Gloduri Sat în comuna Filipeni (Legea din 1906-1912) Sat în comuna Mărăști. Decret din 1925 (Noua împărțire administrativ-teritorială în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
9. Satul Știubiana: Fost sat la est de satul Slobozia, la confluența Dunavățului cu valea Știubiana Sat ocolul Berheciului Sat în comuna Filipeni - 1865; înglobat în satul Filipeni în 1887; apoi nu mai apare 10. Filipenii : Comună în județul Bacău, plasa Berheci (1864), Știubiana; (comuna) Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la confluența Dunavățului cu valea Știubiana Sat ocolul Berheciului Sat în comuna Filipeni - 1865; înglobat în satul Filipeni în 1887; apoi nu mai apare 10. Filipenii : Comună în județul Bacău, plasa Berheci (1864), Știubiana; (comuna) Desființată în 1875; comună în plasa Bistrița de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]