6,499 matches
-
verse esența, nu riscă, spectacol, minune, repere morale a celor ce uită blândețea din chip al unui copil cu mâinile goale întinse spre cer...destin... Oedip, pământul îmbracă la brâu curcubeie, se-mbată din ape din pântec de munte, la poale o ciută-nsetată să beie și-acolo-n înalt acvila să cânte, când aripi se-nalță din ochi de copil se-oprește furtuna și ninge cu stele, renaște pădurea din suflet abil și seceta moare sub ploi de lalele. Mă
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
copacilor din jurul Casei de cultură din localitate - lăcaș în care își cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcați în minunatul strai popular, alături de părinți, dascăli și oameni ai locurilor mândre de la poalele Apusenilor se îndreaptă cu fețele înroșite de ger spre intrare, pentru că la Huedin azi e mare sărbătoare: elevii școlilor din zonă au venit să colinde, așa cum e tradiția aici, în inima Ardealului istoric, în preajma sărbătorilor de iarnă. Pășesc cu emoție
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
transpun alături de micii colindători în acel crâmpei de vreme pură în care tristețea, obida, invidia și ura au uitat să se nască... Organizat din inițiativa Doamnei deputat Elena Uioreanu, evenimentul a adunat peste două sute de mici colindători din comunele de la poalele Vlădesei, prin glasurile cărora au fost aduse în fața unei săli arhipline obiceiuri și tradiții de o neasemuită frumusețe, moștenite din străbuni și prezentate într-o manieră specifică, plină de căldură sufletească și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
Râșca, Rogojel-Săcuieu și Sâncrai, și, bineînțeles copilașii din orașul Huedin. Câtă bucurie, câtă dragoste și câtă lumină au transmis acești copii, numai cei prezenți au putut să simtă! Straiul popular tradițional - cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul drept simbol național pe piept, pe căciuli sau la cingătoare - ne-a integrat întru totul în mirifica lume a satului ardelean de la poalele Carpaților de Apus. „Colindăm, Doamne, colindă”, „Bucură-te, Domnuț bun”, „Nașterea Domnului nost” și multe alte colinde în care spiritul sărbătorilor a fost înălțat la rang de rege, alături de prezentarea unor tradiții populare specifice Crăciunului - mai ales, au animat frumoasa
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
Am fost repartizată ca profesor într-o zonă minunată din Moldova, cu un peisaj fermecător, păduri, dealuri încărcate de pășuni, flori multicolore, plante tămăduitoare și multă voie bună și ospitalitate. Căsuța socrilor mei, oameni destoinici și gospodari, era așezată la poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți ani îmi sună în urechi concertele lor melodioase care se desfășurau întocmai ca pe o mare arenă suspendată sub Univers. Sătenii
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
nu te-au întrecut. La baluri de cristal ai fost regină. Prinți, de peste mări, la ușă ți-au bătut. Râdeau în soare sânii tăi carpatici. În părul tău se alintau, în cetini, brazii. Căta și cerul ochii tăi simpatici, În poala ta, se odihneau, sleiți, nomazii. Izvoarele curgeau în veselie, Pitrocind, în iazuri, chipul tău blajin Și pâinea caldă miresma-n câmpie, Strugurii, pe dealuri, lăcrimau în vin. Te prindeau în horă fete și flăcăi. Cântau și păsări să te-ngâne
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
poporul din Israel. Deasemeni orașul este denumit Națeret sau Natzrat. Din punct de vedere geografic, așezarea se află în Galileea de Jos, la o înălțime de 350 m. Împrejurimile: înconjurat în partea de est de Muntele Ksulot la a cărui poale e Natzeret Ilit (orașul de sus), la sud e Muntele Har Hakfitza (m-tele Prăpastiei)-semeț și abrupt, de unde avem o frumoasă privire spre Emek (valea) Izrael, dar și o vedere superbă a orașului Națeret. Tot de aici vedem m-tele Ghilboa
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
din vremurile preistorice. Arheologii au descoperit numeroase peșteri și nu puține izvoare de apă. Unuia dintre acestea, peste ani i s-a dat numele de,,Izvorul Mariei''. Peștera cea mai cunoscută a fost denumită ,,Peștera Kedumim'' care se află la poalele Muntelui Prăpastiei (Tahum). În anii 1933 s-a întreprins o cercetare arheologică, iar apoi a urmat între 1965-1979 o nouă cercetare care a avut ca rezultat descoperirea unor urme de ruguri, obiecte de lut, oasele a treisprezece oameni, oase de
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
află pe locul unui izvor de apă. Din punct de vedere religios -Fântâna este locul Bunei Vestiri-fiind în aproapierea casei unde a locuit familia lui Iisus. Biserica,,Îngerul Gabriel''sau ,,Biserica Izvorului'', aflată în partea de sus a localității, la poalele coastei stâncoase. Aici se află singurul izvor de apă al satului unde veneau femeile să ia apă pentru gospodărie. Tradiția ortodoxă susține că îngerul Gabriel s-a arătat Fecioarei Maria când a venit să ia apă de la izvor. În amintirea
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
războaie armata împăratului roman, Traian. Și nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanți au închis
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
PRIMĂVARĂ Nostalgic dansează prin ploaie primăvara Rebelă după toamna cu frunze ce cad, Undeva în colț de gând se răscolește vara Prin anotimpurile vieții cu aromă de brad. Se zvârcolesc gânduri sub dezgolirea frunții Topind viscolite troieni de amintiri, Pe poale, pe piscuri înverzesc munții, Sub pleoape înmuguresc vise-n priviri. Martie brodată-n tonuri de culori vii Zâmbește șiret printre ramuri de copaci, Clipe ... se cotopesc în valurile mării Pe plaja inimii presărată-n petale de maci. Se zbat muguri
GÂND DE PRIMĂVARĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363717_a_365046]
-
războaie armata împăratului roman, Traian. Și nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng, se află orașul Petroșani un vestit bazin minier unde în fiecare dimineață echipele de ortaci coborau în adâncul pământului să exploateze zăcămintele de cărbune. Dar așa cum s-a întâmplat cu multe întreprinderi din România noii guvernanți au închis
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
ca sigur de istoricul Ion Conea pe vremea când făcea săpături arheologice în dealul Tihomir din vestul Sododolului de Tismana. El identificase prin anii 1940, doi locuitori cu acest nume, având casele pe o uliță numită Valea Mică, aflată la poala dealului Tihomirului. Numele Basarabă deși s-a stins în sat încetul cu încetul, există și astăzi familii „de-ai lui Basarabă”. Mai ales că una din legende spune că Matei Vodă ar fi avut o aventură cu cea mai frumoasă
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
pe un foc nestins. Mai dă-mi o picătură, să mă îmbăt, frumoaso, să-ți mângâi lin conturul atât de cald și bun, și îmbătat de tine, să plec iar prin luceferi să ți-i aduc de-acolo și-n poală să ți-i pun, Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „La o margine de lume” Referință Bibliografică: îmbată-mă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎMBATĂ-MĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364621_a_365950]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BUNICA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă vreau să ascult o poveste îmi pun capul în poala bunicii și atunci iaca-așa din nimica crai și crăiese se adună din toate împărățiile la nunți sau petreceri regești cu prinți și prințese-n calești. Dacă vreau să ascult o poveste mă învârt jur împrejurul bunicii și atunci îi
BUNICA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364636_a_365965]
-
mari sau mici să aveti grijă mereu de bunici că fără ei nu se pornesc poveștile niciodată numai ei știu ce vrajă să facă asta pentru că sunt înțelepți firește înțelepciunea se-ascunde după cum auzim în fiecare poveste. Închid ochii în poala bunicii crai și crăiese, împărați și împărătese iepuri și vulturi și corbii croncănind toti îi aud în poveste venind dar nu știu cum se face cred că moș Ene că nu sunt cuminte mă pedepsește că nu prind sfârșitul la nici o poveste
BUNICA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364636_a_365965]
-
Autorului Etapă 71 - 30 III 2009 Locul I- Corneliu Beldiman cartierul vechi - un vals de copaci singuri printre petale Locul I - Corneliu Beldiman Primele frunze - nemișcatele maluri tremură-n ape Locul I - Ioan Marinescu-Puiu O zi de truda - obosite în poala mâinile mamei Locul I - Criști Iordache Fulgii-ntârziați sau zboru-i prea devreme - fluture buimac Locul I - Criști Iordache Călugăr pribeag - lacrima dusă de vânt pe floarea-de-colț Locul ÎI - Ion Rășinaru Țărani la sapă - pe strada mare vântul în promenada Locul
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
nucul se naște nuc, mărul măr, viața, viață! Din fusul ei ieșeu împărați și împărătese, prinți și prințese, șoareci și motănei vorbitori, zmei si zmeoaice cărora numai ea putea să le taie capul. Nu știu cum făcea dar înțelegea graiul florilor. În poala ei creșteau cireșele dintâi, perele cu miezul roșu, merele mari cât capul unui copil, prunele brumate, halvița și mărgelele din târg. În căruța ei trasă de cai se plimba copilăria râzând. În palma ei bătătorită creștea grâul, se rotunjea pâinea
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎN SUSUR DE IZVOARE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN SUSUR DE IZVOARE E un loc cu sudoare și emoții găsit La poalele pădurilor de brad, sub munte, Unde o vară-ntreagă de drag ne-am întâlnit În susur de izvoare și-n boncănit de ciute. Ne căutam răcoarea în sufletele arse Precum piatra de var în marile cuptoare Și ne strângeam puternic
ÎN SUSUR DE IZVOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349526_a_350855]
-
aceea părea să se miște ușor ridicându-se încet și risipindu-se printre arbori apoi închegându-se din nou, răspândea conuri de lumină halucinante printre crengile arborilor. Către apus, dealul Golgotei văzut de pe zidurile Ierusalimului părea o insulă, scăldată la poale de ceață, care aici părea mai învolburată și mai compactă. Sus însă, pe coama înălțimii, cele trei cruci dădeau locului o tentă înfricoșătoare. Cei doi tâlhari răstigniți odată cu învățătorul cel milostiv fuseseră și dânșii dați jos de pe cruci și îngropați
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
la congrese, fiind acum mult mai mare și mai importantă. Pe mine mă interesează un singur lucru și anume, ca poporul român să beneficieze de această Academie. Am ridicat-o lângă ctitoria ortodoxă a lui Brâncoveanu din mijlocul Transilvaniei, la poalele Munților Făgăraș, cu un peisaj mirific, pentru a oferi un loc plăcut”... Am profitat și l-am întrebat de prestigiosul muzeu ce are și o bibliotecă cu incunabule, cu sute de volume începând din secolul al XV-lea: „acolo am
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
era de presupus că preliminariile nu făceau parte din joc - dacă o fi fost vreunul, iar momentul apropierii dialogului nu părea în nici un fel atât de aproape. În ce mă privește, altfel îmi imaginasem eu întâlnirea. O sofa acoperea, ca poalele unei draperii, partea din bibliotecă ce tapița pereții unei sufragerii înalte, cu lemn de mahon lambriat în colțuri, alte trei veioze postate cu umbreluțe albe și roșii de sergi matlasat sau catifea azuriu - închisă ce răsfrângeau bătaia luminii suspendând orice
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]