1,543 matches
-
Instalat în stal, adăstam cu voluptate clipa în care, după gong, cortina luneca către tavan. În scenă năvălea din culise o răcoare cu iz de mucegai. Mică, urîtă, ascuțită, pe podium apărea o solistă în zuruit de castaniete, pocnind din poante. În fanta întredeschisă a ochilor mei se contura doar dînsa. Înfipte în bărbiile albe și grase ca niște burți de pește, viorile instrumentiștilor sclipeau. Cu obrajii plini, trompeții se ridicau în picioare. Un fel de șoarec speriat, semănînd cu vechiul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Rühmann. Acest film preferat, favoritul absolut în materie de filme, e Crușon flambat. L‑a văzut de mai multe ori, dar nu s‑a plictisit de el. La acest film doar el a remarcat finețurile, pe când ceilalți se hlizesc la poantele evidente. Încă de la momentul apariției sale, filmul ăsta făcea trimitere la viitor. Tata a prevăzut asta. Adesea povestește neîntrebat conținutul peliculei de cinema Crușon flambat, pe care, din păcate, copiii n‑au mai prins‑o. În filmul ăsta Noua Epocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aplaudă din răsputeri. Murmurul sălii se potolește greu, dar nu entuziasmul ci indisciplina e la origine. Un tip cu chelie se ridică și Începe să-și amintească de cum era când era el elev. Câțiva elevi hohotesc totuși În contratimp cu poantele slabe ale vorbitorului. De la tribună, profesorii lansează câte un ssst! Gelu se Întoarce brusc spre fratele lui, Zare, și-l Întreabă: — Bă, cine-i aia de la tribună, a doua din stânga, aia cu părul scurt? Zare ridică plictisit din umeri. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așa că ne-nțelegeam bine. Și de Hogan Îi plăcea. Dar după o vreme, Soldier Bartlett Începu să-l calce pe nervi. Într-un loc de antrenament un glumeț devine cu timpul de nesuportat, mai ales când Încep să-i răsufle poantele. Soldier se lua mereu de Jack, râdea de el Întruna. Nu era foarte haios și poantele nu-i prea ieșeau, și până la urmă a Început să-l enerveze pe Jack. Făce tot felul de glume, ca de exemplu atunci când Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să-l calce pe nervi. Într-un loc de antrenament un glumeț devine cu timpul de nesuportat, mai ales când Încep să-i răsufle poantele. Soldier se lua mereu de Jack, râdea de el Întruna. Nu era foarte haios și poantele nu-i prea ieșeau, și până la urmă a Început să-l enerveze pe Jack. Făce tot felul de glume, ca de exemplu atunci când Jack termina cu ridicatul greutăților și cu antrenamentul la sac, și-și punea mănușile: — Batem ceva? Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
explicat motivul decalajului ’48 de la Iași ca să-l fac să rîdă deoarece nu mai rîsese de cînd intrase În România, n-a rîs. N-a Înțeles nimic, cum adică să Întîrzie o revoluție o oră, ce, e tren, nu vedea poanta, cînd la ei nici măcar trăsura nu Întîrzia o oră În urmă cu o sută de ani, așa că m-am lăsat păgubaș. N-avea rost. Trebuia să evadez dintr-o asemenea lume perfectă. Am Încercat cu artele plastice, cu plastilina, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cel din magazin) dintr-un crac de pantaloni, și-apoi chiar o surioară dintr-o cutie de carton și un pampon roz, apoi mi-a prezentat-o ca fiind „sora mea mai mică, Frrramboise“ ; Copilul care și-a făcut singură poante din cutii de iaurt de carton (încercase mai întâi cutii de plastic) ; Copilul cu care mă uitam la cățelul Curaj și la SpongeBob (Buretele Bob) și la minunatele filme de poveste de la Hallmark (am și-acum în cap zeci de
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
Gestul era prea rafinat ca să nu fie și puțin ridicol. N-am suferit din cauza ei. Am suferit cînd n-o știam, cînd n-o văzusem la față. Din cauza lui Iordan, da, am suferit. Îi uram verva, calambururile, butadele, cheful de poante. Veselia. Îl voiam măcar puțin tăcut, măcar puțin melancolic. Dacă nu tragic, dacă nu singur... Cele două Daisy purtau, fiecare, cîte o zgardă. Nu aveam și eu una? O zgardă zdravănă, dar invizibilă. A ei, un fel de colier de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
heterosexual, și a discutat atât de inteligent despre politica față de Israel, n-a sugerat măcar o dată că ar trebui „să le dăm pur și simplu la cap“, așa că la capitolul ăsta era În regulă. — Sună grozav. Abia aștept să aud poanta. Ce te-a dezumflat? Ți-a spus că jocul lui preferat e Nintendo? — Mai rău, a suspinat ea. — E mai sfrijit ca tine? — Mai rău. Avea o voce de om Înfrânt. — Ce, Doamne iartă-mă, poate fi mai rău de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Marc Jacobs, trona deasupra tuturor acestor minunății. — Tu glumești, am zis eu cu glas moale și am mângâiat afectuos o pereche de ochelari de soare Dior, pe care se părea că Îi aruncase În plasă așa, În ultima clipă. Faci poante cu mine. A părut mulțumit de reacția mea și a dat din cap. — Fă-mi doar plăcerea și poartă chestiile astea, OK? Și nu spune nimănui că ți-am dat ție dreptul să alegi prima, pentru că rațiunea de a trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Londrei. Cel mai cunoscut lanț de magazine specializat În vînzarea de cafea, În SUA. Spectacol muzical care se joacă la New York, pe tema morții, a SIDA și a homosexualității. Cuoarea, de un alb strălucitor, a unei glazuri folosite pentru prăjituri. „Poante de balet“, În text - referire la culoarea de un roz delicat a acestora. Muzică hindustană. Războinicii Vestului. Costum, confecționat de obicei din piele neagră, foarte mulat pe corp, purtat de regulă doar la petreceri gen bal mascat sau de Halloween
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
al retoricii, APF, 1996, 6; Iulian Boldea, Poezii din subterană, LCF, 1996, 42; Diana Adamek, Trasee bacoviene, TR, 1996, 43; Cornel Vâlcu, Alte lecturi bacoviene, ST, 1996, 9-10; Adrian Ălui Gheorghe, „Seară cu Dante și alte poeme”, CL, 1997, 2; Poanta, Dicț. poeți, 125-127; Dragoș Ivana, Sub semnul poeziei”, OC, 2000, 6; Pop, Viața, 286-291. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
1991 (în colaborare cu Doina Opriță); H. Ph. Lovecraft, Dagon, Cluj-Napoca, 1993, Hypnos, Cluj-Napoca, 1993; John Brunner, Să prinzi o stea căzătoare, București, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Argonautica”, TR, 1971, 4; Al. I. Friduș, „Argonautica”, CL, 1971, 3; Petru Poantă, „Jocul cu vipere”, ST, 1972, 13; Pamfil Matei, „Jocul cu vipere”, T, 1972, 3; Valentin Tașcu, „Jocul cu vipere”, F, 1973, 1; Ion Marcoș, „Nopțile memoriei”, TR, 1974, 8; Val Condurache, „Nopțile memoriei”, CL, 1974, 7; Cristea, Domeniul, 330-335; Voicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Bugariu, Un roman ironic, LCF, 1984, 39; Gh. Iancovici, „Cina cea mai lungă”, ST, 1984, 11; Cornel Robu, Două orientări în anticipația românească actuală, „Almanah «Anticipația»”, 1984, 81-84; Florin Manolescu, Medalion: Mircea Opriță, „Almanah «Anticipația»”, 1987, 135; Steinhardt, Monologul, 193-197; Poantă, Dicț. poeți, 146-147; Cosma, Romanul, II, 267-270; Dicț. scriit. rom., III, 537-541; Dicț. analitic, IV, 477-479, 517-522. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
aceleeași veșnice manipulări ale reclamelor pe care le privește acum cu cinism. Pentru lectorul post-modern, asocierea masculinității cu fumatul țigărilor Marlboro ar putea părea ridicol, totuși aceste reclame minimaliste fac uz de diferențierea produsului și de imagini noi bazate pe "poante" vechi. Pe lîngă faptul că face apel la impulsul de supraviețuire al fumătorului contemporan, reclama din 1989 îl invită pe acesta să "vină acolo unde se află aroma". Sublinierea elementului aromă trimite la înclinațiile hedoniste, la plăcerea oferită de anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din ingenuitatea basmului. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Marginea Imperiului, Cluj-Napoca, 1981; Treizecișitrei, București, 1982; De-a lungul fluviului, Cluj-Napoca, 1985; Fortul, București, 1988; Cantacuzina, Cluj-Napoca, 1995; Echipa Generalului, București, 2001. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, Modalități narative, TR, 1981, 45; Petru Poantă, „Treizecișitrei”, TR, 1983, 5; Dana Dumitriu, Povești... povești, RL, 1983, 32; Adrian Dinu Rachieru, „Treizecișitrei”, O, 1983, 52; Vlad, Lectura rom., 209-212; Mircea Muthu, Ocheanul fermecat, LCF, 1984, 14; Nicolae Prelipceanu, Imperiul și restul lumii, VR, 1984, 3; Moraru, Textul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
percepute fie pe calea revelației, fie prin „camuflarea” în concretul cotidian. Textele, de mici dimensiuni, juxtapun două secvențe. Prima se prezintă ca o descriere brută a stării de fapt, pe când cea de-a doua echivalează în plan retoric cu o „poantă”, iar în planul imaginarului cu o fantă în real care face posibilă ecloziunea sacrului: „Copilul dezleagă șiretul / Unui pantof. Curând îi vor îngheța / Degetele și frigul / Îl va duce în cutii de ciocolată / Acolo unde moartea îl învață / Să umble
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
1993, 1; Victor Cubleșan, „El și Cel...?!”, ST, 1995, 9; Victor Cubleșan, „Plouă aseară”, ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Plouă aseară”, ST, 1997, 7; Adrian Popescu, Un tânăr poet religios, „Viața creștină”, 1997, 16; Dina Dehelean, „Aureole”, ST, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 201-202; Florin Lazăr, „Ultimul cuvânt”, ST, 1999, 2; Mircea Petean, Victor Țarină, ST, 2000, 4; Ion Cristofor, Un solitar: Victor Țarină, ST, 2000, 7-8; Ion Roșioru, „Dialog cu hârtia”, CL, 2001, 7. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
dacă nu vreau să merg cu el să bem undeva, pe gratis. Accept fără fasoane. Îmi pune condiții însă: 1) să nu întreb unde, că-i secret; 2) să mai luăm cu noi un actor, cît de cît priceput în poante, bancuri, anecdote. Am apelat la cel mai bun prieten din anii '72-'73, Ovidiu Moldovan (care locuia chiar în Teatrul Național, în actuala clădire a "Odeonului"). Ne-am întîlnit toți trei la Statuia Aviatorilor din București și am fost duși
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
prozatori, RL, 1976, 44; Iorgulescu, Scriitori, 229-230; Alboiu, Un poet, 66-68; Iorgulescu, Critică, 126-129; Radu G. Țeposu, Cercul care se închide, AFT, 1981, 11; Alex. Ștefănescu, O cale posibilă, RL, 1983, 14; Ioan Buduca, „Elogiul” prostiei, AFT, 1983, 7; Petru Poantă, „Capricii”, TR, 1983, 38; Ion Simuț, Capriciile prozei lui Alexandru Papilian, ST, 1983, 12; Radu G. Țeposu, Aberații, VR, 1984, 1; Raicu, Fragmente, 382-386; Ioan Holban, Scriitori în exil, CRC, 1990, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, Omul nerevoltat, RL, 1990, 41
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
mult soare despre cum te faci tu mare, București, 1987; Fereastra în zid, Craiova, 1988; Pluta răsturnată, București, 1990; Austerloo, București, 1998. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 78-80; Barbu, O ist., 439-441; Piru, Poezia, II, 514-516; Iorgulescu, Scriitori, 48-49; Poantă, Radiografii, I, 279-280, II, 82-85; Felea, Aspecte, II, 190-193, III, 118-122; Cristea, Faptul, 189-192; Iorgulescu, Critică, 82-84; Ciobanu, Opera, 195-199; Cândroveanu, Printre poeți, 182-187; Raicu, Fragmente, 304-307; Tartler, Melopoetica, 168-171; Munteanu, Jurnal, IV, 247-249; Nicolae Manolescu, Autoportret în fereastra poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
Pornind, 15-21; Gabriel Dimisianu, Cotidian și fantastic, RL, 1991, 2; Eugenia Tudor-Anton, Daniela Crăsnaru, „Pluta răsturnată”, VR, 1991, 5; Elisabeta Lăsconi, Camera, podul, planta..., CC, 1991, 8-9; Traian T. Coșovei „Fereastra în zid”, CNT, 1992, 29; Cristea, A scrie, 199-203; Poantă, Scriitori, 112-114; Ion Pop, Daniela Crăsnaru, în Dicț. scriit. rom., I, 705-706; Pop, Pagini, 141-149; Dimisianu, Lumea, 322-325; Dicț. analitic, III, 126-128; Popa, Ist. lit., II, 563-564. D.C.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
precum A.E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău, Aurel Gurghianu își propun și, în bună măsură, izbutesc să regăsească esența lirismului, refăcând legăturile brutal suspendate de dogmatismul proletcultist cu marea tradiție a literaturii interbelice. Regăsirea "din interior" a lirismului (Petru Poantă) se produce mai întâi în spațiul pastelului, în care are loc o mutație semnificativă; peisajul nu mai e un mediu artificializat, un cadru exterior, el e absorbit în țesătura poemului de către o gândire poetică ce participă la avatarurile cosmosului. De
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
univers ce nu răspunde la interogațiile sale. De la elanurile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, la retranșarea din peisajul exterior în interioritate, poeții grupați în jurul revistei "Steaua" au reușit să dea dimensiuni și modulații noi lirismului, căci, după cum observa Petru Poantă, "construit din sugestii și notații fine, peisajul devine o stare mentală. Semnele vitalității lirice apar. Poetul se confesează prin peisaj și participă la ritmurile elementare ale naturii, având un real sentiment al geografiei și al istoriei, simțite ca spații vaste
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Gaetan, Funcția literaturii, București, Editura Univers, 1982. Piru, Alexandru, Poezia românească contemporană 1950 1975, I, București, Editura Eminescu, 1975. Piru, Alexandru, Istoria literaturii române de la începuturi până azi, București, Editura Univers, 1981. Piru, Alexandru, Discursul critic, București, Editura Eminescu, 1987. Poantă, Petru, Modalități lirice contemporane, București, Editura Dacia, 1973. Popa, Marian, Dicționar de literatură română contemporană, Ediția I, București, Editura Albatros, 1971; Ed. a II-a, București, Editura Albatros, 1977. Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, I, II
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]