KorAP: Find »[drukola/base=pocni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...71 >

1,760 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

lui Ashling Kennedy, Lisa Edwards nu avea decât să moară de singurătate. Pe monitorul ei, care beneficia de screen-saver cu George Clooney, se afla un bilețel galben, pe care scria că a sunat „Dillon“. L-a dezlipit, lăsând ecranul să pocnească din cauza energiei statice. Doar nu era octombrie deja! Dylan o suna de două ori pe an. În octombrie și în decembrie. Să o întrebe ce să îi cumpere lui Clodagh de ziua ei și de Crăciun. L-a sunat înapoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de pe obraz, deschise gura pentru a începe un discurs despre cum el deja făcuse o alegere și că trebuia să se obișnuiască cu ideea, apoi se răzgândi. În schimb, i-a luat bolul, a aruncat conținutul la gunoi și a pocnit cutia de Sugar-Puffs în fața lui, cu un rânjet pe chip. Fericirea lui Craig s-a diminuat. Nu le mai voia acum. Fusese prea ușor să le obțină, nu tocmai cum își dorise. În timp ce Clodagh încerca să se pregătească să iasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Muncă de argintărie la Harbison. Treizeci de bucăți în mână și bani de taxi. Se pare că Kathy vorbea despre un job de chelneriță. A fluturat poșeta de două sute de lire spre Lisa. —O să întârzii. Mai vorbim. Pe Lisa o pocni dintr-odată inspirația. — Păi, Kathy - Kathy te cheamă, nu? Te-ar interesa o slujbă de menajeră? — Credeam că nu mai întrebi! Da? De ce? Păi, ești o femeie ocupată, când să îți faci timp și de curățenie? Ceea ce Kathy voia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270

cu un baston în scăfârlie, iar ceilalți doi au înșfăcat saci cu bani adevărați și s-au îndreptat spre ușă. Între timp șoferul intrase în bancă și golise sertarele funcționarilor de la ghișee. Apoi i-a mânat către seif, i-a pocnit în cap, și i-a lăsat inconștienți, după care a închis ușa seifului și a încuiat-o. Când o mașină de patrulare a poliției de la secția Hollywood, alertată de o alarmă conectată la secție, a ajuns cei patru spărgători erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
a răsucit. Lee l-a împușcat de două ori direct în față. Tipul în costum zoot și-a scos șișul exact când ridicam arma. Am tras, iar el a scăpat cuțitul, și-a dus mâna la gât și s-a pocnit de perete. Răsucindu-mă, l-am văzut pe cioroiul din capăt scotocindu-se în pantaloni și l-am împușcat de trei ori. A zburat pe spate. Am auzit: — Bucky, ferește! Am căzut și am prins o imagine întoarsă cu fundu-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Domnilor, adunarea în sala de ședințe. Acum! Mi-am luat carnețelul și am traversat biroul detectivilor. Numărul persoanelor care mărturisiseră că au comis crima crescuse. Nou-veniții erau prinși cu cătușe de calorifere și de țevile de încălzire. Bill Koenig îl pocnea pe unul mai puriu, care cerea să stea de vorbă cu primarul Bowron. Fritzie Vogel le nota numele pe clipboard. Sala de ședințe era plină până la refuz cu oameni de la Divizia Centrală, de la FBI și o grămadă de polițiști în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
înainta cu mașina, așa că am coborât și am luat-o pe jos. La pas mizeria era și mai greu de îndurat. Cerșetorii țângăi se băgau în sufletul tău, turuind cuvinte de neînțeles și vârându-ți crucifixe sub nas. Fritzie îi pocnea și le trăgea șuturi în fund, dar mutrițele lor flămânde m-au atins la coarda sensibilă, așa că am schimbat cinci verzișori în pesos și am aruncat pumni de monede în șanț de fiecare dată când se adunau mai mulți. Se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Tata a obținut o reducere, pentru că-l cunoștea pe detectivul hotelului — Și la Biltmore te-ai întâlnit și cu Liz Short, corect? Chipul lui Johnny se schimonosi. Clipi nervos. Buzele îi tresăriră, iar venele de pe frunte erau gata să-i pocnească. Îmi amintea de un boxer groggy, care încearcă să se ridice de la pământ. — Ăăă... da, corect. Cine v-a făcut cunoștință? — Cum o cheamă...? Currrva. — Și ce-ați făcut tu și cu Liz după aceea, Johnny? Hai, povestește-mi. Ăăă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
dolarul. M-a condus pe coridorul plin de fresce religioase până la o ușă pe care scria CAPITÁN. M-am oprit locului, iar el a intrat și a început să turuie în spaniolă. Când a ieșit, m-a gratificat cu un pocnit din călcâie și un salut întârziat. — Domnule polițist Bleichert, poftiți, vă rog! Cuvintele rostite fără accent m-au surprins. Am dat curs invitației și am fost întâmpinat de un mexican înalt, în costum gri, cu mâna întinsă - pentru a da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
de-ai ei. Poate că unul dintre ei a găbjit banii sau poate că nu și atunci i-am putea găbji noi. Tu l-ai cunoscut pe Blanchard. Poate că ai vrea să... Am sărit în picioare și l-am pocnit cu spătarul scaunului. A primit lovitura în gât, a căzut la podea și a lins din nou covorul. I-am proptit țeava pistolului în ceafă. Căcănarul de detectiv particular scânci, apoi mă imploră rapid: — Uite ce e, n-am știut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

facă prima mutare. Logan trase adânc aer În piept și intră În bucătărie. Camera mirosea a șuncă prăjită și a bere stătută. Watson și picioarele ei Încântătoare stăteau În fața aragazului, agitând tigaia Încinsă și făcând șunca să sfârâie și să pocnească. Logan era pe punctul de a spune ceva de complezență pentru a sparge gheața, când cineva vorbi În spatele lui, făcându-l să sară În sus de frică. — Brrrrr... La o parte, nu cred că mai rezist mult În picioare. Logan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
tot grajdul. Restul era acoperit cu carcase putrezite de animale mici. Corpurile Încremenite și contorsionate erau acoperite cu o crustă albă. Logan se dădu câțiva pași Înapoi, căutând un colț În care să vomite. Era ca și cum cineva l-ar fi pocnit În măruntaie din nou, fiecare convulsie producându-i valuri de durere În stomacul său plin de cicatrici. Clădirile unu, doi și trei erau pline cu cadavre de animale. Numărul trei nu era tocmai ticsită: mai erau cam trei-patru metri pătrați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cicatrici. Clădirile unu, doi și trei erau pline cu cadavre de animale. Numărul trei nu era tocmai ticsită: mai erau cam trei-patru metri pătrați de ciment gol, neacoperit cu cadavre, dar plin cu un mâl galben și gros. Muștele moarte pocneau sub picioare. Undeva, pe la grajdul numărul doi, Logan se răzgândise: Insch nu era cineva care Îl pedepsise pe bețivul de Steve ca la carte, ci un ticălos fără milă. Deschiseră și verificară fiecare clădire, iar stomacul lui Logan tremură de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
repede: — În regulă, deci dacă altcineva a făcut-o, astunci trebuie să fie cineva care are acces la gunoiul lui Norman Chalmers. — Nu are nimeni! Cine să fi umblat În gunoiul lui? Logan Împunse cu degetul harta, făcând hârtia să pocnească. — Rosemount are chestiile alea gen pubele comunale direct pe stradă. Oricine și-ar fi putut arunca gunoiul Într-una din astea. Dacă ucigașul nu a fost Chalmers, atunci sunt doar două locuri unde cineva ar fi putut abandona cadavrul În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
avusese parte și de zile mai bune. De exemplu, cea de ieri. Fusese ultima dată când Logan dăduse ochii cu Bernard Duncan Philips, cunoscut drept Hoitarul. Era destul de murdar și-atunci, dar măcar nasul nu-i arăta ca și cum cineva Îl pocnise cu un baros. Vânătăile deja i se Întindeau pe față și un ochi Îi era Închis din cauza umflăturii, cu pielea de un purpuriu intens. Barba Îi era curată și țepoasă pe-o parte, unde cei de la spital Îi spălaseră sângele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
la loc. Treizeci de secunde mai târziu, Winchester, alsacianul cel mare care voise cu disperare să ia o halcă din Logan cu o zi Înainte, fu aruncat afară În lapoviță fără nici o ceremonie. Câinele Încercă să intre la loc, fu pocnit cu bastonul lui Doug, apoi rămase la ușă, În timp ce acesta i se trânti În nas. Rămase acolo o clipă, cu lapovița udându-i blana cenușie, privind spre magazin, apoi sări la vale pe scările de beton În parcare. Dădu roată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de vărsat. Acum știa de unde recunoscuse numele: Martin Strichen era labagiul din vestiar al agentei Watson, cel pe care-l dusese Înapoi la Închisoarea Craiginches. Cel care depusese mărturie În cazul lui Gerald Cleaver. Nu-i de mirare că-l pocnise În față pe Sandy Alunecosul. — I-au dat drumul. Vocea Îi era puțin mai mult decât o șoaptă. — Știu, Martin. Știu. N-ar fi trebuit, dar au făcut-o. — I-au dat drumul din cauza lui. Insch clătină din cap. — Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
imaginea se schimbă Într.un cadru exterior cu Tribunalul din Aberdeen. Mulțimea Își agita pancartele În aer și, dintr-o dată, o femeie cam de patruzeci de ani umplu ecranul, ținând strâns semnul ei cu „MOARTE GUNOIULUI PEDIFIL“, plină de mândrie. Pocni din gingii Încărcată de furie pe parcursul celor cincisprezece secunde, nici unul dintre cuvinte nefiind auzit Însă În barul aglomerat, Înainte de a fi Înlocuită de un alt cadru cu tribunalul Înconjurat de mulțime. Ușile cele mari de sticlă se deschideau. — Hai că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
spuse doamna inspector Steel plină de o satisfacție malițioasă. Sandy Moir-Farquharson apăru În fața uși și Începu să citească declarația clientului său. Camera se concentră pe el, chiar la timp pentru a vedea cum o siluetă iese din mulțime și-l pocnește cu pumnul drept În față pe Sandy Șarpele. Cei din bar izbucniră În urale furtunoase. Fața preocupată și serioasă a prezentatoarei de știri reapăru, spuse ceva, apoi lovitura fu arătată din nou. Alte urale futunoase. Apoi dădură ceva despre traficul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
parcând În spatele unui Renault bușit. Hai să ne facem rost de o exclusivitate. Atitudinea reporterului față de Hoitar se schimbase dramtaic de când Logan Îi spusese despre accidentul de pe șosea. Bernanrd Duncan Philips nu mai avea să fie strâns de oușoare pănă-i pocneau. Acum era o victimă a sistemului de reciclare a societății În care bolnavii mintali puteau fi aruncați Înapoi În comunitate, ca să se descurce singuri. Bernard Duncan Philips fu sculat din pat de o polițistă masivă, cu haine simple și dus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Mare, cu mulți dinți și cu experiență. Avea cu el un băț mare de metal, cu o buclă puternică de plastic atârnând la capăt, și-și lovea capul ușor, trimițând stropi de apă prin fereastra deschisă din dreptul pasagerului. Stația pocni, revenind la viață. Quebec Trei Unu era pe poziții. Era timpul să se miște. Logan se chinui să treacă prin parcarea alunecoasă. Agenta Watson fu prima care duse la capăt călătoria de la mașină la Turf ’n Track, lipindu-se lângă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
din nou Înainte, lovind puternic podeaua, simțind nemulțumirea cicatricilor de pe stomac. Strânsoarea din jurul gleznei deveni mai puternică și altă mână-i cuprinse piciorul. Gâfâind de durere, Logan apucă sticla de whisky căzută, o strânse ca pe o bâtă și lovi. Pocni capul atacatorului său cu o bufnitură surdă, iar mâinile care-l țineau se făcură moi. Logan păși cu spatele, se chinui să se ridice din nou În picioare și ieși pe ușă clătinându-se. Durerea din stomac era ca focul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-l de vorbă pe boșorog până varsă tot ce-are pe suflet? Scutură din cap. Te uiți prea mult la televizor, domnule Porc. De vărsat, o să te vărs doar pe tine. Agită În aer cuțitul Stanley și rânji. Logan Îl pocni Într.un genunchi. Tare. Se auzi o pocnitură sonoră și Doug se prăbuși, scăpând cuțitul din mână, chirchindu-se asupra genunchiului făcut praf. — Nenorocitule! Șuierând printre dinți, Logan se rostogoli pe o parte și izbi din nou cu piciorul, nimerindu-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
ce-i Încercuiseră gâtul, Încercând să le Îndepărteze, dar strânsoarea bărbatului era de fier. Deja lucrurile Începuseră să capete o nuanță roșiatică, iar urechile Îi țiuiau din pricina presiunii din capul său. Dădu drumul uneia dintre mâini, o strânse pumn și pocni cu putere lateralul feței lui Doug. Bătrânul se schimonosi, dar nu-i dădu drumul. Constorsionându-și fața, Logan repetă mișcarea, cu sângele din rănile lui Doug picurând peste tot pe el, colorând zăpada În roz. Luptând pentru propria-i viață, Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
spusese că numărul apelat nu e disponibil și Îl ruga să Încerce mai târziu. Pentru a doua oară În ziua aceea, punctă o listă de obscenități lovindu-se cu capul de ceva. Volanul scoatea sunete scurte, de lovituri, pe când Își pocnea fruntea de plastic. Nu fusese o zi bună. Când parbrizul se curăță În cele din urmă, Logan porni motorul, Învârtind mașina afară din parcarea spitalului Într-o dispoziție agresivă. Cu dinții strânși, bruscă frânele pe când mașina se Îndrepta spre intersecție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]