7,468 matches
-
la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de rari în cultura română. * Detroit, Michigan, U.S.A
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
domnule Marin Bucur, Mă aflu și eu într-un fel de concediu, și anume în cursul anualului meu tratament balnear, cu care încerc să îmblânzesc câte ceva din trezirile iernatice ale vechilor mele reumatisme. Mă bucur că vă ocupați de uitata poetă Zorica Lațcu 7, dar, din păcate, nu sunt în situația de a vă furniza datele ce vă interesează. Eu am pomenit-o în cartea mea Rotonda plopilor aprinși - în capitolul asupra lui Victor Papilian și a cenaclului său - dar de
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli. București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001. 7. Zorica Lațcu (1917-1990), poetă, publicistă și excelentă traducătoare. 8. Origen - Scrieri alese. Din lucrările exegetice ale Vechiului Testament. Traducere de pr. prof. Teodor Bodogae, pr. prof. Nicoale Neaga și Zorica Lațcu. Studiu introductiv și note de pr. prof. Teodor Bodogae. București, Editura Institutului Biblic
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
Mai mult ca sigur se bucură că nu s-a dat curs acelor zvonuri care spuneau că va fi o luptă pe viață și pe moarte. Îi cunosc pe copiii lui, o cunosc și pe sora lui care este o poetă sensibilă și delicată, Luminița Cioabă, și atâta vreau să vă spun tuturor, ca un frate puțin mai mare, fiindcă v-am apărat și în Parlamentul European acum trei ani la Strasbourg, calea de urmat este școala dublată de biserică, de
Vadim Tudor, discurs la catafalcul Regelui Cioabă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35727_a_37052]
-
nimănui./ Unde? Unde-o fi acum/ Steaua lui? Pe care drum?// Eu, de-atunci în requiem,/ Tot îl cânt, și tot îl chem./ Fox, te chem de-aici, de sus,/ Fox de an hain răpus!” 10. Monica Pillat (n. 1947) poeta, prozatoare, eseista și traducătoare. S-a impus prin câteva cărți de poezie și eseistica ce au fost unanim apreciate de critică literară.
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Cronicar Greu de înțeles tentația unora de a-și da în petic pe câte-o copertă a patra! Nu de mult, Răzvan Țupa scria despre o poetă aflată la primul ei volum aceste năzdrăvănii: „Acum un secol și jumătate, Arthur Rimbaud schimba complet felul în care avea să se scrie poezie după el. l’enfant terrible al silviei t. este una dintre cele mai coerente încercări de
Coperte by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3815_a_5140]
-
lesne au identificat câteva teme obsesive prin repetabilitatea lor. Copilăria și tinerețea în Bucovina constituie un background referențial cu valențe pozitive. Atașamentul față de acest spațiu este unul al nativului: „De ce scriu? Fiindcă am văzut lumina zilei în Cernăuți”, va mărturisi poeta într-un credo foarte semnificativ pentru gândirea sa. Astfel, începutul și sfârșitul întâlnesc același deus loci însoțind-o pe poetă în peregrinările ei prin lume: „Din leagăn/ mi-a căzut privirea/ în Prut” și dintre „averile” sale face parte și
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
pozitive. Atașamentul față de acest spațiu este unul al nativului: „De ce scriu? Fiindcă am văzut lumina zilei în Cernăuți”, va mărturisi poeta într-un credo foarte semnificativ pentru gândirea sa. Astfel, începutul și sfârșitul întâlnesc același deus loci însoțind-o pe poetă în peregrinările ei prin lume: „Din leagăn/ mi-a căzut privirea/ în Prut” și dintre „averile” sale face parte și „mormântul meu din Bucovina” (Testament). Câteva poeme poartă titlul de Bucovina, văzută în memoria ei afectivă aproape eminescian: „Verde mamă
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
rămas// nici o geană de lumină nu ne iubește/ Aici soarele ni l-au fost îngropat / o noapte eternă a soarelui s-a așternut.” Întâlnirea cu Paul Celan, deși cu mult mai tânăr, va constitui o turnură spre împlinirea ei ca poetă în acord cu tendințele din lirica modernă. A renunțat la scriitura așa numită poetică și a mers spre nuditatea diamantină a sensului. Are loc o schimbare radicală: un anumit patos al novicelui face loc unui nou limbaj, caracterizat prin claritate
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
melodic; încărcăturii metaforice, îi răspunde cu o scriitură translucidă, de o forță dezarmantă la nivelul sincerității, repetitivă prin câteva cuvinte cheie: aer, cuvânt, lumină, plecare, dragostea, moarte, patrie. Aspectul cel mai profund al liricii sale este cel legat de atitudinea poetei față de cuvânt. De vreme ce patria i-a fost furată, distrusă, își construiește și trăiește în propria sa patrie, cea a cuvântului: „Patria mea nu mai există/ au trecut-o/prin foc și sabie// Trăiesc în brazda maternă/ Cuvântul.” O declarație asemănătoare
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
în starea ei ingenuă. Mărturisea că scrie „ca într-o meserie”, meseria ei a fost viața: „Scriu ca să nu mor.” Comensualismul dintre viață și cuvânt este miza acestei poezii, de unde prospețimea și prolixitatea izvorâte din bogăția momentului. Datoria ei de poetă este de a ajuta cuvântul să-și ducă la îndeplinire misiunea lui biblică, „la început a fost cuvântul”: „Cred în miracolul cuvântului care dă lumii un trup.” Oare îl va fi citit pe „cernăuțeanul” Eminescu: „Limba este stăpâna noastră. Din
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
Elenă Badea Petre și Tudor Bănuș, fiii poetei Maria Bănuș, șunt prezenți, joi, 10 aprilie 2014, de la ora 18:30, la Librăria Dalles (bd. Nicolae Bălcescu, nr. 18) din București, unde Editură Cartea Românească aniversează 100 de ani de la nașterea marei poete a secolului XX, eveniment marcat de
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
în timp ce moderatorul întregului eveniment va fi Ovidiu Simonca. „Pe data de 10 aprilie 2014, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Mariei Banus. Volumele memorialistice inedite Însemnările mele dau cuvîntul celui mai implicat martor al unei istorii literare tumultuoase: jurnalul poetei. Însemnările mele este un jurnal intim ținut cu intermitențe cîteva bune decenii, între 1927 și 1999, poate cea mai amplă scriere de acest tip în epoca modernă a literaturii noastre, deloc săracă în mărturii cu caracter reflexiv-autobiografic. O fereastră, în
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
în epoca modernă a literaturii noastre, deloc săracă în mărturii cu caracter reflexiv-autobiografic. O fereastră, în orice caz, revelator deschisă spre un destin al creatorului dramatic expus furtunilor istoriei." (Geo Șerban) Ce înseamna 72 de ani (1927-1999) din viața unei poete din România, apăsata, încă din adolescență, de originea etnică, într-o Europa bîntuita de stafia comunismului, de lipsă de spațiu vital a nazismului, de evoluția violență a ambelor extreme? Înseamnă refugiu timpuriu în doctrina marxista, iluzii trăite în ilegalitate și
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
și o galerie pitoreasca de oameni obișnuiți, devin personaje în mult visatul și niciodată terminatul jurnal-roman memorialistic Însemnările mele de Maria Banus. Maria Banus (10 aprilie 1914-14 iulie 1999) rămîne, în pofida etichetelor aplicate de către o istorie literară vindicativa, o mare poeta a secolului XX. A publicat în jur de 20 de volume de versuri, o parte dintre ele tributare dogmatismului proletcultist și realismului socialist - Tie-ti vorbesc, America! (Medalia de Aur a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia), 1955
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
de volume de versuri, o parte dintre ele tributare dogmatismului proletcultist și realismului socialist - Tie-ti vorbesc, America! (Medalia de Aur a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia), 1955, Magnet, 1962, Diamantul, 1965. Odată cu maturizarea literară și politică, poeta revine la grația poetica inițială (Portretul din Fayum, 1970, Oricine și ceva, 1972, Noiembrie inocentul, 1981, Fiesta, 1990). Volumul Orologiu cu figuri, Editura Eminescu, 1984, a fost tradus în limba franceză (L'Horloge à Jacquemart), cu o prefață de Alain
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
de Alain Bosquet, în 1987. A publicat traduceri din R.M. Rilke, A.S. Puskin, Robert Browning, P. Neruda, Verlaine și numeroase antologii din lirica universală. În anul 1989 i se decernează Premiul Internațional Gottfried von Herder. La zece ani de la moartea poetei, în 2009, Editura Casă Radio, publică audio-book-ul Zăbale rupte. Poeme rostite la radio, cu ilustrații de Tudor Banus.
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
echipă a Institutului Cultural Român, se dovedește de o meschinărie cumplită: „Bucuria mea nu a durat însă mult, căci, cu o lună de zile înainte de începerea târgului, am primit un telefon, tot de la Nora Iuga. Pe un ton foarte afectat, poeta mi-a transmis o veste neplăcută, pe care, de altfel, o presimțisem. Demersurile privind deplasarea mea și a celorlalți doi scriitori la târg s-au soldat cu un eșec. În sensul că, în urma discuțiillor avute la ICR Berlin, s-a
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
Magdalena Ghica (ale cărei încurcături sentimentale de la începutul deceniului al nouălea sunt devoalate fără înconjur), nici soția poetului Ion Drăgănoiu (descrisă ca o doamnă încă seducătoare la aproape patruzeci de ani, nevoită să tolereze infidelitățile soțului). Pretinsa reabilitare a unei poete astăzi uitate (Ileana Zubașcu, soră a regretatului Ion Zubașcu) are, de fapt, două tăișuri: nu volumul de versuri al acesteia (apărut la Albatros și intitulat Întru totul, și nu Generația mea, cum susține Danilov) face obiectul evocării, ci o scenă
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
pliată pe prezent, „boală și extaz”, „aspirație spre înalt și prăbușire în durere, deznădejde și descurajare”, însă nu mai puțin cu o răsucire înspre mister, cu o criptare, jurnalul fiind o „grădină labirint”, scrisul devenind o „cameră secretă” (sînt vorbele poetei transplantate în Suedia). Trecînd peste paginile nedestinate se pare publicării, de o semnificație compozită, ale Ioanei Em. Petrescu, să semnalăm caracterul antitetic al jurnalelor semnate de Alice Voinescu și Nina Cassian. „Sinceritatea” celei dintîi e de tipul conștiinței civice cabrate
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
Paris, unde făcea cercetări literare în bibliotecile și arhivele orașului „lumină" al Europei dintotdeauna. Istoricul și criticul literar Dinu Pillat a manifestat o prețuire, rar întâlnită în lumea culturală românească, pentru eforturile, articolele și cărțile lui Marin Bucur și ale poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937). Semnificativ, în acest sens, este și memorabilul autograf: Victoriei Ana Tăușan, poetei absolute, și lui Marin Bucur, prozatorului și exegetului cu un har, la care sunt deosebit de sensibil, în semn de caldă prețuire și simpatie
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
literar Dinu Pillat a manifestat o prețuire, rar întâlnită în lumea culturală românească, pentru eforturile, articolele și cărțile lui Marin Bucur și ale poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937). Semnificativ, în acest sens, este și memorabilul autograf: Victoriei Ana Tăușan, poetei absolute, și lui Marin Bucur, prozatorului și exegetului cu un har, la care sunt deosebit de sensibil, în semn de caldă prețuire și simpatie, această reeditare, amplificată și revăzută „pe ici pe colo și în punctele esențiale ", a unei cărți pe
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
au rătăcit sau pierdut și că, într-o zi, vor fi adunate, adnotate și publicate în câteva corpusuri de documente, atât de necesare pentru elucidarea unor momente din evoluția literaturii contemporane. Restituim, aici, pentru întâia oară, epistolele trimise lui Perpessicius, poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937) și istoricului literar Marin Bucur (1929-1994), pentru care Virgil Ierunca a manifestat o prețuire specială, atât pentru opera lor, cât și pentru atitudinea pe care au avut-o față de regimul abuziv și totalitar de la București
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
pe Monica Lovinescu în fața locuinței sale din Paris, deoarece devenise incomoda pentru regimul autocrat de la București. 6. Virgil Ierunca - Recensământul luminii în Subiect și predicat. București, Editura Humanitas, 1993, p. 140-145. [Este una dintre cele mai temeinice exegeze despre opera poetei și traducătoarei Victoria Ana Tăușan]. 7. Leș Cahiers de l’Herne: Mircea Eliade. [Paris, Editions de l’Herne, 1978], 413 pages. · Pentru întregirea și nuanțarea informațiilor, cititorul interesat poate consulta, cu un real folos, cartea istoricului și criticului literar Florin
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
acum o limbă rară. Dincolo de aceste fapte mai puțin cunoscute, am trăit eu însumi sentimentul că Estonia este o țară unde poezia stă la loc de cinste. Și o cinstim și noi în această pagină, prezentând doi poeți și o poetă. Unul dintre ei, Juhan Liiv (1864-1913), poetul național al Estoniei, se găsește la loc de cinste între reprezentanții literelor din această țară nordică, născut într-o familie foarte săracă în localitatea Alatskivi. Familia îl trimite la Universitatea din Tartu, ca să
Trei poeți estonieni by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/3634_a_4959]