21,807 matches
-
dacă...", sau de "dacă și cu parcă", sau de "soarta și destin" plus restul de fatalitate, sau de "efecte Rashomon", sau de biografii întregi condensate hilar și divergent în cîteva secunde, cele 80 de minute de ocol cinematografic în jurul artei poetice a lui Tykwer compun un fel de "clip" grandios: concizie, inteligență, percutanta, tehnica, meserie. Și un mesaj clar: Trăieste-ti viața! Aleargă! Nu se știe niciodată. Și, dacă tot nu putem face altceva, măcar să rîdem de hazard. Bineînțeles că tot acest
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
cuvînt/ Eu simt lumină cum se naște/ Și mă dezbrăca de pămînt" (Cine-a strigat). Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic: "Priveliște a pietrei/ Și-a pleoapelor/ Taină/ În strigatul pur" (Poem), "strigatul pur" fiind însuși melosul poetic. Gavril Moldovan are viziunea unui Infern metalurgic, în care clocotesc componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din sectoarele calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se încearcă
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Nici n-o scap și nici n-o prind.// Și oricît la ea socoti/ Ca s-o vezi în veci nu poți" (Pasărea-profet). După cum vedem, fiorul folcloric se strecoară în aceste stihuri de alean al ambiguității, care conturează o ars poetica bizuita pe antinomii roditoare, aidoma plăsmuirilor firii. (Va urma) David Dorian - Paradise derizorii, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1995, 64 pag., preț 2000 lei. Dorian David - Regele dimineților, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1995, 48 pag., preț 2000 lei. Emil Dreptate - Netălmăcit
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
formă de inspirație divină ori înnăscuta, cum o credeau alți filozofi înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă la originea fiecărei propoziții bine întocmite, el garantează reușită oricărei rostiri, fie ea discurs adresat de politician mulțimii, ori sublima metaforă poetica. Reciprocă e și ea adevărată: nu numai că rațiunea generează vorbire eficientă și inteligența, dar comunicarea abila și aleasă este semnul de manifestare a unei minți strălucite. Cele două - vorbire și inteligența - nu pot exista una fără cealaltă. Iată cum
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
pur si simplu varietatea lor. Vulcănescu va iubi mai puțin - sau deloc - rezultatul. Se exersează însă ludic în activitatea de producere a acestui rezultat, care nu este, de regulă, definitiv. Nu va finaliza decât puține dintre traducerile și încercările sale poetice, precum și dintre multe alte proiecte. Capacitatea de variere a perspectivei îl conduce la performanțe originale. Așa de pildă compune 282 de versuri în care apă în diferite stări de agregare este înfățișata în 270 de ipostaze. Traduce la libera alegere
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
o sumisiune subînțeleasa față de conduită acestuia. Eul nu se demite, ci transcende în spațiul misterios al poeziei. În viziunea lui Dodds, pentru antici individul conta mai puțin ca entitate decît ca instrument al "inspirației", al suflului dăruit de muze. În cadrul poeticii moderne, C. Abălută se supune ritualului ei specific. Șovăind asupra "conținutului" personal, se plasează sub semnul condițiilor acute ale poeziei care se răsfrîng în ființă să existențiala, si anume distanțarea, riscul, reificarea, hazardul: "pe scurtătură acestei zile/ pe străzile ce
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Precum la Stevens, la William Carlos Williams, la Jean Follain, cultura de imagini se lasă testată de ținută "prozaica" a discursului. Elastice, energice în fragilitatea lor, corespondentele neconvenționale izbutesc a produce astfel dovadă existenței lor, care e însăși existența eului poetic, în frustrarea să fără leac, în melancolia să insidios senina, în dramatismul sau resignat estetic. Un fapt ce nu ni se pare lipsit de o însemnătate mai generală, în legătură cu creația lui C. Abălută, îl considerăm a fi situarea ei în cadrul
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
șapte volume de versuri, dintre care patru la Editură UNU a lui Șasa Pana. Că și în pictură, Dobrian este și în poezie apropiat de cercurile avangardiste. Interesul lui merge preponderent către problemele de limbaj, catre dinamică gîndirii plastice sau poetice, și într-o măsură nesemnificativă către iconografia consacrată și către modelul exterior. Dacă pentru Ion Popescu-Negreni pictură se termină odată cu sec. XIX, pentru Dobrian ea abia atunci începe. Volumul sau de memorialistica, supraintitulat ,,gestul mîinii și al memoriei", a apărut
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
din care se înoadă firul Ariadnei: din ce motive notele sale informative erau așa de lungi și cu atâta cerbicie scrise? Cu un soi de pofta a defăimării, cu revărsare. Pentru această ni se pare necesar a-i răsfoi opera poetica, mai cu seamă aceea din perioada afirmării. Hugolian, fecund, dispensator de viziuni negre: Vă invit la masa unde n-o să puteți mânca nimic/ pentru că toate cadavrele au intrat în putrefacție" - din vol. Cântece negre. Peisaje de cangrena, le caracteriza Emil
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
române prin introducerea noilor concepții critice, a noilor criterii de disociere, a noilor idealuri, în ultimă instanță; despre conflictul lumilor în Baltagul sadovenian; despre simfonia (beethoveniana) a aspectelor stilistice din Răscoală lui Rebreanu; despre forță (argheziana) de plasticizare a verbului poetic blagian; despre proza de "observație și experiența" a lui Pavel Dan... și despre multe altele. Am să mă opresc doar, în încheiere, la un alt studiu din 1945, Un ev galant al lumii dunărene în creația eminesciana. Cornel Regman e
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
năravuri și metehne ale unei tipologii mediocre, placide, vegetative. Eroina "exercițiilor de fidelitate" este o retractilă în fața unei lumi ce trăiește într-un prezent continuu, fără proiecte și fără amintiri. Acestui colectivism debordant și găunos, eroina îi impune arta sa poetică: "Ești fericită să recuperezi, una câte una zdrențele întâmplării ca s-o refaci într-un filigran prețios, restituindu-ți bijuteria ei inefabilă". Scriind o proză de cameră, claustrofilă, Mariana Ionescu face dintr-o singură frază, gen "Tiberiu, de ce mi-ai
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
sau a Ifigeniei de serviciu ce va să fie "jertfită balaurului din marginea cetății". În mâna protagoniștilor realului eroina este o marionetă, o țintă a trăgătorilor de elită. Nemuritoare însă, atât timp cât rolul de Șeherezadă este susținut. Fie prin inteligente scenarii poetice, fie prin fișe de lecturi ilustre topite în propriul recital, trăit în prelungirea vieții unor cupluri celebre, Tristan și Izolda, Phaedra și Hippolytus. Lectura realității, imprevizibile și vulnerante, prin grila miturilor livrești este un fel de consolare aproape vindicativă a
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
este chiar poezia practicată de acest poet, o poezie indiferentă la tendințele literare actuale, adresată unui cititor mai mult prieten decît cunoscător. Această ultimă apreciere poate fi interpretată ca un reproș și prefer să păstrez ambiguitatea. În astfel de demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără pulsul noului, nevitalizată de inovație sau de vreun mesaj deosebit, intră, după părerea mea, într-o categorie aparte a literaturii. Prima parte intitulată "Vremea comparațiilor", cuprinde
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
intră, după părerea mea, într-o categorie aparte a literaturii. Prima parte intitulată "Vremea comparațiilor", cuprinde poeme închinate unui trup mistic, gata să se întrupeze sau să se dezintegreze. Goliciunea biblică, focul, sîngele, corpul și textul, iată cîteva dintre imaginile poetice dominante. Există și cîteva scrieri palimpsest dintre care se distinge o reinterpretare a "Cîntării cîntărilor" în care Sulamita este o "flacără pregătită/ pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre cele
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
tristețe on line ". Titlul celei de-a doua părți este "Douăsprezece teorii feniciene asupra vieții și morții". Discursul continuă în aceleași note grave - zei, temple, neamuri etc. Cît despre fenicieni ei puteau fi înlocuiți cu orice alt popor antic - formula poetică nu permite nici o apropiere de concretețea mesajului. Domină dialectica barbar/ civilizație (învingător/ învins ș.a.) cu toate implicațiile inclusiv formale: "Sulița ta neînfricatule,/ cît de departe poate duce moartea?". Stilul aforistic și forma poemelor antice este ușor recognoscibil. Versurile lui Ioan
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
ia naștere un studiu de sonorități al cărui farmec se transmite direct". Iar în privința realizării propriu-zise, se notează că "bucureștenii au dovedit, din plin, cultură a sonorităților, cunoaștere stilistică și plăcere de a cânta", aspecte "valorificate mai ales în părțile poetice, lente, ale Suitei a II-a, a compozitorului național român George Enescu". Iar "Horia Andreescu, aidoma unui magician, a creat în Sarabandă și Arie, stări subtile de vrajă și de mister." Sunt aspecte cu care nu poți să nu fii
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers, chiar dacă e înveșmîntat civil. Mai... poetic, Rilke afirma că nu poate fi conceput un singur gest al acestuia care să nu aibă un tîlc creator, că pînă și o ciornă a sa se încadrează în operă: "Nu va exista nimic în afară de el (artistul-zeu)... Dacă face un
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
pustiu (scris între 1868-1871), prin intermediul personajului său, tînărul poet mărturisea: "dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine...". Așadar, forțe sufletești latente acumulate treptat s-au dezlănțuit, așa cum cu doi, trei ani în urmă își descoperise vocația poetică, tot așa și acum, în chip conștient, devine însetat de cunoaștere, care îl va stăpîni, de altfel, toată viața. La 29 iunie 1869, Cercul literar "Orientul" l-a desemnat pe M. Eminescu ca împreună cu Basarab și V. Dimitrescu (V.D.Păun
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
care nu poate trece neobservat: Orbi în paradis (scriere în mărime naturală sau camuflaj total de cuvinte). Ceea ce se impune, de la bun început, de la deviza pe care poetul și-o alege drept moto - "Scriu, deci exist", până la a(o)rta poetică din final, (fără a mai pune la socoteală textul invizibil), este afirmarea orgolioasă a încrederii în forța imanentă a scriiturii. Actul scrisului este înțeles deopotrivă, ca domeniu al libertății totale, al gratuității și nepăsării suverane, dar și ca principiu ordonator
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
totale, al gratuității și nepăsării suverane, dar și ca principiu ordonator (destabilizator?!) al realității. Există o consecvență obstinată în detectarea acelor zone de interferență între lumea reală și lumea textului, care funcționează parcă după principiul vaselor comunicante, "a(o)rta" poetică este irigată de sângele cald al cuvintelor, care, docile sau rebele se organizează până la urmă, parcă de la sine, în "edificii" poematice (aziluri de lux?!), sustrase "exilului" pe care îl reprezintă realitatea: "înlăuntrul poemului un lux aparte: azilul, castroane de tablă
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
comunist i se demontează mecanismul mistificator: "Dormeam lîngă-acel munte ca lîngă-un paradis/ Pierdut, în care lumea aceasta vinovată/ Nu mai putea s-ajungă pe jos ca altădată/ Și încerca să urce pe sforile din vis" (Dormeam lîngă-acel munte). Chiar inspirația poetică se mortifică, printr-o pulverizare a zădărniciilor ce acoperă viața, prin culoarea lividă, de mort, pe care o capătă hîrtia: "De foarte multă vreme nu am făcut nimic,/ Încerc să scriu ceva dar nu se poate,/ Ce praf și pulbere
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Domnul Nino ne-a iertat de mult pentru ingratitudinea noastră, pentru lipsa noastră de înțelegere și de sensibilitate." Și pentru Mariana Marin, acest "senior al discreției" are o importanță specială: Ce a adus în poezia română contemporană prezența umană și poetică a lui George Almosnino? Eu cred că un lucru rar și prea puțin apreciat prin părțile noastre: șansa de a fi consolidată. Dacă am privi mai bine, am putea observa că autorii care dau stabilitate marilor literaturi nu sînt vîrfurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
despre rodul acțiunilor sale înseamnă că el ne indică o încercare metaforică de implicare a lui Dumnezeu în lupta dintre confuzia de valori din cadrul sistemelor sociale. Drumul tezei este însă aleator pentru simplul fapt că experiența se centrează pe valoarea poetică a evenimentului. Originală, proza înregistrează o ușoară scădere de conținut în favoarea formei pentru că pînă la urmă biografia lui Don Juan rămîne fără importanță. Ce-l interesează pe scriitor este doar jocul dintre sintagme prin care personajele pot scăpa de o
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
echipă de critici, din toate unghiurile, de la debut și pînă la creațiile recente. Iată concluzia lui Ion Pop cu privire la poemele ei din ultimul sfert de veac: ""Cuvintele nou născute" ale Gabrielei Melinescu din cele mai recente secvențe ale scrisului său poetic confirmă organicitatea unei opere consecvente cu sine, construite după o logică internă a imaginarului deplin articulată. E una dintre calitățile sale majore. Dar aceste texte ale ultimilor vreo douăzeci și cinci de ani aduc un plus de gravitate și profunzime, de inspirată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
nealterată de suferințele îndurate, ba chiar sporită de ele. * Întrebată în ce măsură personalitatea lui Nichita Stănescu, perceput ca pilon central al generației '60, era strivitoare sau emulativă pentru cei din jur, Gabriela Melinescu răspunde: "El nu avea nevoie să domine grupuri poetice sau să fie "port-drapel". Nu avea decât propria lui estetică, strălucit formulată, dar la care nu invita pe nimeni, nici chiar pe mine! Era deschis la formele noi care i se păreau potrivite spiritului emulativ al creației. Îi plăcea, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]