3,697 matches
-
să umple Că fluviul marea, ori că râul vadul Strivind destinul sub porniri nebune N-aveam habar că ele sunt răsadul Ce va-ncolți în mine că minune. De prea mult bine ne-am lipsit de lume Far' de-ai pofti la viitoare nunți Ea neștiind să-i dea iubirii nume Nu are-a cere să colinde munți. Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul, Din fulgi de nea ți-am zămislit poclada Nici gând de somn, în doi teșeam temeiul, Pârâul
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]
-
drum! Și până una, alta, fata scosese în bătătură o masă mică pe care mămăliga răsturnată și-mpodobită cu ață de tăiat se-nvecina cu două blide. Dintr-unul te ademenea mirosul peștelui fript scufundat în moare usturoiată, din celălalt te pofteau la masă ardei copți stâmpărați în oțet slăbit cu apă. Așezați pe câte-o buturugă, mâncară pe-ndelete. Drept e, ea cam fără tragere de inimă, el cu mare poftă. Chiar se mustră pe tăcute pentru nesațul ăsta! Ce-avea? Că
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
Poeme > Emotie > CA O FLOARE Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Text scris de Sergiu Velescu: Precum pe apă flori plutesc, Pe pietre ce le scurmă, În lungul văii mă poftesc Să văd cine le-adună. Și unde râul s-odihnește Din drumul său perpetuu, E-o salcie, tronând regește, Prelung, umbrind un spectru. Cu mâinile-i de frunze, -ntinse, Pe plapuma-nflorată, Atinge florile învinse, Cu viața mult scurtată. Ea
CA O FLOARE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344178_a_345507]
-
Pala lațe Un tanar vine din câmpii. Îk târno avel umalendar. Țiganului necunoscut Le bi-prinjandine Romeskă — Tătuca! față i-a vorbit, -Dadoreia! E shiorî leskă phendi, Un om din lume neștiut Îk manush themestar bi-jando Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem, Străin fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar El vrea să fie și țigan; Vo kamel te a"l vi Romoro; Pe dans' dreptatea-l prigonește Leș nashavel-les o chachimo Și el Alecu se numește
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Datu și secretar municipal cu probleme de învățământ, Vrăbiuța Iudache’’. - Dorește să ia cineva cuvântul? întreabă Vrăbiuța. Ridică mâna doamna Macri Maria, profesoara de educație fizică, martor ocular la celebrul eveniment. (În afara problemelor politice ne adresam colegilor cu „domnule”, „doamnă”). - Poftiți, tovarășa profesoară.. - Am fost pe tarla patru profesori și am văzut că tovarășa profesoară s-a supărat foarte rău când tovarășul secretar a ridicat pumnul spre dumneaei. - Tovarășa, zice Vrăbiuța, nu discutăm despre tovarășul secretar. Vorbim despre atitudinea unui cadru
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit la noi. Poftiți, luați loc la masa de sub salcâm. - Lasă Floareo că de stat am să tot șez. Să sosească și coana preoteasă. I-am trimis vorbă să vină și ea. - Foarte bine părinte. Chiar, nu am mai stat de vorbă de ceva
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
femeilor abia începute. * Mi-e frică de primăvară. Psalmul trupului ninge îngheț. * Mai știi omul de zăpadă? A putrezit de-atâta nins... * Curgi din mine, sudoare de dragoste, pe cămașa inimii. * Sunt singur. Iau degetele și le prind de umeri, poftindu-le să-ți pipăie somnul căzut pe talpa nopții. * Piatra palidă cu gene de nisip își legăna pântecul, așteptând să nască piramide. * Ieri, timpul se uita-n oglindă să-și vadă sufletul. * Perdeaua luase târziul în palme, țopăind prin cameră
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
într-o sferă a înșelăciunii, înșelăm sau suntem înșelați, comportamentul este deviat de la normal și se acționează în mod imoral. Vrem să fim unici în felul nostru, orgoliul cucerește spațiul inimii noastre, ne vin idei și atunci începem prin a pofti, a jindui, cineva ne îmboldește de la spate, desigur cineva cu „cornițe” și încercăm să înșelăm pe cel de lângă noi, pentru a-i lua o parte din ceea ce posedă, ca materie, desigur! Prea puțini mai sunt cei interesați de cucerirea înțelepciunii
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
care se obține acest rezultat și nici cum ajunge să fie nedreptățit cel de lângă noi. Bunul simț, corectitudinea, loialitatea sunt date la o parte și înlocuite prin înșelăciune. Cea de a zecea poruncă din Decalog ne grăiește clar: „Să nu poftești nimic ce este al aproapelui tău.” Îmi vine în minte exemplul unui coleg de institut, care după revoluția din România (1989), având o sumă de bani economisită din frumoasa-i carieră, a fost solicitat de o persoană pentru un parteneriat
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
Gonita de gândurile rele, Cu obrajii pălmuiți arzând, Cu fruntea ascunsă în noaptea crescând... Mă simt fluture cu aripi de foc, Atrasă de lumini de iarmaroc, Cu zbor circular și fără un țel, Lipindu-mi trupul de iarnă de-oțel... Poftind la iubire caut un biotip, Strălucire a grăuntelui de nisip... Cu ochii imaginând curcubee Să-mi vindec sufletul cu panacee... Am să mă prind cu degete crispate De vis, de speranță, de... toate! poezie scrisă ascultând melodia Așa - The Way
AŞA CUM MĂ SIMT... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343575_a_344904]
-
pălincă sub braț și “tuleo” în casă. Până să se întoarcă sunt gata încălțată: - Vreau să merg și eu! Nu-mi răspunde nici da, nici ba, așa că urmez ritualul: el inainte, eu după! - Bună ziua moș Petre! - Zâua bună, no hai poftiți! Atenție să nu călcați bobocii! No, ședeți unde vreți, că laițe sunt; cine să șadă pe ele, lipsește! M-am obișnuit să șed acasă, dar cu un lucru nu! să nu-mi intre nim’nea-n curte. - Lasă moșule că
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
temporare! Vedem la școală că mulți copii populari consumă tot felul de lucruri și vedem că se simt bine — aparent. Vedem că zâmbesc, ne povestesc ce boacăne fac sub influența acelor lucruri și captează atenția tuturor, le obțin admirația. Ne poftesc și pe noi să încercăm. Vrem fericire! Suntem dependenți iremediabil de ea. Și încercăm...astfel, ne afundăm în marea mediocrității, alături de milioane de persoane-stereotip. Începem să ne neglijăm pe noi înșine și activitățile noastre, ca să luăm tot mai mult și
FII PUTERNIC, OMULE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343678_a_345007]
-
Știind că sunt din sanaoriu, mi-au spus să dau cât vreau. Nu prea știam prețul peștelui ... dar am plătit suficient cât să fie mulțumiți..lucru pentru care au mulțumit și m-au invitat să trec pe la ei..cand mai poftesc ... chiar dacă nu mai aveam bani. Mi--am luat captura, pe care am dus-o spre preparare fochistului, cu sperata că după amiază voi face cu ea alăturând și sticlă cu vin de Murtfatlar, un festin cu partenerii de cameră , ... fare să
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
i le-a picutat în voce. A luat culoarea cerului de primavera și i-a colorat irisul Și a mai hotărât să poarte cu ea toată această frumusețe chiar și atunci când povară anilor ar trebui să o urâțească Ne-a poftit în casă . O cameră mică, călduroasă, un pat , si o măsuță rotundă, cu 3 picioare pusă lângă cuptorul încins. Pe pat, EL. Un țăran de la munte, slăbuț, cu nasul cam mare. Și totuși , ce avea el deosebit ? Avea cei mai
DOUA PRIVIRI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340149_a_341478]
-
Să mergem la copii că mânâncă pezmeți și risipesc firimiturile. - Da, da' pe mine mă declară termită, dacă nu mă omoară. - Ești din trupă. Apar patru furnicuțe mai mari - Ah, ce muzică, o nebunie. Și ce vioară. Și ce artist. Poftiți la noi în mușuroi să dați un concert. Micșunica se opune, nu au timp, se grăbesc. - Ce se bagă aia mică? se duc toți. Pompă mare. Greierul cântă ceva din bătrâni. I se aduc munți mulți. I se face pat
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
temporal. Propietatea este cea care duce specia umană spre împărțiri aleatorii, explicată de istorici prin diviziunea socială a muncii. Tu dacă aveai și eu nu aveam, trebuia să muncesc pentru tine, iar tu să-mi dai cât voiai și cât pofteai. Apare astfel omul bogat și omul sărac, învinsul și învingătorul, curtea bogatului și curtea sărcului. Unirea mai multor curți inventa teritoriul. Cine reușea să supună mai multe teritorii deodată inventa imperiul. Totul învârtindu-se în jurul ideii de a avea cât
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
bolnavă! - Eu sunt tare flămândă și, dacă nu îmi dai ceva de mâncare, am să te mănânc așa cum am spus! Fetița desfăcu legătura și îi arătă vulpii merele și bucata de pâine, invitând-o să se servească cu ce-i poftește inima. Șireata le mâncă toată mâncarea, iar bietul porumbel abia reuși să mai ciugulească câteva firimituri din pâinea uscată ca să își revină după drumul cel lung. Fetița, deși rămase flămândă, era mulțumită că vulpea, după ce își pusese burta la cale
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
se topește din picioare. Îl luă de braț și se îndreptară spre intrare. Ca și cum ar fi fost complice la ceva, ușierul le deschise ușa, și spuse cu un zâmbet ștrengăresc în colțul gurii: -Sărut mâna doamnă, domnule, bine ați venit! Poftiți vă rog. Sunteți așteptați! -Așteptați? Se miră Maria! De cine? și privi de jur împrejur . Localul era gol. Pe nici o masă, în afară de cea din mijloc nu se găseau pahare și tacâmuri. Și atunci înțelese : localul le aparținea! Dar cum aranjase
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
uralele chefliilor. --Uraa,uraa,să ne trăiască marele dansator Trache! Mototolea le aruncă o privire triumfătoare, zâmbind în sine: adică, ce? Numai voi? Stați să vă arăt eu ce pot!. Mica sirenă se alintă, zâmbindu-i duios și zaharat: --Ce poftește să mănânce omulețul meu? Se iscă o larmă veselă, toți chefliii dându-și cu părerea, în hohotele generale de râs. --Planetară file, cu sos de vaselină! Cauciuc fiert în ulei de motor. Carburator cu jigleoare înăbușite-n benzină. Bielete la
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
Of, mami, dacă-i așa, nu am ce face, spuse ridicând a neputință din umeri, o să-l tund, dar nu prea mult, promiți? - Bine, atunci mâine mergem să scurtăm păruțul, să cumpărăm uniformă și gentuță, mă rog...și ce mai poftește inimioara ta! O să mergem la un magazin mare, unde o să găsim tot ce ne dorim. - Mami, dar sper că vine și nenea Gabi, îmi este un dor enorm de el! Își deschise larg brațele arătând cât este de mare dorul
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
un caz asemănător că s-a întâmplat la voi în comună sau în satele vecine. Câțiva elevi fluturau mâinile pe sus. - Fiindcă au vorbit doi elevi și... ca să fie egalitate, să o acultăm pe domnișoara... pe care o rog să poftească la tablă. - Silvia Dascău, își spune numele eleva căreia doamna inspector i-a făcut semn cu mâna. - Scrie-mi pe tablă satele comunei Cuculenii din Deal, dar să lași un spațiu mai mare între ele. - Cuculenii din Deal, Mălureni, Pădureni
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
ca ea acolo?! Aveam să înțeleg abia când o revăzui. Emoționată, cucerită de faptul că - dintre atâția cunoscuți avertizați despre domiciliul ei straniu - avusesem tăria să vreau s-o vizitez, mă lămuri pe scurt: aici trăia de ani buni. Mă pofti înăuntru. Dădurăm într-un hol iluminat, dintr-un colț, de un lampadar înalt, în vârf cu o lumânare stilizată, miniaturală, cu efectul uneia adevărate. Fire impresionabilă, mă simții furnicat rece în tot lungul coloanei vertebrale. Apoi, împinse ușurel ușa din
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
căderea omului, prin faptul cultural de consum, era asociată cu locul unde era consumată experiența căderii. De aceea, și afirmația Sfântului Ioan Scăraru era încă valabilă: Fugi ca de bici de locurile căderilor. Căci nefiind fructul de față, nu-l poftim des" ("Scara", Cuvântul III. Despre înstrăinare, cap. 10, Editura IBMBOR, 1992, p. 69). Astăzi însă, dispozitivele ce ar putea facilita experiența căderii sunt chiar în buzunar. Mai mult, în viitorul apropiat, este probabil ca ele să poată permite accesul direct
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
mai pună ceva carne pe oasele sale. Eu nu vreau să am o noră slăbănoagă, să zică vecinii când o văd că o ții numai cu apă și pâine. - Acum fiecare are bani și cumpără ce-și dorește și ce poftește, mamă nu-i ca la voi la țară, mănâncă numai ce-i dă femeia la masă. - Ziceam și eu așa, ca să scap de gura ta. - Că prea des te cert. - Dacă vii rar, asta este. Noroc că acum l-ai
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
de nu se mai vedeau nici geamurile și nici icoanele. Fata a fost nevoită să deschidă ușa cât putu de larg, să iasă fumul. Mai târziu ne-am așezat la masă. După ce am mâncat și am băut câte ceva, am fost poftit într-o odaie alăturată, ce părea mai aranjată, în care se aflau pe pat perne stivuite una peste alta, alături de o altă stivă înaltă cu cergi de lână și tot felul de alte țoale frumoase. Probabil că era zestrea fetei
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]