1,637 matches
-
întăi, am uitat-o. Prin urmare, cred că mă scutiți de celelalte rezoane. Au mai fost și alți membri care au figurat în jocul păpușelor, precum Miron Pompiliu, șeful caracudei clefăitoare, Iacob Negruzzi sau carul cu minciunèle, cum îl poreclea Pogor, reprezentat prin o păpușă mohorâtă cam de coloarea ceaunului. Petru Carp, supranumit excelență, reprezentat prin o păpușă cu titva goală ca un genunche, împodobită numai cu trei peri à la Bismarck, dar de rolurile lor nu-mi mai aduc deloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în atmosfera noastră literară și punea în muzică poezii de-ale noastre între care și o baladă a mea; Domnița și robul. Deseori se organizau serate la Maiorescu și Nicu Burgheli, la care luau parte mulți din membrii "Junimei", afară de Pogor pentru care muzica era un vuiet supărător urechilor. Niciodată el n-a priceput o notă, n-a gustat un instrument. Era o natură cu totul refractară acestui gen de artă. Muzica, zicea el, e un mod confuz și barbar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
instinctiv m-am apropiat de acei care ca și mine țineau penelul în mână. Aceștia nu erau mulți la număr. Petru Verussi ocupa locul de frunte ca unul ce era pictor de profesiune. După dânsul veneau: Theodor Buiucliu și Vasile Pogor. Aveam o junime literară, un cerc muzical, era natural să avem și un atelier de pictură. Astfel asociind patru, pe domnii Dimitrie Gherghel și colonelul Boteanu, directorul de atunci al școalei militare din Iași, ambii amatori ca și noi, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fie vrednice de expoziția ce Verussi plănuia pentru anul viitor. La început, pănă a nu ne cunoaște puterile unul altuia, Verussi dădea negreșit tonul între noi, deoarece era pictor de profesiune; dar cel mai guraliu și mai cu pretenții era Pogor. Noi ceilalți patru, nefiind tocmai încrezători în talentele noastre, lucram cu sfială și ne temeam să nu ne facem de râs. Am tocmit, deci, în primele zile după instalarea noastră un biet cerșetor cu patru lei pe zi, a cărui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
plăcere, considerând această îndeletnicire ca mai nobilă, mai estetică, care ne scotea din hăgașul 165 ocupațiunilor de toate zilele. Însă dintre noi, trebuie să o spun cu regret, cel mai slab deși, precum am zis, cel mai guraliu a fost Pogor. La început credeam după aerele și rodomontadele lui că o să ne facă marț pe toți. A lucrat și el portretul cerșetorului în cridă neagră cu estompa, dar a reușit să facă o caricatură care a stârnit râsul tuturor. Cerșetorul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
el însuși, dânsul nemaiputând face bună figură în atelier s-a retras imediat și de atunci pănă în ziua de azi nu știu să mai fi pus el mâna pe estompă sau penel. Arta, desigur, n-a pierdut nimic, iar Pogor a rămas în opinia prietenilor săi cu un talent mai puțin. Mai bine de un an a mers societatea noastră fără dânsul. Am desenat și pictat fiecare mai multe capete și vederi, unele copiate, altele după natură, pe care eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care merită o mențiune onorabilă deosebită e acel lucrat de Verussi în ultimele zile ale societății noastre. Câteva luni după ce Verussi a repurtat acest strălucit succes, atelierul nostru de pictură, ca toate lucrurile omenești, își dădu obștescul sfârșit din cauză că, după Pogor, care ne părăsise demult, ne-a părăsit și colonelul Boteanu, mutat din Iași, precum și Verussi care, preocupat de grija țărei, nu se mai gândea la deliciile picturei. Dar Buiucliu și eu, întocmai ca copiii cei învățați cu nărav, am continuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cincizecime: turnul Babel este simbolul amestecării limbilor, al confuziei persoanelor, al ruperii dialogului cu Dumnezeu și între oameni, în timp ce „Cincizecimea” este simbolul reluării dialogului și comuniunii personale cu Dumnezeu. Amintim că „Cincizecimea” este momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc peste fiecare dintre cei prezenți (Faptele Apostolilor 2-4). Apostolii, după ce au primit Duhul Sfant, L-au vestit pe Hristos în diferite limbi, refăcând unitatea limbajului și aducând popoarele lumii într-o singură Biserică. Se
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
început, vine potopul, eu plec. Uitați-vă spre slăvi, două armate se luptă în cer, deasupra orășelului nostru, armata făpturilor de lumină și cea a făpturilor de întuneric, sub comanda lui Apolion, soarta bătăliei e pecetluită... În sală s-a pogorât o liniște desăvârșită. Se auzea o muscă mare cum zboară bâzâind, atât. Spectatorii, în majoritatea lor elevi, nu înțelegeau exact ce se petrece, dar bănuiau că lucrurile nu sunt în regulă. N-au râs, tăceau speriați. Fanache a strigat ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Citind până la capăt romanul Arhanghelul dreptății, un om de vază, pe nume Bebe M., era să plesnească de fericire. Autorul, un american mort de o sută de ani, îl descria aievea chiar pe el, Bebe M., în chip de sfânt pogorând pe pământ ca să împartă adevărul și dreptatea. La oamenii îndelung necitiți, sentimentul că au învins trei sute de pagini nu e foarte diferit de sentimentul celui care învinge trei sute de cărți. Chestiunea e ce fel de carte le iese în cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Militar pe care l-am absolvit la Iași. Nu ne-a ținut-o nici unul dintre profesorii și instructorii școlii, ci un burduhănos de la București, adus în clasă de însuși șeful cel mare, grav și important, de parcă ni l-ar fi pogorât pentru două ceasuri astrale pe Mesia. Grasul ne-a spus, cu aerul că ne făcea părtaș la un secret militar, că lupta cu viața începea imediat după absolvirea celor zece clase de liceu. Și că, dacă avusesem impresia că purtasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
metafore, puteai să crezi că acestea sunt un fel de grădini, cu îmbobociri și alte operații grădinărești, până se ajungea la datul în floare. Doar că, în loc să se aleagă cu mirosuri de roze și de cireși de mai, peste ele pogora o bășină mare. „E bine că se pun lucrurile la punct și la noi“, a zis Vasile B. citind cu glas tare articolul. „De ce să urgisim omul luându-l de tâmpit? Unii se nasc antisemiți, alții mor la nouăzeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fie oare la fel în ceea ce privește toate lucrurile? Notițe în caiet Tu ești între mine și lume asemenea unei umbre imense, ce uneori mă apără de razele arzătoare ale soarelui, iar altă dată îmi ascunde cu totul lumina sa și mă pogoară în întuneric. Mi-ai făcut un mare bine: m-ai ajutat să înțeleg valoarea singurătății, importanța ei, necesitatea ei. M-ai făcut s-o cunosc. — Fou, que te reste-t-il?! — Ma folie! Verb „a fi“ Cel de ieri sunt și Cel
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai ai nevoie de dragostea mea: căci ai făcut din ea un lucru de nimic, lipsit de valoare. Cu atât mai rău pentru mine! M-ai lăsat să ard în zadar, Stăpâne, și nici măcar nu te-ai învrednicit să-ți pogori harul tău asupra mea. Dar nu mă plâng. Pe tine te plâng. Căci inima mea s-a pustiit și orice aș încerca eu tu nu mai ai ce face cu dânsa... Nu sunt foarte nefericit, Stăpâne, dar mă doare să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
literară pe 1993, premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă (1997), premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999), premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalității, ca reprezentant al Club 8 (2001), premiul USR, filiala Iași, pentru proză (2005), Premiul „V. Pogor“ al Primăriei Municipiului Iași pentru activitate literară (2007). Membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor din România. Prefață În ultimii ani, mărturiile despre comunism au crescut, din fericire, în progresie geometrică. Cu toate acestea, mereu aflăm
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a face, și-a luat sacul cu daruri în cârcă, a făcut semn de oprire primului nor ce tocmai trecea pe la poarta sfântului Rai și S-a aruncat pe spatele lui, cerându-i să L ducă pe pământ. Și-a pogorât norul ușurel, ușurel, cu grijă mare ca să-L depună pe Prea-Sfântul, jos pe vârful celui mai înalt munte ce-i ieșise în cale. Era vreme frumoasă, de vară. Dumnezeu începu a coborî plaiul în pas vioi către răsărit, acolo departe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ales în epoca aceea de tinerețe, de exuberanță, de speranță. Cine spune Junimea, se gândește numai decât la Alecsandri (deși Alecsandri n-a fost, la drept vorbind, un adevărat junimist), la Petre Carp, la Xenopol și Jac Negruzzi, la Vasile Pogor, la Eminescu, la Caragiale și cu deosebire la șeful său spiritual, la teoreticianul său, la Maiorescu. La începuturile sale, Junimea a continuat opera de supraveghere, de control și de critică, începută de Kogălniceanu și pleiada lui. Apoi, încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai mult în ceea ce evocă, decât în ceea ce spune, pentru că adevărul pe care-l exprimă e general și moral, iar nici de cum istoric. * Și acum iată câteva din anecdotele puse pe seama vechilor junimiști. Una în care e vorba de Vasile Pogor: Acum un sfert de secol, locul unde se găsește astăzi statuia lui Vasile Alecsandri, în fața peristilului Teatrului Național din Iași, a figurat, un timp, frumoasa statuie în marmoră albă a lui Gh. Asachi, opera sculptorului Georgescu. Pe atunci, la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
găsește astăzi statuia lui Vasile Alecsandri, în fața peristilului Teatrului Național din Iași, a figurat, un timp, frumoasa statuie în marmoră albă a lui Gh. Asachi, opera sculptorului Georgescu. Pe atunci, la o ședință a consiliului comunal, prezidată de incorigibilul Vasile Pogor, un consilier face observația următoare: În preajma teatrului, în față și în coastă, avem două statui: a lui Miron Costin, de bronz, și a lui Asachi, de marmoră. Nu se potrivește. Ar trebui să fie la fel... Propun să bronzăm pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și în coastă, avem două statui: a lui Miron Costin, de bronz, și a lui Asachi, de marmoră. Nu se potrivește. Ar trebui să fie la fel... Propun să bronzăm pe Asachi. D. consilier are dreptate, răspunde foarte serios primarul Pogor. Decât, pentru motive de economie, în loc de a bronza pe Asachi, propun să văruim pe Miron Costin. Rezultatul va fi același... Alta, în care apare Petre Carp: Șef de guvern la 1911, câteva zile după instalarea sa, conu Petrache primește vizita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
independentă, și ca gândire și ca atitudine. Ședințele sale aveau loc de obicei la d-rul Zosin; ele mi-au lăsat o foarte plăcută amintire. * Pag. 251: Apropos de "gustul Junimii pentru glumă", iată un specimen de scrisoare adresată de V. Pogor lui Iacob Negruzzi (Torouțiu, Studii și documente literare, II, pag 7.): "O Jacoppo, vrabie năucă care, în ist codru ce se numește creațiune, dai cu capul de toate cioturile și de crengile uscate! îți trimit încă o afacere! Contractul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
că te ador când ești nervos și când ne dai afară din tarabă. Complimentele mele cele mai devotate Doamnei Negruzzi la jeune malade și Domnișoarei Anicuța pe care o regret de a o fi văzut numai câteva momente. Te sărut, Pogor". SUMAR Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași"................................................................5 În căutarea trecutului 15 Despre un copil blond și o veche, încântătoare călătorie 26 Anii de școală 32 Internatul 42 Porumbeii lui Petre Carp 50 Imagini de altădată. 58 Aspecte de totdeauna. Călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de la București și Alba Iulia și Expoziția Națională de Artă Naivă „Saloanele Moldovei” desfășurată la Sala Victoria. Saloanele Moldovei, Iași, 2003 În luna mai am participat la Expoziția fotografică ,,Fără cuvinte“ de la Iași, ce a avut loc la Galeria Casa Pogor; fiind și ultima expoziție după care am tras linie și am adunat să văd dacă am putut să realizez cele propuse cu 5 ani în urmă pe când mă întorceam de la Timișoara. Participasem la 53 de expoziții, mai mult cu trei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană” - București, Galeria Arcub; Expoziția Națională de Artă Naivă ,,Saloanele Moldovei”Iași, Sala Victoria; Expoziția Națională de Icoane ,,Hristos a înviat” - Alba Iulia, Casa armatei; Expoziția fotografică ,,Fără cuvinte“ - Iași, Galeria Casa Pogor; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Salonul Național de Artă Fotografică ,,Eva” - Slatina, Casa de Cultură; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Muzeul de Artă Naivă; Salonul Internațional de Artă Naivă - București, Galeria ¾; Salonul Național de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Cuza“ din Iași i-a decernat înaltul titlu de Profesor emerit acestui distins erudit. A primit Premiul Academiei Române (pentru Metapoetica, 1985); Premiul Uniunii Scriitorilor (1995); Premiul Salonului de Carte Iași (1993); Premiul Salonului Internațional de Carte - Chișinău (1995); Premiul „V. Pogor“ pentru excelență în activitatea culturală (ediția 2000); Premiul Fundației Internaționale „Ștefan Lupașcu“ pentru Știință și Cultură - Iași (2000); Premiul conferit (pentru opera omnia) de revista „Ateneu“Bacău (2004); Premiul (pentru opera omnia) conferit la Târgul Internațional de Carte „Librex“Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]