3,264 matches
-
destinatarului: un frumos exemplu de morală colectivă a unui popor nu prea numeros, dar cu suflet călit pe care Rusia încă îl mai guverna, aplicîndu-i în acel sfîrșit de domnie a lui Alexandru al III-lea un regim de duritate polițienească și de restrîngere a drepturilor pe care țarul Alexandru I i le recunoscuse marelui ducat. Roma (1899-1904) După un stagiu în administrația centrală și serviciul militar efectuat la Regimentul 4 roșiori, comandat de prințul Ferdinand, unde colonel de onoare era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
iar trenurile, triplate, aduceau în capitală o mulțime evaluată la aproape un milion de spectatori. Această afluență de oameni, care nu găsiseră unde să doarmă și rătăceau sau se culcau pe trotuare, era un subiect de legitimă preocupare pentru autoritățile polițienești, responsabile cu menținerea ordinii, ca și cu securitatea personală a suveranilor, altețelor și personalităților venite spre a-l conduce pe Suveran la locul de veci, într-o vreme deosebit de tulburată în Europa de organizațiile secrete și tot felul de teroriști
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în Boemia decît sub formă de simpatie slavă. Mai trebuia avut în vedere și faptul că înfrîngerile suferite de Rusia în războiul cu Japonia măcinau prestigiul imperiului țarist, iar represiunile sîngeroase de la Moscova și Petersburg din 1905, cu întregul aparat polițienesc pus în mișcare, cu popa Gapon și alți agenți dubli, amintind de cele mai rele momente din perioada lui Alexandru al II-lea, deranjau sentimentele locuitorilor din Boemia, de esență foarte democratică în orașe și la sate (unde țăranii nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Viena medalia de argint "pentru merite deosebite!" (Sonst, in einer halben Stunde, wird er die Silberne Verdienst Medaille von Wien bekommen!). Cuvinte îngrozitoare rostite de un om care simțea că în spatele său, pe ascuns, conspirații politice servite de josnice manevre polițienești încearcă să-i distrugă planurile de viitor, punîndu-i chiar viața în pericol. Și ca o ultimă tușă la acest sumbru tablou de la Sarajevo: cînd un înalt personaj cade victimă unui atentat, funcționarul responsabil cu securitatea plătește această nenorocire cu postul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ne-a fost dat să-l vedem pe Duce alături de soție, Dona Rachele, care de obicei nu se arăta, și a numeroșilor ei feciori. Era un tablou de familie care avea în el ceva simplu și liniștit, în contrast cu atmosfera obișnuită, polițienească și teatrală, în care se mișca Ducele atunci cînd apărea în lume. Invitații la ceremonia nupțială au avut ocazia să constate de visu calitățile energice și de comandă ale noii contese Ciano care, în rochie cu trenă albă, ieșind de la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Mussolini, au părut să justifice aceste temeri. În ansamblu, evenimentul senzațional al acordului de la Laterano a luat pe toată lumea prin surprindere și a lăsat părerile în suspensie 227. Pe măsură ce fascismul cîștiga tot mai mult teren în interior, prin forța regimului polițienesc și priza pe care o avea la tineretul ce parcurgea etapele ce duceau la cămășile negre, politica externă se înăsprea văzînd cu ochii, sprijinindu-se pe lozinci naționaliste. Cea mai vizată era tot Iugoslavia, după cum se vedea din manifestările populare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
asupra Romei, urmîndu-l pe Mussolini, fuseseră prea mulți aventurieri, în cel mai prost sens al cuvîntului, care consideraseră cucerirea puterii ca pe o pradă de război, făcută să fie băgată în buzunar, iar practicile lor necinstite, sprijinite pe un sistem polițienesc oprimant și abuziv, îngenuncheau țara, sub cizma secretarului general al partidului, personajul care exercita puteri discreționare, în numele Ducelui. După Turati, aberant sexual, pe care pudoarea solidară a fasciștilor îl înfundase într-un azil de nebuni pentru a-l scăpa de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu cât "sus cresc cererile", cu atât "jos", din cauza formelor noi, "se-mpuținează pro-ducția"1. Clasele de jos sunt sărăcite, zic socialiștii, ca și Eminescu, printr-un număr nespus de mare de slujbași, "o droaie de prefecți, subprefecți, comisari, șpioni polițienești, controlori, controlori de controlori, copiști..., magistrați, portărei, avocați" etc., etc., creați de formele noi, "care iau mare parte din producțiune, consumînd-o fără nici un folos" - prin slujbași care se recrutează din vechile clase pozitive, "îndepărtîndu-se de la producțiune tot mai multe brațe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sau cu Veronica Micle avem și mai mari temeiuri să credem că poetul era destul de sănătos în toamna și iarna acestui an astfel că reținerea lui, imediat după articolul insurgent din 13 ianuarie 1889, devine tot mai acuzat un act polițienesc coordonat politic și nu ține de sănătatea propriu zisă. De altfel, vezi fazele acestei rețineri: este dus mai întâi la Mărcuța, stabiliment al Comunei București, loc public de internare a bolnavilor sociali după care, peste o lună, ajunge în sanatoriul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ne ferim de unicul sergent de stradă care păzea postul. Tot felul de soluțiuni erau date și încă nu se hotărâse nimic. Când am sosit la conferință pe la orele 2, am găsit pe Bulevardul Academiei o desfășurare neobicinuită de forțe polițienești. În dosul Universității numeroși sergenți de oraș, în cele două curți din dreapta și din stângă Universității, alte forțe polițienești, pe strada Colței jandarmi călări, pe bulevard numeroși sergenți de oraș sub comanda tistului Sarandi, în jurul statuii și pe trotuarul grădinii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se hotărâse nimic. Când am sosit la conferință pe la orele 2, am găsit pe Bulevardul Academiei o desfășurare neobicinuită de forțe polițienești. În dosul Universității numeroși sergenți de oraș, în cele două curți din dreapta și din stângă Universității, alte forțe polițienești, pe strada Colței jandarmi călări, pe bulevard numeroși sergenți de oraș sub comanda tistului Sarandi, în jurul statuii și pe trotuarul grădinii botanice agenți secreți și bătăuși.13 Pe la ora 4 publicul începe să iasă în valuri de la conferință și noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grădinii botanice agenți secreți și bătăuși.13 Pe la ora 4 publicul începe să iasă în valuri de la conferință și noi dimpreună cu publicul. Pe peron ne grupăm coloana de asalt și ne repezim. Atâta neobicinuită desfășurare de forțe militare și polițienești, cât și oarecare zvonuri puse în circulație, atrăsese un public numeros de curioși care nu înțelegeau nimic. Așa că, atunci când am ieșit de la conferință, ne-am pomenit în mijlocul unei mulțimi care staționa pe ambele trotuare așteptând marele eveniment. Coloana de asalt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
provocat dezordinea. Pe vremea aceea nu exista repaosul de duminică, așa că magazinele erau toate deschise sau aproape toate. Ciocnirea de pe Bulevard se răspândise ca fulgerul prin toate cartierele centrale și o semnificativă emoție le cuprinse. Respinși de pe Bulevard de forțele polițienești, un grup de studenți, tare de vreo 30-40 de inși, au plecat pe stradă cântând cântece patriotice și Marsilieza. Trecând prin Lipscani, din ușa fiecărei prăvălii primeam salutul și încurajările negustorilor cari se îngrămădeau să ne vadă. Obloanele fuseseră trase
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puțin sosește trenul. Gara este pustie. Pe vremea aceea lipsea acel public al manifestațiilor de stradă care astăzi iese, nu știi de unde, de prin toate găurile și-ți dă un spectacol impunător: la 1875 șapte oameni hotărâți a înfrunta urgia polițienească nu era lucru puțin. Macedonski scoboară din vagon, având la spate un polițist, și noi îl înconjurăm. Poetul, care era destul de vanitos, se aștepta la mai mult, se aștepta la o manifestație impunătoare, ceva care să semene cu „Capitala în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
democratice (v. dr. Maria Totu, Garda civică din România, Ed. Militară, București, 1976). 20. Alegerile pentru Adunarea Deputaților din 1875, care au prilejuit o primă confruntare directă și dură între guvernul conservator, care folosea în propriile interese aparatul administrativ și polițienesc, pe de o parte, și, pe de alta, coaliția puternică a tu turor grupărilor liberale, pe cale de a se transforma în partid au avut loc în lunile aprilie-mai 1875, după următorul calendar: la 22-23 aprilie/4-5 mai alegerea delegaților pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Imediat se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anunță foarte îndârjită. Dacă la Colegiul II unde votau oarecum proprietarii și fruntașii comerțului s-au putut petrece astfel de presiuni și violențe, ce va fi la Colegiul al 3-lea. Din ajun, noi, „Comitetul studenților“, spre a împărți forțele polițienești a doua zi, am imprimat și am împărțit printre studenți și cu grija de a cădea în mâinile poliției, următorul aviz: „Toți studenții sunt înștiințați că mâine marți 29 aprilie, la ora 6, să se întrunească în cele 5 localuri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 1877, pp. 329-331). 2) Prefecții județelor limitrofe sunt ordonați în fața cererilor formulate de comandanții trupelor intrate și care ar mai intra, să nu intervină ca agenți ai puterii centrale, ci ei vor avea a se mărgini ca simpli funcționari polițienești și prin mijlociri oficioase să ferească populațiunile de putincioasele neajunsuri și conflicte, lăsând ca autoritățile municipale, în fața comandanților de trupe, să reprezinte comunele ocupate. 3) Populațiunile de-a lungul Dunării au fost deșteptate de a-și retrage familiile și averea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Săptămâna din 2 martie a.c. nu ar fi publicat, în pagina a treia, o notă de o duritate extremă, aș zice nemaiîntâlnită în nicio coloană a vreunei publicații ce s ar dori culturală, și care sună, mai curând, a avertisment polițienesc, cu toată colegialitatea invocată, iar în ultima mai mult de o coloană, la rubrica Gâgă (preferința lui E. Barbu, de pe vremea când era corector: probabil se amuza cu Gluma lui Al. Deveghi), cu citate din C. Sorescu, material în care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la ani grei de pușcărie. Nu știu nimic despre internările în clinici psihiatrice sub amenințarea unor nebuni veritabili, furioși și periculoși, despre închisorile din fiecare județ, pe care Gheorghe Chivulescu, ministrul Justiției, refuză să le patroneze, măcar formal, lăsând teroarei polițienești pe toți deținuții, prin așa-zișii șefi de camere, șefi de echipe, brigadieri, agenți de cameră etc. etc. Demontarea sistemului de opresiune pentru cunoașterea lui cât mai exactă, determinarea agenților Securității, ai informatorilor miliției și ai ofițerilor, cât de cât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
am îmbrățișat: Cartea mi-a fost înmânată de către Domnul profesor Nicolae Petrașcu ca o recompensă că am ajutat împreună cu toți camarazii din cuibul Omul Nou la tipărirea ei în condiții de bătălie legionară, de mare risc, având în vedere supravegherea polițienească atât de drastică. Misiunea îi fusese încredințată Domnului Profesor Nicolae Petrașcu, șeful organizației legionare din Sibiu, care a dus-o la îndeplinire ajutat, într-un adevărat spirit de echipă. Într-un cadru solemn, avocatul Dr. Augustin Bidianu, șeful regiunii și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
constatat că zgomotul, al așa zisului foc de pistol, a fost provocat de o ușă grea care se trântise de vânt. Ridicolul situației raportate pune într-o lumină rizibilă atât corpul de gardă de la Rm. Sărat cât și întregul aparat polițienesc al regimului. Rm.-Sărat. Legiunea de jandarmi. 28 August a.c., broșura „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu” a fost găsită una în curte la D-nul Colonel Stănculescu, prefectul județului Rm. Sărat, alta la D-nul Primar Locotenent Colonel Kiselevschi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și toată lumea ordonanța definitivă publicată în ziare. Domnia sa a văzut despre ce anume ordine este vorba în Ordonanța aceea definitivă. Voim să-i punem atunci următoarea întrebare: aceste ordine puteau constitui altceva decât măsuri de poliție, în înțelesul generic, măsuri polițienești și nimic mai mult? Președintele: Am consultat camarazii mei. Chestiunea aceasta este dedusă judecății. Domnul Maniu este chemat martor nu judecător. Judecata va face apreciere asupra materialului dat de martor. Punând această întrebare ar fi să l transformăm pe Domnul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și toată lumea ordonanța definitivă publicată în ziare. Domnia sa a văzut despre ce anume ordine este vorba în Ordonanța aceea definitivă. Voim să-i punem atunci următoarea întrebare: aceste ordine puteau constitui altceva decât măsuri de poliție, în înțelesul generic, măsuri polițienești și nimic mai mult? Președintele: Am consultat camarazii mei. Chestiunea aceasta este dedusă judecății. Domnul Maniu este chemat martor nu judecător. Judecata va face apreciere asupra materialului dat de martor. Punând această întrebare ar fi să l transformăm pe Domnul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din echipele, care trebuiau să ocupe Chestura, Telefoanele, Legiunea de jandarmi și postul de Radio Bod, care intrând în aceste instituții, trebuiau să reziste acolo și altă parte, care avea misiunea de a manifesta în oraș, împiedicând transportul de trupe polițienești și militare dintr-o parte în alta a orașului. în puterea nopții m-am întors la Sibiu. Acasă am găsit pe doamna Banea cu copiii. Ea locuia la Cluj, însă de câtva timp stătea într-o stațiune de munte din jurul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]